7,856 matches
-
expunerii la această sinistră manipulare - ca pe un fel de cruce pe care avea s-o poarte pentru o vreme și pe care nimeni nu i-o garanta c-o putea duce până la capăt. Veniseră fotoreporteri de la ziarele timpului, inclusiv Scânteia, Munca, Satul românesc, Agricultura socialistă, Săteanca, până și Femeia (!) și Dobrogea Nouă și-l imortalizase, punând-l ca pe-o păpușă în ce cadru doreau „organele”, în costum popular, de muncă sau de birou, la căminul cultural prezidând adunările cooperatorilor
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
braț și te roagă, în felul lui specific, să-ți lași mâna peste zare, să te caute, imitând privitul la televizor în chipul rândurilor scrise, primite cadou astăzi de la un „necunoscut”, de la un cavaler al cuvântului, sub gingășia bobului unei scântei cu muguri, fără să se odihnească la popasul semnelor de punctuație, pline de reclame stilistice. Sunt eu, Cătălin, venit de nicăieri, cu orientarea cardinală metaforică până în acul busolei imaginației așezată pieziș pe butoanele de sub placa LCD-ului, mai vertical ca
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
lui erau urmărite de o armata de agenți care îl supravegheau în permanenta. în notele informative cu privire la convingerile lui personale despre regimul de la putere, se menționa: "declarații dușmănoase la adresa orânduirii", "refuzul lui de a colabora la organul CC al PCR Scânteia", precum și unele afirmații cu privire la lipsa de libertate a presei în România. Intr-una din aceste note se preciza că în anul 1965 Marin Preda fusese la Paris unde se întâlnise cu "transfugii față de care a criticat regimul comunist din România
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
a văzut că biruitor nu iese un astfel de om liber, mândru și așteptat, ci bruta lașă, care, eliberată de orice morală, se selecționează rapid și se unește cu alte brute împotriva oricăror veleități de libertate și mândrie, omorând orice scânteie a spiritului și aruncând omul în perversiunea delațiunii, a corupției și a fanatismului ... Pe acești oameni îi caracterizează simplu: vai de capul lor!” După 1989, Marin Preda, ca de altfel și Eminescu, a început să intre într-un con de
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
agonizau copacii Scrâșnind de atâta transformare Piramidal focul acela Ce ne trimite în auz Mesajele lui reformatoare Piramidal focul acela Cu limbile lui de balaur confuz Ce ne-ar fi devorat la cină Fără să considere că făptuiește un abuz Scântei cât stelele-n azur Se îndreptau din noi spre cer Din tine piatră Din mine piatră Scântei din piatră adevărată De suferință asaltata Coagulata în mister Am întins spre tine mâna mea Frățeasca mâna Și mâna ta mă descărna Cu
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Piramidal focul acela Cu limbile lui de balaur confuz Ce ne-ar fi devorat la cină Fără să considere că făptuiește un abuz Scântei cât stelele-n azur Se îndreptau din noi spre cer Din tine piatră Din mine piatră Scântei din piatră adevărată De suferință asaltata Coagulata în mister Am întins spre tine mâna mea Frățeasca mâna Și mâna ta mă descărna Cu mii de fulgere mă biciuia Că într-o perpetua pedeapsă Mult prea puternică, prea aspră Spre a
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
multe ori impresia de mai vie decât un chip viu al unei ființe ce te-a amăgit și în veci îi va amăgi pe toți că ai dat naștere la viață. Conștiința minciunii, a înșelătoriei, mi-a ars ca o scânteie în minte, și îmi arde încă și acum. Lucru pe care un poet nu-l trăiește, pentru că el știe de la început că din cuvinte nu face decât o copie. Ce vrea el e o alcătuire de imagini, ce ar fi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
scaune. scaune la propriu nu scaune la cap. și să nu te vaiți pe urmă că-ți merge rău din cauză că n-ai scaun. trăim vremurile în care mulți nebuni folosesc explozbil la purtător și nu e nevoie decât de o scânteie pentru un dezastru. victimele sunt considerate totdeauna colaterale. adică la momentul potrivit s-au aflat la locul nepotrivit. ghinionul lor. statistica își face datoria să le înregistreze fără sentimente și resentimente, la rece. și cu asta se închide cauza. lumea
ORIGINALITATE CU ORICE PREŢ? de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350823_a_352152]
-
ne-a lăsat. Numele tău, este azi vindecare Pentru tot ce lovește și doare, Este firul de care se-agață Fiecare secundă de viață... Numele tău e pământ... și e floare, E lumina căzută din soare, E iubirea ce-aprinde scânteie... Numele tău... este astăzi, femeie. Referință Bibliografică: Vezi, mamă... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VEZI, MAMĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350881_a_352210]
-
vreme de muncă, bunicul spre seară îmi dă o poruncă, bunica-i bătrână, trebuie ajutată, în tine-i nădejdea, dragă nepoată! Mândră de mine, nevoie mare, îmi iau motănelul și plec la culcare. Bunicii se scoală când cântă cocoșii, amnarul scânteie, țigara s-aprinde, în tindă miroase-a tutun. Mă-ntorc iar pe-o parte, ș-adorm ... “SĂ NU CUMVA SĂ TE MUȘTE ȘARPELE DE INIMĂ SĂ COMIȚI FAPTE REPROBABILE!” Împreună cu părinții mei petreceam concediul la bunicii din Coslugea. Copil fiind
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Să vă ferească Dumnezeu, când se va stinge și se va aprinde universul întreg într-un singur Zeu!... Atunci...“totul va fi o singură Zi”, spune cartea sfântă. Atunci... “Se stinge universul întreg în noi /O rază încă... încă o scânteie /Și apoi dispare tot... și apoi / Simt încă glasul tău iubit, femeie / Și apoi nu vom mai fi nimic noi doi!”, spune Mihai Eminescu. Azi, parcă toți ne închidem unul altuia porțile către cer, sau către cerul sufletelor fără chei
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
ADN-ului primordial al creației ce se perpetuează prin codul nostru genetic, de ordinul divin și mărimea 8 la puterea 64 de Stele arzătoare cu opt raze. Universul este conștiința în expansiune infinită, iar noi suntem particole, noduri și semne, scântei și flăcări vii, albe și negre, din Holograma cosmică. Când aceste particole, scântei, flăcări, etc., încep să scadă sub 3000 de grade celsus, proporțional cu expansiunea Universului, se produc evenimente cosmice și ecologice importante: lumină din lumina se separă de
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
ordinul divin și mărimea 8 la puterea 64 de Stele arzătoare cu opt raze. Universul este conștiința în expansiune infinită, iar noi suntem particole, noduri și semne, scântei și flăcări vii, albe și negre, din Holograma cosmică. Când aceste particole, scântei, flăcări, etc., încep să scadă sub 3000 de grade celsus, proporțional cu expansiunea Universului, se produc evenimente cosmice și ecologice importante: lumină din lumina se separă de materia și iese din întunericul universului bioluminiscență solară. “Lumină luminează în întuneric și
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
se contracta cu frică și previziune ... de ce? De ce?... doare ... ce te doare? ... atingerea ta în adâncime ... ce să fac atunci?...avea douăzeci și cinci de ani, iar ea cu un pic mai puțin, și era toată o părere de rău ireversibilă, vedea scântei în loc de stele, mâl în loc de pământ. Care ar fi remediul, prințesa plaiurilor nordice? Durerile o dominau, pereții se umpleau cu umbrele crengilor nocturne, o înțepau, o răneau, iar întrebările străine dansau pe candelabrul care se învârtea cu camera, cu ei, pe
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
arșiță, rugina... coroana-i răvășită de vânt uscat și praf filigranat de stele din ceruri se prelinge peste tărâmul blestemat cu zei amorfi dansând în nopți cu iele mi-e sufletul deschis... visez, zăresc lumina și ochii tăi ca marea scântei de dor adună îți simt acum chemarea când scripca veche-mi cântă romanța ta pe-o strună și-un greier rătăcit prin ierburi gălbejite încă se mai alintă a dragoste suspină e toamnă iar și-i răgușit... eu, încă rătăcind
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
arse-și plâng în pumni rugina Cum printre ramuri goale țipă ciuma Când noaptea-n dans de iele-și toarnă vina? Nu simți în tâmple șoapta clipei mute Închisă-n cerc de foc, arzând sentințe Cu tălpi de nori frizând scântei durute Și scăpărând nepământești dorințe? Când trup de vânt culca mătasea ierbii Îți amintești? - mai sângerau petunii Spre râu fugeau ca să se-adape cerbii Iar noi stăteam, cuminți, la sânul lunii Răceala-i stranie o simțeam dogoare Străini de temeri
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
răsunător în mijlocul celor mai severi critici de literatură și arta - prichindeii de grădiniță și bunicuțele lor. Cartea mai poate fi achiziționată de la profesorii coordonatori Adriana Foltuț și Natalia Handra. Creațiile nuvelistice sunt semnate de elevi salontani din cadrul Cercului de creație ”Scântei literare” care, în mare parte, colaborează și la revista Colegiului Național ”Arany Janos” din Salonta. Tema centrală a cărții este generată de dorință păstrării copiilor cât mai aproape de cuvântul scris - frumos, constructiv și emoționant - iar când acest cuvânt este inspirat
SALONTA-BIHOR: MESERIA DE SCRIITOR SE ÎNVAŢĂ LA ŞCOALĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351685_a_353014]
-
Adriana Foltuț, profesor de Limbă și literatura română, doctor în filologie și lector universitar la Universitatea ”Emanuel” din Oradea care, alături de prof. Natalia Handra a coordonat acest inedit proiect literar. În prezent, în eprubetele de inspirație ale laboratorului de creație ”Scântei literare” se toarnă compușii rări curaj, originalitate, implicare și resurse financiare prin sponsorizare peste următorul experiment literar care se va finaliza prin organizarea unei Tabere de creație în care nuvelă și poezia vor da formă și culoare sufletului inocent în
SALONTA-BIHOR: MESERIA DE SCRIITOR SE ÎNVAŢĂ LA ŞCOALĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351685_a_353014]
-
le profanează credința, le batjocoresc datinile, le exploatează vlaga, le disprețuiește durerea, le simulează patimile prin minciunile electorale. Aceștia sunt aleșii ori preaaleșii noștrii, purtătorii marelui succes. A-leșii (lașii) egoismului democratic, fac din politică arta populară a exploatării norodului. Scânteia democratică, pentru a asigura succesul conducătorului iubit, aprinde laolaltă patima individului și pe cea a colectivității amorfe. Astfel, „Poporul Suveran” devine Sluga devotată și credincioasă. Analizând astăzi bilanțul problemelor nerezolvate ale poporului nostru, constatăm răspicat, dar fără stupoare, fidelitatea guvernanților
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
sau veche. Unul din doi rămâne cu arderea-n piept, pe rugul de liniște. Celălalt privește cu ochiul din ceafă, cum se prelinge cenușa, la picioarele stâlpului roșu. Doar fluturii mai sunt atrași de spectacolul flăcărilor, de pruncii incandescenți ai scânteielor care pârâie și trosnesc precum focul de artificii al dragostei consumate atât de inegal în noaptea dintre milenii. Și doar “păsări de fum” își vor lua zborul pitic din cenușa uitării... A doua zi după jocul de artificii nu va
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
un moment de inspirație în fața unui om cu care, mai că te-ai încumeta să și taci la dublu. Prieten.” (Tăcere la dublu) Întrebări, mereu întrebările se înghesuie în sufletul Gabrielei Căluțiu Sonneberg și ea, cu firea ei optimistă și scânteia minții aprige răspunde, sau chiar lasă cititorului plăcerea de a găsi răspunsuri potrivite, pe tot parcursul mănunchiului de scrieri inserate în carte. Pornind de la o întrebare, și nu aleasă în mod aleatoriu, ci cu înțelepciunea și paragmatismul specific unei minți
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
și în șuvițe de păr. Pe din afară. Pe dinăuntru. Șuvoi de imaginație. Cuvintele - scai după mine. Precum cățelușii. Amușina. Se mângâie de picioarele mele. Se cațără. Atârnă. Strălucesc. Se sting. Învie. Renasc din cenușă. Gândesc în versuri. Doar o scânteie le-aprinde. Amnarul - același. Tăcere. Forfota copiilor. Țipete. Mingi. Cărucioare, landouri. Frunze căzute. Apă țâșnind. Bănci goale. Eminescu - privind în aceeași direcție. Mai jos, muză lui, cu flacăra-n mâna. Drumul până la el îmi netezește cărarea. Mă azvârle pe culmi
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346538_a_347867]
-
atunci când a dat, Apa cea sfințită curgea ca argintul ... Setea-și potoleau oamenii, ce gândul Demult toți și-l luase; fiecare-n parte Așteptau sfârșitul, simțeau a lor moarte Care... nemiloasă, venea înspre ei; Se ducea speranța cu a ei scântei Cerul era-n flăcări, oamenii jeleau, Apa dispăruse, de sete piereau... Cumpăna coboară, trage ceru-n jos, Iar găleata ajunge la loc răcoros. Picături de viață ia-n trupul ei ei. „Cumpăna scoate apa ca să bei... Vă-nchinați!... iar sunteți
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
prinse-n salbă Pășim într-un meleag de prospețime Umplând potire de cleștar cu doruri Freamăt de clipe-n ceas de curățime La geam, iubire lină-n loc de storuri Pervazuri de argint, o floare albastră Ce se-oglindește-n licăr de scânteie Clipiri de fulgi peste trăirea noastră Când iarna-i ca o coapsă de femeie. Se zbate gându-n pleoapele-nserării Lăsând pe scutul clipei urme frânte Și-mbrățișând fantasma depărtării Când în ninsori i-e dat să se-nveșmânte. (3) Ion VANGHELE
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
-o în moarte. Au făcut bine Eliade și Cioran că au plecat? A făcut bine Mircea Vulcănescu rămânând? Dacă Eliade și Cioran ar fi murit cu Vulcănescu? Dacă Eliade ar fi devenit informator al securității și Cioran redactor-șef la “Scânteia”? Dacă Vulcănescu ar fi plecat să facă o solidă carieră universitară în Occident? După 50 de ani de mizerie comunistă ne dăm seama că nici una dintre ipotezele de mai sus nu ar fi schimbat cu nimic soarta României. Un mare
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]