2,190 matches
-
săteni ce erau poporani la sfânta biserică ot Munteni, iar biserica nau dat nici un ban, nici treabă n-are cu aceste trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu, alta Leturghie. Și acele doao cărți au rămas să de samă preutul Sava Cărare fiindcă era dascăl la ace sfântă biserică cu moșu său ierei Gheorghe Donosă. Și am scris eu Ierei ot Vaslui, let 7285 avg(ust). Pe un Penticostar (Iași, 1753), din satul Frenciugi. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pentru tot și vă rog să primiți salutările mele. Elena Racoviță </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe ” loc=”Bogata” data =”sâmbătă 11 iulie 1970”> Dragă Domnule Dimitriu, Abia acum răspund scr. Dv. din 1 iulie 1970. Amintiri tare multe și de samă are Dl. Înv. Costică Cardaș despre Înv. Alexandru Vasiliu Tătăruși, duceți vă pe la el, str. I. Creangă Nr. 115 Fălticeni. Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori de samă am de la Alex. Vasiliu Tătăruși și de la Simion Mehedinți dar Îs date D-lui Const. Turcu care a fost la Arhivele statului, Bulev. Tudor Vladimirescu No. 46, Apart. 15, Iași 4. El Îi om cum se cade și vi le-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
descoperă izvoarele, locul cel mai bun de săpat o fântână. Pentru asta a fost dus la o pădure mare domnească unde a făcut o fântână în mijlocul unei poiene. Acolo se petrece drama de dragoste identică cu cea din Neculcea (O samă de cuvinte); Povestitorul un fel de sfânt balan cu barba rară. Povestește timid și umilit, ca cel mai mititel dintre toți." Cu suita de povestiri din Hanu-Ancuței, anul literar 1928 înregistra o operă de patrimoniu. Prozatorul era la apogeul realizatorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am pisat pân-ce m-am hrănit. După aceia l-am învălit tot în pâne muiată în rachiu." Avea Giurăscu un scutariu căruia îi venise nevasta și el voia s-o petreacă o bucată de loc. Și lasă oile în sama ciobanilor și el se duce să-și vadă de interesul lui. Îl întâlnește Giurăscu: Un-te duci, mă? Mi-a venit nevasta și mă duc s-o-ntâlnesc. Da oile cui le lași? Apoi oile cu ciobanii. Știu că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pornească de la observarea faptelor, a pornit de la purele abstracțiuni ale rațiunii pure, dela simple ipoteze pe care le admitea ca evidente. Adoptând forma matematică a lui Pitagora, trăgea conclusiuni, pe care le da drept adevăruri indiscutabile, fără a lua în samă că punctul de plecare nu era bazat pe nimic. Cercul filosofiei spiritualiste germane se deschide cu Leibnitz și, continuând cu Wolf, Kant, Fichte, Schelling, se închide cu Hegel. Leibnitz dă o teorie complectă a ideilor înăscute, teorie pe care Descartes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
biet creștin, Costache Dinu din Cotnari, ca să soarbă un păhar de băutură, în primăvara anului 1904. Avea Românul o căciulă mare, foarte frumoasă, prea mare, prea frumoasă și prea călduroasă pentru începutul acela de primăvară. D. Strul Cuten bagă de samă lucrul acesta și se gândește la o mică afacere. Intră în vorbă cu gospodarul. "Bade Costache, da ce porți căciulă pe vremea asta? Apoi dă, jupâne, ce să port altceva? Dacă n-am pălărie?... N-ai pălărie? Ce zici? De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plătește până la 50-60 de ruble. Dar nemernicii oameni preferă un pumn de grâu grămezilor de ruble de hârtie. Cu capetele plecate, Ovreii și Haholii dela Iampol au suferit și această furtună după multe altele așteptând zile mai bune. Mai cu samă Ovreii au avut a plăti și de astă dată din nou toate oalele sparte căci se pare că simpla politică a pogromurilor e în foarte mare cinste în cenușiile întinderi de peste Nistru. Dar iată că în noaptea de Vineri spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
descoperă izvoarele, locul cel mai bun de sapat o fântână. Pentru asta a fost dus la o pădure mare domnească unde a făcut o fântână în mijlocul unei poene. Acolo se petrece drama de dragoste identică cu acea din Neculcea (O samă de cuvinte), Povestitorul un fel de sfânt balan cu barba rară. Povestește timid și umilit, ca cel mai mititel dintre toți. Întăiul amurg: al porumbeilor. Al doilea amurg: al corbilor. Cel întăiu ține de ziuă. Al doilea de noapte. Iorgu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pare că era ceva mai mare decât noi. O dată a intrat într-o odaie unde erau femei care vorbeau. Le-a sărutat mâna la toate pe rând și la urmă a sărutat și mâna lui Scarlat Radovici, un băet de sama noastră, care ședea și el acolo pe un scaun. Acuma îl revăd: I-am auzit numele rostit și bag de samă că-i și beteag de picior cum era în copilărie. Are o figură năcăjită, chinuită și îmbătrânită. Parcă ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sărutat mâna la toate pe rând și la urmă a sărutat și mâna lui Scarlat Radovici, un băet de sama noastră, care ședea și el acolo pe un scaun. Acuma îl revăd: I-am auzit numele rostit și bag de samă că-i și beteag de picior cum era în copilărie. Are o figură năcăjită, chinuită și îmbătrânită. Parcă ar fi și epileptic ori alcoolic. Profesia telegrafist. Mi se pare prost îmbrăcat pentru asemenea slujbă. Wagner a fost achitat, ș-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
guler 1 m. 50. Un loc la teatru 7 mărci. Eftine bananele, 15 pfening când la Iași îs 25 de lei. Sara, la opera comică, se joacă o revistă, Berlinul fără cămașă, în care văd multe toalete, iar mai cu samă multe trupuri goale. Berlinul fără cămașă nu pentru că n-are dar pentrucă o crede de prisos în anume împrejurări și nu ziua. Multe soții și mame de familie la spectacol. Nu văd decât un profil mai nostim cât stau privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l). lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec, cântec, petec, piersec, Duminecă, judecă, suflec, farmec, purece întunerec. adecă și adică n). seară și sară; însera; țară; samăn, samă, semănător, sămânță, semi, secară, secure, searbăd, sarbăd. o). a susține, a menține; a apărea și a apare, a dispărea și dispare p). ied, iapă, eu, ea, el, este, era, Europa ieftin, iepure, a ieși, pierde, pieri, viers; înghieț, îngheață, chem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în ultimele luni a anului, se scade 34. Măi bădiță, badiule, hărăgește-ți numele prin toate grădinile unde plivesc fetele. De m-ar chema Garofin m-ar pune fetele-n sin; dar așa, mă cheamă Vasile, nu mă bagă-n samă nime. Uiu-iu pe dealul gol, că mireasa n-are țol, dar i-a face mirele, când a tunde cânele. Nu-i păcat de Dumnezeu, Noroc bun la omu rău! Nu-i păcat de Domnu sfânt, Noroc bun la omu hâd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
motive de indiferență ca să susție asemenea aserțiune. Pentru motivele contrarii, mă raliez și eu. Trebuie însă să facem unele observațiuni și unele distincțiuni. Cei care frecventează eleganta și fina capitală a Franței și a femeilor din toată lumea, nu bagă în samă exagerările acestea de economie de rochie. Burghezia franceză e încă destul de conservatoare și nu se grăbește să ajungă la moralitatea deplină. Urmează preceptele preotului și se menține în granițele vechei imoralități. Este însă o parte a populației femenine din Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
MARI ARTIȘTI Dar nu e adevărat de loc că toate s-au scoborât și au scăzut. Iată, arta dramatică s-a suit. Sunt vreo câteva gazete, care se ocupă în special de teatru, în care citesc foarte des dări de samă despre spectacole și aprecieri despre artiști. Nici nu vă faceți ideie ce mulți artiști mari avem noi după războiu! Mari artiști și mari artiști. Care de care mai tare și mai mare. Marele artist cutare, celebrul artist cutare! Mărturisesc că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu se poate. Așa să trăiască dușmanii! Cum se poate? Atunci nu rămâne decât să te întorci cu mare grabă acasă să vâri și vaca după capră și după cucoș. Bine, am să vâr. Ș-am să viu să dau samă. Când se întoarce Ovreiul a treia oară începu să se bată cu pumnii în cap și în piept. Se văia cu glas înalt și lăcrimat: Cu ce-am greșit eu, învățătorule, înaintea lui Dumnezeu, de-am ajuns la asemenea pedeapsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
foarte s-a supărat comisul; da n-are ce face etc. mai ales că i-a venit nepot, pentru care dintr-o dată a dobândit mare slăbăciune, dar nu se poate bucura mult de el din răul femeilor și mai cu samă al jupânesei Ilisafta. La Podul Înalt au căzut comișii Manole și Simion cocori Mehmet sultan Portretul lui Amfilohie Șendrea 72. Alb. p. 26 Pierirea mea are să fie de sabie! zice Gogolea lotrul. Botezatu a fost rob și la Brăila căița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Era fudulă de frumuseța ei cu totul deosebită și nobilă. Avea o fetiță. Frumoasă fetiță! Da, a suspinat ea, frumoasă. În aceeaș clipă i-am văzut, în ochii mari, o umbră de tristeță și când a zâmbit, am băgat de samă că un dinte din stânga, maxilarul de sus, era atins de carie. Splendoarea aceea de fată începea să se ruineze. Și am mai observat că vocea-i era ușor învăluită ca o șoaptă de dragoste; dar era învăluită și roasă, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
notarul, primarul și perceptorul local, arătându-și ideile și planurile sale despre Stat și lume. Soarta lui era să se sinucidă la Pester. O sinucidere și aceia ciudată, cu o pușcă de vânătoare, în condiții nenormale. Fata a rămas în sama bunicilor, pe când mama cea mai frumoasă femeie cu putință, își căuta un rost, pe care dealtminteri, după multe pipăiri, l-a găsit. Eugenia era entuziasmată de petrecerea la bunicii ei, de priveliște, de casă, de rugăciuni, de biblioteca bătrânului dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de 12.000, fără a lua o hotărâre, chestia nefiind la ordinea zilei. Cineva amintește scrisoarea deschisă ce mi-a fost adresată de G. M. Vlădescu, în privința lucrărilor nechibzuite și nedrepte ale Consiliului. Toți suntem luați la refec, mai cu samă pentru că am acordat numai 8.000 lei lui Eugeniu Boureanu, scriitor după părerea sa mare. Eu n-am cetit această scrisoare deschisă. Spune Corneliu M.1 că Vlădescu ar pune pricină acestei nedreptăți o ură neagră ce aș avea-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la pensiile ce s-au acordat de cătră Casă. Mulți sunt indignați că au fost categorisiți cu mult mai prejos decât meritele lor. Între alții e foarte indignat Eugeniu Boureanul. E indignat, de asemeni, D. V. Barnovschi. E mai cu samă indignat G. Bacovia că a fost socotit mai prejos decât Arghezi și Brătescu-Voinești. Și mai indignat a fost V. Demetrius că i s-a acordat numai 15.000 lei! Dacă n-ar fi fost ministrul la ședință, consiliul ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nouă sute nouă zeci și nouă de năcazuri e un om de nimic. Trimite copilul la pomul cu roadă, dar fii și tu pe-aproape. Dacă vrai să stai la sfat cu lupul, ține și cânele lângă tine. Lupul nu ține samă că ai numărat oile. Cine învață trâmbița la optzeci de ani, are să cânte la judecata de apoi. Faci bine, bine găsești. Greșala se întoarce dela Bagdad. Pe copil întăiu bate-l și pe urmă trimite-l cu ulciorul la apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și pe urmă trimite-l cu ulciorul la apă. După ce i-a furat calul, încuie ușa grajdului. După ce ți-ai stricat căruța, vin și sfătuitorii să-ți arate drumul cel bun. Întăiu priponește magarul și pe urmă lasă-l în sama lui D-zeu. Gândește-te de două ori și vorbește o dată. Nu pomeni de foc celui care și-a fript degetele. Nu vorbi de pietre nebunului. Jelește pe cel nebun nu pe cel mort. Cui nu știe juca, odaia i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cetățeni moscoviți, frați, încă de multă vreme. În fața clădirii, astăzi, se înalță un impozant monument al lui Stalin în granit roșu dintr-o singură bucată. Înăuntru pictura și într-o măsură mai mică și sculptura sunt reprezentate prin opere de samă unele realizări din veacul X-XV altele mai noi au un interes mai mult istoric întrucât, în dezvoltarea lor, urmăresc evoluția picturii apusene. Din al XIX veac pictura începe să aibe o preocupare particulară, întrucât oglindește fie stări speciale prezente, fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]