2,314 matches
-
mă tenta deloc. Îl semnalez doar ca o curiozitate a anilor când radioul era rege și când, vara, de pe stradă, auzeai din camerele de bloc cu ferestrele larg deschise fie vuietul stadioanelor dominate de meciurile cu Ozon, fie emisiunea de satiră și umor de la ora prânzului, cu glasurile inconfundabile ale lui Stroe (,alo, aici e Stroe/ și vă roagă să-i dați voie/ o oră să vă-nveselească/ să glumească/ iar cu voi"), Tomazian (,sal'tare taică și noroc") și mai
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre naștere-nuntă-înmormântare, un studiu despre insecte în limba, credințele și obiceiurile românilor. Era, din 1881, membru al Academiei Române, discursul său de recepție, din 1882, despre cromatica populară, făcând, scria Liviu Marian, “mare senzație pe
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
de G. Călinescu, "renascentismul" și asocierea cu pictori ca Bosch și Breugel, de care vorbise Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Vladimir Streinu e ferm convins că geniul folcloristic ivit pe apa Ozanei nu are nici o legătură cu "erudiția". La fel de categoric se arată în privința satirei de care s-a făcut atâta caz (e citată iarăși Zoe D. Bușulenga), noul monografist observând, pe bună dreptate, că mai propriu lui Creangă îi este umorul și încă într-o formă pură. Glosele lui sunt și pe această temă
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
parte, convenția este respectată, chiar dacă nu și asimilată, soluția pentru care se optează fiind mimarea prostiei, ceea ce îl situează pe personajul lui Hurubă în descendența lui Păcală, simulînd prostia pentru a rîde de cei cu adevărat proști. Nu este nici satiră, nici parodie aici, ci doar consemnare a unor momente și situații absurde cotidiene, la care participi sau doar asiști cu un zîmbet interior. Ca orice haz provocat de necaz, rîsul este aici o formă a resemnării: cum se spune chiar
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]
-
culminația huzurului și desfrîului cultivate de clasele posedante cu cinică nepăsare; 1906 este anul serbărilor jubiliare prilejuite de împlinirea a patru decenii de la instaurarea Hohenzollernilor." Ce se mai salvează din text este o mică descoperire de istorie literară, anume că satira lui Caragiale Mare farsor, mari gogomani nu rămăsese în mapele scriitorului, cum se crezuse pînă atunci, ci apăruse sub pseudonim, cu unele atenuări, în periodicul Protestarea, la 28 iunie 1906.2) Gestul lui Caragiale de a o da publicității avea
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
a spus. O explicație sinceră a faptelor n-ar fi putut decît să le agraveze." 4) Ștefan Cazimir 1) Analele Universității "C. I. Parhon", Seria Științe Sociale, Filologie, nr. 10, 1957; ibid., nr. 15, 1959; ibid., nr. 18, 1960. 2) Satira fusese reprodusă de Șerban Cioculescu în I. L. Caragiale, Opere, IV, F.R.P.L.A., 1938, p. 344, după un manuscris autograf dăruit de scriitor lui Paul Zarifopol; retipărită în I. L. Caragiale, Opere, 3, E.P.L., 1962, p. 511, cu un facsimil al textului din
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
care Ion Pillat îl vede cu un ochi pătrunzător, și admirativ: ,Eminescu, acolo, unde toți romanticii români au dat greș, singur a izbutit. El ne-a dat în Luceafărul adevăratul poem byronian al literaturii noastre, precum ne-a dat în Satira I prima poezie metafizică în perspective faustiene. în Strigoii a reușit să împământenească fantasticul baladelor nordice, precum în Călin a știut să romanțeze basmul nostru neaoș popular. El ne-a dat cel dintâi poezia dragostei, acea poezie erotică, pe care
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
s-o găsească - atât de armonios de simplu - în sufletul lor. El, în fine, în Sonetul Veneției ne-a dat adevăratul exotic romantic, care nu e decor, ci priveliște însuflețită, și tot el în Doina lui și mai ales în Satira III, a înălțat poezia noastră patriotică în domeniul etern al frumosului pur. Dar Eminescu, ca orice geniu, sparge hotarele unei școli și tot atât de bine am putea să-l numim ultimul și cel mai mare romantic ca și întâiul și cel
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Romanul este pentru Virgil Duda (1939), cu expresia celebră, "genul tărăgănat", pentru că vrea să exprime totul abia după ce înțelege, cu lentoare aprofundată, totul. El păstrează subiectul, intriga, conflictul. Acesta trebuie echilibrat între forțe echivalente, a căror abordare exclude simplificarea maniheistă, satira, pamfletul. Pentru că ele ar substitui, într-un mod fatalmente eșuat, romanescul similar lumii reale, cu reducționismele publicisticii. V. Duda este un prozator realist, pentru care societatea socialistă există și trebuie avută în vedere. Dar, din păcate, scriitorul o face și
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
răspândit în variate activități, manifestat ca poet, romancier, dramaturg, eseist, critic literar, traducător, autor de s.f., alcătuitor de biografii romanțate și de cărți de aventuri pentru tineret. Să mai adaug că romanul Revolte a fost considerat de Ov.S. Crohmălniceanu "o satiră subtilă a formalismului juridic" (Literatura romănă între cele două războaie mondiale, vol. I, 1972), iar de I. Negoițescu "o scriere parabolică de prim rang" (Istoria literaturii române, vol. I, 1991). Numindu-l "scriere parabolică", I. Negoițescu îmi pare că definește
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
de prim rang" (Istoria literaturii române, vol. I, 1991). Numindu-l "scriere parabolică", I. Negoițescu îmi pare că definește mai cuprinzător decât celălalt critic romanul lui F. Aderca, el fiind și satiric, într-adevăr, dar într-un fel care subsumează satira (critica socială) unei parabole. Căci nu este vizat în roman numai absurdul formalismului judiciar, în al cărui păienjeniș este prins eroul ca o insectă, ci și absurdul existenței, al faptului de a exista. Tocmai această extindere de sensuri de la social
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
Basmele - parte mai durabilă în memoria culturală a românilor - respiră, nefiresc, aerul legendelor medievale care sug seva timpului istoric evocat. Reveriile, marcate de indimenticabila poezie de debut O fată tînără pe patul morții, își topesc definitiv frăgezimile în sterilitatea unor Satire fără har și haz. Romanele Manoil și Elena apar ca o adevărată izbîndă după un șir de trudnice nefinalizări ale genului, cu expozițiuni semnificative dinspre Ion Ghica și M. Kogălniceanu, dar cu apogeu stilistic în Nicolae Filimon. Piesele de teatru
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
strălucitor, dar definesc, ăntr-adevăr, "țara mea" (țara lor): reacții brutale, totale, definitive; violență demențiala, născută din mai nimic... Au mai fost premiate și Maaz (Franța) pentru o imagine de basm, la propriu și la figurat; Mâncare pentru spirit (SUA), o satiră a mecanismului prejudecăților, care ne guvernează ca niște reflexe necondiționate (film selectat anul trecut și an competiția Cannes-ului); și Un băiat mare (Israel), o incursiune de mare finețe an hătișurile adolescenței, cea plină de farmec și de traume; și
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
oficioși). Școala ludică și-a propus și a reușit să readucă pe scenă ceea ce ideologia teatrală a regimului voia să elimine: pe homo ludens. Teatrul ca joc, ca spectacol gratuit al inteligenței și ca spațiu al umorului, care nu este „satiră” (și cu atât mai puțin o „satiră a moravurilor bughezomoș ierești”). Teatrului încruntat, atent la limbajul însămânțărilor și la documentele de partid, Ioan Groșan îi opunea un teatru al teatrului, o plimbare prin limbajele acestuia și prin teoriile dramatice. Refuzând
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
a reușit să readucă pe scenă ceea ce ideologia teatrală a regimului voia să elimine: pe homo ludens. Teatrul ca joc, ca spectacol gratuit al inteligenței și ca spațiu al umorului, care nu este „satiră” (și cu atât mai puțin o „satiră a moravurilor bughezomoș ierești”). Teatrului încruntat, atent la limbajul însămânțărilor și la documentele de partid, Ioan Groșan îi opunea un teatru al teatrului, o plimbare prin limbajele acestuia și prin teoriile dramatice. Refuzând explicit ancorarea în realitate, autorul recupera condiția
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
decât un prezentator de show TV. “Ne dorim ca Florin Călinescu să fie implicat, alături de noi, în tot procesul de relansare a postului Prima TV”, a mai spus Criști Burci. Călinescu nu va relua doar talk-show-ul, ci și pastilele de satiră Chestiunea zilei pe care le realiza la Pro TV.
Mare succes pentru Trustul PRO: A scăpat de Călinescu. Vezi unde s-a dus () [Corola-journal/Journalistic/46239_a_47564]
-
pe dacă n-ar putea să ia legătura cu prietenul său publicist, Andre Bercoff, care înaintea alegerilor prezidențiale scrisese o carte nostimă de politică-ficțiune sub pseudonim. Ar vrea ca acesta să repete scenariul înaintea municipalelor, în sensul unei cărți de satiră la adresa dreptei, în care să scrie “ce nu spun nici ziariștii așa ziși de stânga, nici socialiștii”. Cu puțin timp înaintea scrutinului, un oarecare Canton publică o carte de mare succes, intitulată “Despre recucerire”. Dreapta fierbe. Curiozitatea și căutările adevăratei
De ce disprețuia François Mitterrand presa by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78362_a_79687]
-
neplăcut generației de la '48. Așa încît, pentru romantici, politicosul e galantul, omul de salon (și de paie...), cel care-și ascunde, cu vorbe meșteșugite, moneda calpă ce-i este firea. Îndemnul la autoeducare, vorba vine, ce și-l dă, în Satiră. Duhului meu, Alexandrescu - "Învață dansul, vistul și multe de-alde alea" - țintește acest model, al omului de lume lipsit de substanță. Diplomat, carevasăzică nu radical, la mijlocul tuturor căilor și bun gestionar de foloase, el e tocmai ceea ce sistemul romantic, în
Politețe… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6832_a_8157]
-
dar e destul de vag și de îndepărtat. Umorul din Povestea cu cocoșul roșu mi s-a părut sub nivelul din proza lui Nicuță Tănase sau Ion Băieșu din scenetele cu Tanța și Costel (desigur, și lumea e alta). Demonstrativ în satira prostiei omenești, susținut de personaje lineare, lipsite de o minimă complexitate (cum s-ar fi cuvenit), bazat pe o narațiune extrem de artificioasă, agrementat cu un umor pueril, Povestea cu cocoșul roșu dezvoltă - nefiresc și chinuit - într-un roman materialul epic
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
verde,/ În dreapta - ochiul de rouă,/ La stînga - umbra în două/ Tăiată - parcă te-aș pierde.// Deasupra - pasăre albă,/ În față - roșu nisip,/ în urmă - tainică salbă;/ Port lacrimi de gheață pe chip" (Semne). Incluzînd note de imprecație, id est de satiră cu clocote metaforice ("Voi/ nu veți lua foc/ în vecii vecilor/ căci sîngele vostru/ e o leșie/ mirosind a editoriale!// Voi/ nu veți face umbră/ niciunui pămînt/ căci mușchii voștri/ au putrezit/ sub plapuma dogmelor!" (Poeților de azbest), viziunea lui
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Maghiar Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ scoate la rampă cea de-a treia sa montare din actuala stagiune, spectacolul „Café Molnár“, în regia actorului Demeter András. Spectacolul este structurat pe trei adaptări după scrierile clasicului literaturii maghiare Molnár Ferenc: satira Prolog la „Regele Lear“, comedia „Vioreaua“ și idila „Teatru“. Distribuția îi cuprinde pe actorii Mátyás Zsolt, Veress Attila, Kiss Attila, Mangó Melinda, Kocsárdi Levente, Aszalos Géza, Higyed Imre, László Péter, Mátray László, Éder Enikő, Magyari Etelka, Simon Tünde, Tar Mónika
Agenda2004-16-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282307_a_283636]
-
scenariu mai mult decât formulaic. Cel mai comercial film cu putință e desigur formulaic, dar măcar îți oferă niște premise coerente, care să justifice desfășurarea tip rețetă a incidentelor următoare. De la Dragă Wendy nu te alegi nici măcar cu atât. Iar satira, ale cărei indicii le vezi sau mai degrabă ți se aruncă în ochi ca praful, e subminată de implauzibilitate. Exemplul contrar îl găsiți la Caragiale sau la Cristi Puiu: personajele au carne și oase, dar și fiziologie, cu toate că sunt alcătuite
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
știa despre Bille Sundermann și Dejan Ferari. Ceea ce Richard Wagner știe foarte bine este să plaseze această tramă narativă, pe cît de dramatică pe atît de simplă, într-un complex joc de oglinzi. Premizele melodramatice sunt deturnate de autor spre satiră prin diverse strategii discursive ca și prin divagații de la subiect, bine dozate, inteligent scoase în evidență în controversele înscenate dintre Carlo, povestitorul și Anna, regizoarea. Incursiunile în mediile sociale "marginale", interlope, periferice, de preferință Balcanii - inepuizabil "rezervor de povești" și
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
cum spuneam, biete producții moarte. Ele interesează azi exegetul numai pentru contemplarea frecvenței motivului junimist (sau numai eminescian) al păturii superpuse în opera lui Slavici. Eșecul trebuie căutat în strădania de a înfățișa - din interior! - oameni și medii nefamiliare scriitorului. Satira e tezistă afară din cale, iar caricatura lumii bune, văzută caragealian, e calpă. Ca și personajele sale autentice, prozatorul nu-și putea înstrăina condiția. Scriitorul a trăit drama unui moș Mărian, fără a fi avut tăria să recunoască eșecul (Ultimul
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Cristina Alexandrescu Cântărețul Mihai Trăistariu a dat în judecată site-ul de satiră timesnewroman.ro, din cauza articolelor repetate postate cu glume pe seama sa. Este a cincea oară când fac glume proaste și îi dau în judecată. Azi dimineață i-am acționat în judecată”, a anunțat Mihai Trăistariu, citat de paginademedia.ro. Cântărețul a
Mihai Trăistariu dă în judecată un site de satiră și cere daune uriașe by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31338_a_32663]