2,112 matches
-
un complex arheologic, unde s-au găsit 187 de dinari imperiali din perioada 68-161, emiși pe timpul împăraților Vitelius, Vespasian, Domițian,Traian, Hadrian și Antonius Pius, al șaselea tezaur ca importanță descoperit în nord vestul Transilvaniei. Acolo s-a descoperit un sanctuar care era frecventat de comunitățile din perimetrul satelor respective. La Oarța de Jos s-au făcut săpături arheologice în două locuri și anume: Valea Rusului și Alac. În atenția arheologilor se află și un al treilea loc numit Troian. Cea
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
piatră care datează din anul 1806, ceea ce atestă cifrele înscrise pe una din pietrele zidului, acoperit cu șindrilă. În antreul bisericii este o inscripție pictată în anul 1960 cu ocazia picturii bizantine executată de pictorul autorizat Pascu Vasile din Focșani. Sanctuarul începe cu un arc, apoi urmează boltitura în semicupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
trecut cultului romano-catolic. Poarta principală este realizată în stil gotic având în partea superioară o friză arcuită. La începutul secolului XX edificiul a cunoscut noi transformări prin construirea unei noi nave în partea de nord iar spre sud un alt sanctuar. Altarul este realizat în stil neogotic având în centru imaginea Sf. Ladislau, alături de patru statuete reprezentându-i pe Sf. Ștefan, Sf. Emeric, Sf. Adalbert și Sf. Gerard. Zona din jurul localitatății Beltiug este renumită în nord-vestul României prin tradiția cultivării viței
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
Cutremurul din 1834 a afectat grav biserica. Reconstruirea edificiului în stil romantic, după planurile lui Ybl Miklós, s-a realizat între 1842-1847. S-au desființat pilaștrii medievali (păstrându-se doar două dintre capitelurile originale), iar bolțile, cu excepția celor din absida sanctuarului, au fost înlocuite cu un tavan casetat. Noua criptă din spatele altarului, cu planul în formă de cruce, dă impresia unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locație. Hramul inițial al bisericii, Nașterea Domnului
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
principală este divizată prin cinci pilaștri, având tavanul boltit. Pilaștrii sunt cu secțiune pătrată, capitelurile terminându-se prin cornișe duble. Capitelurile celor patru pilaștri, care se află la întretăierea navei centrale cu cea transversală, sunt ornate cu scoici și volute.Sanctuarul bisericii costruit la același nivel cu nava principală se închide prin boltă Altarul principal este pătrat și ușor concav, conform inscripției votive de pe el, datează din 1787. Retabulumul este arcuit, cu glaf. Pictura de pe altar îl înfățișează pe Sfântul Leonard
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
dintre care: 657 români, 183 maghiari, iar 6 nu au dorit să-și declare etnia. „"Biserica reformată din Șieu-Odorhei, datând din a doua jumătate a sec. XIII, este o biserică-sală, construită sub semnul influenței cisterciene în care se renunță la sanctuarul cu absidă semicirculară - tipic romanică - fiind preferat sanctuarul pătrat, boltit în cruce pe ogive. Sistemului de boltire i se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu croșete ale arcului triumfal, de asemenea ferestrele circulare polilobe, adevărată marcă a goticului cistercian. Caracteristic
Șieu-Odorhei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300893_a_302222]
-
nu au dorit să-și declare etnia. „"Biserica reformată din Șieu-Odorhei, datând din a doua jumătate a sec. XIII, este o biserică-sală, construită sub semnul influenței cisterciene în care se renunță la sanctuarul cu absidă semicirculară - tipic romanică - fiind preferat sanctuarul pătrat, boltit în cruce pe ogive. Sistemului de boltire i se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu croșete ale arcului triumfal, de asemenea ferestrele circulare polilobe, adevărată marcă a goticului cistercian. Caracteristic bisericii îi este și absența turnului-clopotniță. Aici se
Șieu-Odorhei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300893_a_302222]
-
acrobații, jocuri scenice și chiar execuții publice. În cadrul complexului arheologic au fost identificate mai multe clădiri sacre, temple închinate zeilor omagiați de către locuitorii orașului: templul lui Jupiter (Iovi Optimo Maximo Dolicheno), zeul oficial roman; templul zeului Liber Pater; un mic sanctuar închinat zeiței Nemesis și un templu subteran al zeului Mithras. Templul lui IOMD, situat în sectorul de N al așezării civile din jurul castrului, este primul templu roman din provinciile dacice, dedicat acestui zeu, care a beneficiat de o cercetare sistematică
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
la marginea de nord a Imperiului roman”. O istorie interesantă a avut-o templul zeului Liber Pater, care a suferit mai multe transformări în timp, în funcție de credința locuitorilor din municipiu. Situat în marginea drumului roman ce făcea intrarea în castru, sanctuarul este dedicat divinității arhaice din Italia centrală care impreună cu perechea sa Libera erau protectori ai viței de vie și ai fertilității ogoarelor. Conform datelor publicate de N. Gudea în cartea: “Sanctuare și militari la Porolissum”, templul, de formă patrulateră
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
marginea drumului roman ce făcea intrarea în castru, sanctuarul este dedicat divinității arhaice din Italia centrală care impreună cu perechea sa Libera erau protectori ai viței de vie și ai fertilității ogoarelor. Conform datelor publicate de N. Gudea în cartea: “Sanctuare și militari la Porolissum”, templul, de formă patrulateră, a fost construit în primele decenii ale sec. II d.Chr. și funcționează în această formî până la sfârșitul aceluiași secol. Dintre descoperirile de cult făcute în acest loc, același cercetător menționează: un
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
de versantul sud estic dominat preponderent de păduri de conifere. Demn de remarcat este abundenta faunei și florei locale, caracteristice regiunilor europene continentale cu climat alpin și subalpin. Numeroase plante și animale își găsesc refugiul și se dezvoltă în acest sanctuar natural înconjurat de munți, departe de orice sursă de poluare. De asemenea există specii protejate de plante, păsări și mamifere rare, amenințate cu dispariția în Europa dar care prosperă în pădurile și golurile alpine din jurul localității. Impactul activităților umane asupra
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
de construcție a acestora. La cca. est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit. Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
la mijlocul laturii de est a fortificației. Situată pe coasta de sud, însorită, a dealului Muncelului, despărțită fiind, printr-o vale îngustă de înălțimea pe care se păstrează ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Alături de construcțiile civile trebuie remarcată existența aici a unui sanctuar circular cu stâlpi de piatră, descoperit pe terasa a IV-a. El a fost distrus, ca și așezarea, în urma unui mistuitor incendiu ce a avut loc, foarte probabil, în timpul celui de-Al Doilea Război Daco-Roman (105 - 106 d. Hr.). Primul
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
pe terasa a IV-a. El a fost distrus, ca și așezarea, în urma unui mistuitor incendiu ce a avut loc, foarte probabil, în timpul celui de-Al Doilea Război Daco-Roman (105 - 106 d. Hr.). Primul pe care vizitatorul îl întalnește este sanctuarul aflat în interiorul fortificației și este orientat pe direcția NE - SV. El era constituit din 4 șiruri de cate 15 coloane. În cazul acestui edificiu, nu toate coloanele de lemn aveau drept bază tamburi de calcar. În partea dinspre nord a
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
aflat în interiorul fortificației și este orientat pe direcția NE - SV. El era constituit din 4 șiruri de cate 15 coloane. În cazul acestui edificiu, nu toate coloanele de lemn aveau drept bază tamburi de calcar. În partea dinspre nord a sanctuarului, în zona unde stanca masivă urcă mult, lăcașurile de sprijin ale coloanelor au fost amenajate în ea.Cercetările întreprinse în anul 1977 au dovedit ca acest sanctuar a fost demontat de către daci în preajma celui de-al doilea razboi daco-roman, probabil
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
de lemn aveau drept bază tamburi de calcar. În partea dinspre nord a sanctuarului, în zona unde stanca masivă urcă mult, lăcașurile de sprijin ale coloanelor au fost amenajate în ea.Cercetările întreprinse în anul 1977 au dovedit ca acest sanctuar a fost demontat de către daci în preajma celui de-al doilea razboi daco-roman, probabil distrus la acea dată. De la acest sanctuar, se coboară o mică pantă, pentru a ajunge pe o terasă de pe latura nordică a dealului, unde găsim un alt
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
mult, lăcașurile de sprijin ale coloanelor au fost amenajate în ea.Cercetările întreprinse în anul 1977 au dovedit ca acest sanctuar a fost demontat de către daci în preajma celui de-al doilea razboi daco-roman, probabil distrus la acea dată. De la acest sanctuar, se coboară o mică pantă, pentru a ajunge pe o terasă de pe latura nordică a dealului, unde găsim un alt sanctuar descoperit imediat după începerea săpaturilor în cetate. El este situat în afara valului de pamant și este orientat pe direcția
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
a fost demontat de către daci în preajma celui de-al doilea razboi daco-roman, probabil distrus la acea dată. De la acest sanctuar, se coboară o mică pantă, pentru a ajunge pe o terasă de pe latura nordică a dealului, unde găsim un alt sanctuar descoperit imediat după începerea săpaturilor în cetate. El este situat în afara valului de pamant și este orientat pe direcția NV - SE. Se compunea din 4 șiruri a cate 15 tamburi. Tamburii din piatra de calcar constituiau, de fapt, baze pentru
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
susțineau acoperisul templului respectiv. În partea opusă acestuia, pe o terasă din partea de SE a înalțimii, se gasește alt aliniament constituit din 6 șiruri a cate 7 tamburi de calcar. În preajmă, pe altă terasă, întalnim cel de-al patrulea sanctuar a cărui orientare este NE - SV; el are în componență 6 rânduri a câte 6 tamburi fiecare. Începând din Lunca Grădiștii și până lângă zidul sudic al cetății dacice și ramura de vest a buclei sale, drumul era pavat cu
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
drumul era pavat cu piatră locală. Astăzi din tronsonul drumului pavat cu lespezi de calcar și mărginit de borduri este vizibilă doar porțiunea care coboară de la actuala poartă de est a cetății spre zona sacră și extremitetea piațetei de lângă marele sanctuar circular; celelalte porțiuni sunt acoperite cu pământ pentru a le proteja de acțiunea distructivă a apei provenite din precipitații. La Sarmizegetusa se întâlnesc două feluri de sanctuare, de tipul aliniamentelor: rectagulare și circulare în total în număr de 11, dintre
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
poartă de est a cetății spre zona sacră și extremitetea piațetei de lângă marele sanctuar circular; celelalte porțiuni sunt acoperite cu pământ pentru a le proteja de acțiunea distructivă a apei provenite din precipitații. La Sarmizegetusa se întâlnesc două feluri de sanctuare, de tipul aliniamentelor: rectagulare și circulare în total în număr de 11, dintre care 9 sunt rectangulare, ridicate în perioade de timp diferite, delimitate de domnia lui Burebista și de războaiele de la începutul secolului al II-lea e.n. Construcțiile din
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
începutul secolului al II-lea e.n. Construcțiile din piatră de calcar sunt datate pe durata domniei lui Burebista și a urmașilor săi, până la Diurpaneus-Decebal, iar acela din andezit, se pare, numai pe timpul ultimului rege dac. Pe terasa a XI-a, sanctuarul vechi de calcar este orientat pe direcția NE - SV. El a fost cercetat în mai multe campanii de săpături, ultimele desfășurate în 1980, cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare și conservare din cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Paralel cu sanctuarul mare
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
-a, sanctuarul vechi de calcar este orientat pe direcția NE - SV. El a fost cercetat în mai multe campanii de săpături, ultimele desfășurate în 1980, cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare și conservare din cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Paralel cu sanctuarul mare de calcar dar pe o terasă ceva mai ridicată, găsim un alt sanctuar, tot din calcar, cu 3 șiruri a câte 4 baze, orientat NE - SV. Cel mai mare este circular, constituit din mai multe elemente. La exterior se
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
cercetat în mai multe campanii de săpături, ultimele desfășurate în 1980, cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare și conservare din cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Paralel cu sanctuarul mare de calcar dar pe o terasă ceva mai ridicată, găsim un alt sanctuar, tot din calcar, cu 3 șiruri a câte 4 baze, orientat NE - SV. Cel mai mare este circular, constituit din mai multe elemente. La exterior se află un cerc format din 104 blocuri de andezit, așezate pe nivelul antic, unul
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
stâlp erau înfipte piroane terminate în inel sau în "L", cu floare mare, rotundă sau rectangulară. Spre deosebire de cercurile de piatră, cercul stâlpilor de lemn este întrerupt de 4 praguri, marcate prin blocuri de calcar, ce constituiau intrările în acest spațiu. Sanctuarul mai avea, în centrul său, un șir de 34 de stâlpi de lemn, aranjați în forma unei potcoave orientată cu deschiderea spre sud-est. Stâlpii sunt identici cu cei din cercul precedent, fiind înfipți în pământ ceva mai sus și, de
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]