3,304 matches
-
episcopii catolici, după cari un deal se zicea: la biscup.ʺ (...) Comunitatea catolicilor, cu trei lăcașuri, avea din viile sale pe an o sută de vase cu v in pe ca re-l vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau sași și unguri, cei din urmă fiind mai mulți, dar cei dintâi mai bogați. D ăinuia ș i o școală cu un dascăl sas pentru cetit și scris. Românii erau mai puțini. Fuseseră odată trei ʺfrățiiʺ bisericești la c atolici: una
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sută de vase cu v in pe ca re-l vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau sași și unguri, cei din urmă fiind mai mulți, dar cei dintâi mai bogați. D ăinuia ș i o școală cu un dascăl sas pentru cetit și scris. Românii erau mai puțini. Fuseseră odată trei ʺfrățiiʺ bisericești la c atolici: una a ungurilor, două ale sașilor care se uniseră între dânsel e (...) Sunt 60 de case de catolici sași ʺ de fapt germani din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
urmă fiind mai mulți, dar cei dintâi mai bogați. D ăinuia ș i o școală cu un dascăl sas pentru cetit și scris. Românii erau mai puțini. Fuseseră odată trei ʺfrățiiʺ bisericești la c atolici: una a ungurilor, două ale sașilor care se uniseră între dânsel e (...) Sunt 60 de case de catolici sași ʺ de fapt germani din părți le de lângă Tisa, vechi vieri germani de la Tokay.ʺ Interesant, privind trecutul Cotnarilor, este și documentarul cercetătorului Ioan N.Oprea, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o școală cu un dascăl sas pentru cetit și scris. Românii erau mai puțini. Fuseseră odată trei ʺfrățiiʺ bisericești la c atolici: una a ungurilor, două ale sașilor care se uniseră între dânsel e (...) Sunt 60 de case de catolici sași ʺ de fapt germani din părți le de lângă Tisa, vechi vieri germani de la Tokay.ʺ Interesant, privind trecutul Cotnarilor, este și documentarul cercetătorului Ioan N.Oprea, pe care-l i nserăm mai jos: „Așezarea Cotnari e veche. Vechi este și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cel Mare al Rusiei, fapte care sunt con semnate pe pereții bisericii „Sf.Gheorghe” din Hârlău, despre care Nicola e Iorga remarca: „Nu e biserică mai bogată în zgâriet uri decât aceasta”. Târg din secolul al XV-lea, cu coloniști sași printre românii autohtoni, Cotnariul este cunoscut și ca un v estit centru de podgorii. Cotnarul, ca și Hârlăul sunt legate și de pre zența ai ci a lui Mihai Eminescu, cel puțin în perioada cât a fost revizor școlar de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
catolicii la Cotnari, pentru ca Despod Vodă să le facă colegiu, deslușim într-o informație găsită în lucrarea „Cotnari - perla Moldovei” de Alecu Floareș: „Ștefan cel Mare, având nevoie de pălmași, moldovenii neajungându-i, aduce din zona Alba-Iulia un grup de sași, colonizați în Transilvania mai de mult, cond uși de u n oarecare Gutnar, și-i împământenește în partea de jos, spre S-E a Cotnarilor, construindu-le și o biserică romano-catolică pentru a-i stabiliza aici.” Când Despot se înscăunează
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
totul în mod gratuit. Deci aveau un internat. Într-o lucrare intitulată „Vita Iacobi”(1574) Sommer lasă multe informații care fac parte acum din istoria Cotnariului. în această școală lecțiile se predau în limba latină iar în Cotnari locuiau mulți sași și ungurii care aveau și biserica lor. De ce Despot a așezat prima școală latină din Moldova la Cotnari, azi un biet sat cu vii (scria Ștefan Bârsănescu în 1957) împrăștiat pe spinarea unui deal? Pentru că n u numai că existau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care aveau și biserica lor. De ce Despot a așezat prima școală latină din Moldova la Cotnari, azi un biet sat cu vii (scria Ștefan Bârsănescu în 1957) împrăștiat pe spinarea unui deal? Pentru că n u numai că existau acolo mulți sași și unguri dar Cotnarul era p e atunci un orășel: „Am vizitat orașul Cotnari cu 3500 de focuri” - scria episcopul Quirini în 1599... Am găsit acolo 198 case, reprezentân d „1083 suflete.” Unele calcule matematice număra o populație de 15
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a domnitorului, datorită vinului de Cotnari , pe care toți fruntașii țării și chiar străinii îl apr obau.” Nicolae Iorga: „Spre sfârșitul secolului al XVII-lea s-a înregistrat o bruscă intensificare a exportului de vinuri de la Cotnari spre Brașov. Negustorii sași din Braș ov cereau și vin de Cotnari. Vinul de Cotnari trecea Carpații pe Valea Oz anei, prin fața Dealului Cotnărel.” P.Monillefert: „Considerate unul peste altul, vinurile românești se pot compara cu cele ale Ungariei și de la Rhin, unele dintre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
harță, să se taie în vo rbe c-an săbii. Ș-apoi o vedea franțuzul pe dracu! Cu aceeași întărâtare, părintele cel zbârlit se repezi la mâncări și și turnă îmbelșugat din vinul acruț. El nu voia să știe de sași și papistași, nici de vinuri din alt loc decâ t din satul lui și din podgoria răzășească, pe care le-au băut moși și strămoși. Griga nu era de aceeași părere, și prețuia în vârful limbii și-n nări noblețea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
această țară a Moldovei au fost atribuite lui, tot astfel de numele lui se leagă și aceste vestite podgorii de la Cotnari. O dată cu viț a străin ă, se zice că ar fi adus Măria Sa și un vrednic pivnicer cu numele Feltin Sasul; și toate fiind făcute de la început cu osebită grijă și rânduială, le-a fost dat părinților noștri de demult să aibă această mângâiere și desfătare în trudnicele frământări ale vremurilor. Bună potrivire de la oameni înțelepți și de l a Dumnez
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
are rost în peisajul magnific să ai obsesii, nostalgii, să construiești o amintire depărtată.” Aerul de munte ucide orice dram de luciditate. Dorind să reconstituie universul Daniei din îndepărtații Alpi germani, naratorul vizitează cabana de la Noua, unde vede perechi de sași pleznind de sănătate, și merge, în week-end, la schi, la Predeal. Pe pârtie Sandu e mediocru, însă nici lipsa de îndemânare, nici micile accidente, nici aerul nu-l împiedică să se analizeze și să-i analizeze pe ceilalți: “Căzături la
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
finele secolului al XIII-lea, în condițiile unei îndelungate rezistențe din partea populației românești, care a reușit să-și păstreze organizațiile în teritoriile de margine. Dând curs politicii împăraților germani, regalitatea maghiară a recurs la colonizarea unor populații străine, între care sașii și secuii. De-a lungul unei coroane de românitate care a urmat cursul Carpaților, s-au constituit teritorii locuite de sași, care au primit denumirea Fundus Regius (Königsboden). În privința așezării populației de origine germană în Transilvania, au existat mai multe
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
teritoriile de margine. Dând curs politicii împăraților germani, regalitatea maghiară a recurs la colonizarea unor populații străine, între care sașii și secuii. De-a lungul unei coroane de românitate care a urmat cursul Carpaților, s-au constituit teritorii locuite de sași, care au primit denumirea Fundus Regius (Königsboden). În privința așezării populației de origine germană în Transilvania, au existat mai multe teorii. Albert Huet, de pildă, susținea, într-o Dietă din anul 1591, că sașii sunt autohtoni în Transilvania. O altă teorie
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Carpaților, s-au constituit teritorii locuite de sași, care au primit denumirea Fundus Regius (Königsboden). În privința așezării populației de origine germană în Transilvania, au existat mai multe teorii. Albert Huet, de pildă, susținea, într-o Dietă din anul 1591, că sașii sunt autohtoni în Transilvania. O altă teorie avansa ipoteza că cei colonizați în Transilvania sunt urmașii saxonilor învinși de Carol cel Mare și strămutați aici forțat. Conform izvoarelor existente, această populație este originară din Flandra și Lotharingia, iar în 1458
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sunt primii hospites regni. A existat pentru secolele XII-XIII o continuitate de așezare în sudul Transilvaniei, zonă destul de slab locuită de români, și în nord, în zona viitoarelor orașe Bistrița, Reghin și Rodna. Scopul așezării a fost economic și militar. Sașii s-au bucurat de la început de privilegii din partea regilor unguri 107. Fundamentul acestora l-a constituit Diploma regelui Andrei al II-lea, din anul 1224 (Andraeanum). Privilegiul a scos populația săsească dintre Orăștie și Baraolt de sub autoritatea voievodului Transilvaniei și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
din partea regilor unguri 107. Fundamentul acestora l-a constituit Diploma regelui Andrei al II-lea, din anul 1224 (Andraeanum). Privilegiul a scos populația săsească dintre Orăștie și Baraolt de sub autoritatea voievodului Transilvaniei și a subordonat-o regalității. Teritoriul locuit de sași a devenit Pământ crăiesc (Terra, quam Saxones Regii inhabitat Fundus Regius dicta), autonomie teritorial-etnică dependentă de regalitate și condusă de un comite numit de rege. Cele Șapte Scaune ale provinciei Sibiului au fost Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
S., Istoria secolului XX, vol.I-III, Ed. All, București, 1998. MILZA, Pierre, Storia d'Italia. Dalla preistoria ai giorni nostri, Corbaccio, 2006. MIQUEL, Pierre, Histoire de la France. De Vercingétorix à Charles de Gaulle, Marabout Histoire, 1989. NÄGLER, Thomas, Așezarea sașilor în Transilvania, ediția a II-a, Ed. Kriterion, București, 1992. NEGULESCU, P. P., Destinul omenirii, Nemira, București, 1994. NYE, Joseph S. Jr., Descifrarea conflictelor internaționale. Teorie și istorie, Ed. Antet, 2005 OGG, D. (professeur à l'Université d'Oxford), L
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
A se vedea și J. Streisand, op. cit., p. 40. 59 J. Fleckenstein, op. cit., pp. 150-151. 60 H. Schulze, op. cit., p. 14. 61 J. Fleckenstein, op. cit., p. 160. Asupra politicii externe, față de ducatele tribale, a se vedea și Th. Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, ed. a II-a, Kriterion, 1992, pp. 13-14. 62 J. Fleckenstein, op. cit., pp. 189-190. 63 Ch. Bémont, G. Monod, op. cit., p. 390. 64 J. Fleckenstein, op. cit., p. 166. 65 Mary Fulbrook, op. cit., p. 29. 66 H. Schulze, op. cit
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o curea uriașă de asfalt aruncată peste valea Ciricului și Dealul Aroneanului. Coborâm lin și prelung, însoțiți de pădurea Ciricului în dreapta și viile Șorogarilor în stânga. Istoria spune că, în primele decenii ale secolului al XV-lea, pe lângă alți străini, (armeni, sași) au ajuns la Iași, venind din Transilvania, și câteva grupuri de români și maghiari specializați în cultura viței de vie și că de la ei se trag numele: Șorogari, Țicău, Copou sau Ciurchi. Nu știu cum am umblat noi pe toată valea Ciricului
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în toponimie, ba, chiar cronicarii medievali le acordau un rol politic însemnat din moment ce menționează o Patzinakia pe locul de stepă al Moldovei și Țării Românești, iar în Transilvania pare să fi împărțit o pădure cu românii, la care râvneau și sașii, nu au avut alt merit decât că au lăsat, nu fără a fi învinși, locul cumanilor și Cumaniei . Un document oriental care amintește și de țara românilor, numit Oguzname (Analele hanului Oguz) vorbește de emigrația cumanilor ca despre o expediție
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
României a făcut dovada cunoașterii perfecte a situației sociale la români, face o confuzie între război și răscoala țărănească determinată de deznădejde, când țărănimea pune mâna pe uneltele din gospodărie. Se știe că Ștefan cel Mare cumpăra arme de la armurierii sași din Ardeal, dădea arme vitejilor și cavalerilor săi, inspecta, în cadrul ceremoniilor militare, armele celor care participau la oaste și nu se poate crede că la aceste inspecții îndrăznea cineva să vină în fața Marelui Domn cu coasa sau cu toporul. Că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
eu aveam nevoie de efort ca să mă adaptez la noua situație. Am avut pentru asta cele două săptămâni la Neapole. Acestea au fost de fapt primul meu șoc cultural, nu întâlnirea cu Israelul. S.A.: Deci ai avut un fel de sas, de coridor de adaptare, ca între două regimuri de presiune atmosferică diferită, în genul celor folosite de scafandri și cosmonauți. Un intermundiu! M.I.: Da. Am trăit într-un interregnum la Neapole. Atunci și acolo am înțeles că s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
pur sang "idem"; rom. sofită "lampă electrică cu incandescență în formă de tub" < germ. Soffitten[lampe] "idem" (Soffitte "plafon ornat cu compartimente și rozete"); magh. dial. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet "idem"; rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire", Mühle
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. sofită "lampă electrică cu incandescență în formă de tub" < germ. Soffitten[lampe] "idem" (Soffitte "plafon ornat cu compartimente și rozete"); magh. dial. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet "idem"; rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire", Mühle "moară"); fr. trench
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]