4,646 matches
-
dezvoltare conceptuală este făcută prin multiplicarea nivelurilor de analiză a securității. O a treia secțiune este dedicată dezvoltărilor teoretice din domeniu, urmată fiind de definirea unei categorii speciale de amenințări, specifice procesului de globalizare. În ultima parte a capitolului sunt schițate câteva concluzii asupra modului în care studiile în domeniu și-au redefinit obiectul investigației prin lărgirea sferei noțiunii de „securitate”. Analiza sectorială prin obiectele de referință ale securității Abordarea academică tradițională a politicului face o distincție netă între spațiul intern
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
motor generator al păcii universale este în mod constant atribuită filozofului german Immanuel Kant care, în celebrul său eseu din 1795, Zum ewige Frieden (Despre pacea perpetuă), scris în perioada transformării radicale a Europei sub efectele Revoluției franceze din 1789, schițează o teorie a păcii între ceea ce el numește „republici”. Pentru Kant, rațiunea morală practică impune un veto absolut la adresa folosirii războiului ca instrument al politicii externe între statele republicane construite pe baza principiilor legitimității consensuale. Kant nutrea convingerea că ideea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Omul și viața. Elemente de doctrină socială a Bisericii Catolice, Editura Sapientia, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iași, 2011. footnote> − Cardinalul Raffaelo Renato Martino, în 2004, în numele Consiliului Pontifical pentru Dreptate și Pace, a publicat Compendiul de doctrină socială al Bisericii, care schițează învățătura socială ce are ca esență primatul și demnitatea persoanei, principiul bunului comun, solidaritatea și subsidiaritatea.<footnote Idem. footnote> − Emanuel Riclitev - globalizarea, ca rețea globală, asamblează comunități de pe aceeași planetă (altădată, dispersate și izolate) într-o dependență mutuală și în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mai sus, dar cel mai urgent a fi soluționate sunt: deteriorarea securității energetice și alimentare; schimbările climatice, efectele creșterii temperaturii; penuria resurselor de apă; sistemele naturale în pericol; efectele marilor decalaje economice. Lester R. Brown, autorul celor trei Planuri, a schițat și un buget pentru combaterea sărăciei, asigurarea accesului la educație, eradicarea analfabetismului, servicii medicale de bază și pentru controlul reproducerii prin planificare familială, care cer fonduri financiare de circa 70 de miliarde de dolari. Realizarea celorlalte obiective stabilite în Planul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
credit, instalații de procesare, depozite, mijloace de transport, formarea personalului. 3.2. Liberalizarea piețelor și comerțul exterior al României Ca un prim exercițiu la efectele liberalizării piețelor, consecință a desfășurării procesului de globalizare, vom încerca, în cele ce urmează, să schițăm impactul acestui proces asupra economiei României, și anume, asupra comerțului exterior.<footnote Bran, F., Ioan, I., Globalizarea și mediul, Editura Universitară, București, 2009. footnote> Căderea bruscă a economiei după anul 1989 a afectat și balanța comercială a României, care, dacă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a fenomenelor, independent de existența lor substanțială, spațială sau temporală. Viziunea sistemică îl are ca precursor pe filosoful grec Aristotel care, prin formularea sa holistică „întregul este mai mult decât suma părților”, descrie de fapt un sistem fundamental. Bertalanffy a schițat teoria sistemelor deschise și dinamice, adică acelea care au schimburi de materie sau energie cu mediul înconjurător. Viziunea sistemică reprezenta o schimbare de paradigmă, în maniera de a gândi și înțelege problemele, în contrast cu viziunea analitică, mecanică care se bazează pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu-și interzice cărțile, dar se mulțumește să le răsfoiască. Personajul lui Musil este de altminteri Într-o poziție ambiguă, pentru că, dacă se ferește să deschidă cărțile, el este totuși, așa cum am văzut, interesat de titluri și de cuprins și schițează astfel, fie că vrea sau nu, o primă răsfoire a lucrării. Să răsfoim cărțile fără a le citi cu adevărat nu ne Împiedică să le comentăm. Se poate chiar să fie vorba aici de modul cel mai eficient de a
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o minune să citesc ce ai tăiat, rămân cu gura căscată. Ai renunțat la așa o comoară! Îți vine să te Întrebi ce a fost În capul tău când te-ai hotărât să faci una ca asta. Surâsul care se schița pe buzele mele trebuia să exprime un scepticism ofensat: - O singură mică Întrebare: ați citit Într-adevăr manuscrisul care-mi aparține?” Ceea ce e descris aici până la caricaturizare este o experiență cu care toți scriitorii sunt obișnuiți, și În timpul căreia ei
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cărțile pe care le preferă. E un truism să zici că relațiile noastre sentimentale sunt În profunzime marcate de cărți, și asta Încă din copilărie. Mai Întâi prin influența pe care o au personajele din carte asupra alegerilor noastre amoroase, schițând idealuri inaccesibile, la care vom Încerca, de cele mai multe ori fără să reușim, să Îi supunem pe ceilalți. Dar, cu mult mai subtil, cărțile iubite dau forma unui univers În care locuim În secret și În care ne-am dori ca
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Cine se ocupă din punct de vedere politic de naștere și de avort nu poate să considere ontologic universul copulării - și să-l pună, astfel, în discuție - decât cu condiția de a fi în mod simplist și meschin realist. Am schițat deja aspectul acestui univers al copulării în Italia de astăzi, dar vreau, în încheiere, să-l rezum. Acest univers include o majoritate total pasivă și în același timp violentă, care consideră intangibile toate instituțiile sale, scrise și nescrise. Fondul său
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
deciziilor. Prima etapă a acestei metode constă în familiarizarea cu problema centrală și toate celelalte sub-probleme posibile. În momentul în care participanții înțeleg cu ce tip de problemă se confruntă și care sunt principalele ei dimensiuni, aceștia sunt rugați să schițeze propria viziune asupra Europei de peste 10 ani. În această etapă este important să stimulăm gândirea la un nivel destul de ridicat de generalitate, fără a uita însă de faptul că avem de-a face cu o problemă specifică. Când aceste schițe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologia muncii), se trec în revistă factorii ce au favorizat apariția psihologiei organizaționale (factori ontologici, epistemologici, pragmatici), se analizează conținutul principalelor etape istorice ale evoluției domeniului, se prezintă statutul actual al disciplinei și dominantele preocupărilor în plan teoretic și aplicativ, schițându-se totodată direcțiile de evoluției. Analizând diferitele definiții existente în literatura de specialitate, autorul le relevă caracterul unilateral și ajunge la formularea uneia noi, care acoperă cel mai bine domeniul psihologiei organizațional-manageriale: „psihologia organizațional-managerială este știința care studiază codeterminarea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
îndeplini sarcinile respective. Tocmai de aceea, Drucker militează pentru creșterea responsabilităților sociale ale managerilor, acestei probleme fiindu-i dedicat ultimul capitol din lucrare. Bogăția și profunzimea ideilor lui Drucker sunt cu mult mai mari decât am reușit noi să le schițăm în cele de mai sus. Este de reținut faptul că multe dintre aceste idei au fost dezvoltate și adâncite de însuși Drucker în celelalte lucrări publicate ulterior. Astfel, managementul prin obiective este îmbogățit cu managementul pentru rezultate (Managing for results
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
actori, concediați pe nedrept, este urmat de intervenția lui C. A. Rosetti (Teatrul este oglinda societăței), cu noi dovezi despre starea precară a teatrului ca instituție de cultură. În cadrul foiletonului gazetei, Pantazi Ghica publică prelucrarea unei legende populare (Mărgăritărel) și schița Un amor de toamnă. L.V.
ACTUALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285171_a_286500]
-
ironizând deopotrivă și pe analiștii pedanți, „care te spânzură dacă o virgulă sau un punct a scăpat cumva din vederea zețarului”. De asemenea, la rubrica „Din zbor”, care conține și multe justificate observații de natură morală ori mici portrete satirice schițate cu iscusință, mai în fiecare număr sunt prezente înțepături la adresa revistei concurente și a directorului ei, considerat „un moftangiu”. Apariția în cotidianul „Vestea” a unui articol dedicat lui Caragiale provoacă din partea lui Vellescu o reacție iritată (Biografia unui om maaare
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
teoretic și realizările artistice și să releve structuri de profunzime, atât în cazul marilor creații, cât și al celorlalte lucrări. Investigațiile asupra operei călinesciene sunt continuate în monografia G. Călinescu și „Jurnalul literar” (1989), analiză temeinic documentată a direcțiilor literare schițate de directorul revistei și a noutății în epocă a principalului periodic inițiat și condus de critic. Nu lipsit de interes se relevă prozatorul în romanul Împăcare (1985), continuat cu Ultimii ani (1999). G. Călinescu este prezent și aici ca model
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
Întîlnindu-l, acolo, pe Benjamin Franklin. La un moment dat, chiar și M. Eminescu Își avertiza cunoscuții că ar fi posibil să emigreze În America, pentru a evita și a uita relele care Îl copleșeau În România. Înainte de a Încerca să schițăm o posibilă „cronică” a românilor americani, considerăm necesare unele precizări. Românii continuă și azi să creadă - mai bine zis, refuză a-și pune Întrebări - că așa-numiții români americani ar fi compatrioți de-ai lor aflați În SUA Uneori, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
referindu-se la emigrația românească În Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat În provinciile centrale, adică În Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de a continua Încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române În America și Canada, se cuvin reținute cîteva considerații generale, oricînd necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și cînd a „descoperit” America, nu vom ști niciodată cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adoptate după război s-au constituit În tot atîtea justificări ale reducerii emigrației. În plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopînd tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili Într-un stat american. René Gonnard, schițînd acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant la guerre 7 à 9.000 Roumains par an, n’en acceptent plus que quelques centaines”. În 1922, făcînd o vizită În Statele Unite, dr. N. Lupu nota În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dat român-american - absorbit de la Început de trecutul și prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd traiectoria propriei experiențe americane. „În rîndurile care vor urma, ne informează autorul În „Cuvînt de Început”, am căutat să Înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul În care am
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd din sfera cercetării istorice, dar și mărturisiri autobiografice, schițînd traiectoria propriei experiențe americane. „În rîndurile care vor urma, ne informează autorul În „Cuvînt de Început”, am căutat să Înfățișez aspectele mai importante ale existenței mele americane; modul În care am devenit român-american, felul În care am cunoscut Lumea Nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a documentelor ce constituie corespondența externă publicată. Așteptăm Însă, cu mare interes, documentele de comunicare internă, pentru a avea tabloul complet al percepției evenimentelor din ultimii ani ai regimurilor comuniste. Andreea Năstase MIHAI RETEGAN, 1968. Din primăvară pînă În toamnă. Schiță de politică externă românească, Editura RAO, București, 1998, 315 p. Încă din titlu, Schiță de politică externă, autorul recunoaște caracterul limitat al demersului său istoric. De altfel, În subcapitolul „Necesare dezvoltări”, din finalul volumului, sînt oferite sugestii privind completarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Stat pentru romanul Domnul general guvernează. Editorial, L. debutează cu pamfletul-fabulă Coada lui To, apărut, probabil, în 1918. În volumul de schițe și nuvele Hodge-Podge (1928), la fel ca și în Mesia poate să aștepte (1933) sau în Ghettouri (1939), schițează cu vervă și umor, dublate de o firească înțelegere și simpatie față de destinele oamenilor de rând, câteva portrete de evrei, surprinzând mentalitatea lor specifică. Experiența de ziarist se simte puternic aici, ca de altfel în toate scrierile lui L. Stereotipiile
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
cu proză și eseuri la revistele „România literară”, „Contrapunct”, „Dilema” și la suplimentul acesteia, „Vineri” (la care este redactor), „Luceafărul”, „Echinox”, „Secolul 20”, „Agora” (SUA), „Observator cultural”. La începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
mobilizează pentru un linșaj sau pentru căutarea unui filon aurifer ori carbonifer, fie că își oferă scena unor reverberări ale miraculosului ori doar rutinelor cotidiene. Romanul Alexandru (1998) aduce o schimbare relevantă de procesare a narațiunii. Formula de aici fusese schițată într-un text mai vechi, Ultima casă a orașului, publicat în volumul colectiv Ficțiuni. Lăsând la o parte asemănarea cu Ruletistul lui Mircea Cărtărescu, schița ficțională din Ultima casă... livrează o lume cu contururile moi, construită pe nisipul mișcător al
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]