3,006 matches
-
mediul care îl găzduiește. În afară de starețul Vasilie, autorul se orientează mai mult spre zugrăvirea unor portrete de călugări, care deși membri ai obștii acestor schituri, trăiau totuși în chilii izolate, departe de ceilalți frați, gospodărinduse complet singuri și coborând la schit, pentru participarea la slujbă, doar Duminicile sau la sărbătorile mari de peste an. Personajul pricipal, Platon, pare fascinat de putera psihică a acestor oameni, capabili să-și traiască întreaga viață fără sprijinul vreunui tovarăș, în singurătate și tăcere desăvârșită, în continuă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fi în întregime construită în jurul întrebării, „Cine erau ei?”, chipurile călugărilor instalați pe crestele munților din Vrancea, se cristalizează pornind de la întrebarea „Cum procedează ei ?”. Răspunsul diferă pentru fiecare chip evocat în parte: am vorbit deja despre pustnicul Onufrie de la schitul Cârnu, care își trecea ziua rugându-se, citind psalmi și meșterind tot felul de obiecte de folos din coajă de tei. Lui i se adaugă ieromonahul Rafail, care, trăind în completă izolare, se ocupa ziua întreagă de copierea cărților cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este monahul Proterie, originar chiar din ținutul Poltavei și conațional al personajului-narator, care după ce dusese în lume o existență de meșter aurar, se îndeletnicea și în monahism cu cioplirea unor linguri deosebit de frumoase, pe care le dăruia oricui trecea pragul schitului. Deși duse până la detaliul ultim identificator, toate aceste portrete par totuși să se dispună concentric în jurul unui tip anume de personalitate, reprezentând pe călugărul schimnic, din regiunea Vrancea-Buzău, la mijloc de veac al XVIII-lea. Pentru a înțelege tipologia pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe care o propune până la urmă această serie de portrete, trebuie revenit la detaliul istoric și avut în vedere faptul că, la vremea amintită, în Țările Române, lucrurile stăteau exact invers decât în Rusia în ce privește viața monahală, înființarea de noi schituri și mănăstiri fiind pe o continuă pantă ascendentă, de mai bine de două veacuri, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Mai mult, în regiunea Vrancea-Buzău, monahismul în schimnicie, avea o vechime de patru veacuri deja la acea dată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
grosolane și vrăjitorii, sub care dispare în întregime sensul doctrinei creștine.” Tensiunile din viața sa, atât publică, cât și personală se întețesc. Trăiește cu gândul evadării. În 28 octombrie 1910, Tolstoi pleacă de acasă să-și viziteze sora, călugărită la schitul Șciamordino, lângă Mănăstirea Optina. Pe drum, în gara Astapovo, Tolstoi se eliberează în sfârșit și pentru totdeauna, de jugul unei vieți care nu a curs cum și-ar fi dorit și mai cu seamă, de lanțurile strivitoare ale unui talent
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
egumenă și purtătoare de grijă a obștii de maici de la Văratec, sau în cea destinată Mariei Petrovna Protasieva, egumena mănăstirii de maici de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul Moldovei, Constantin Moruzzi. Indiferent de destinatar, starețul Paisie folosește același ton blând de părinte, bun cunoscător și grabnic înțelegător al tuturor neputințelor prin care trec iubitorii de Dumnezeu. Tonul său
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Râșcanu, Ecaterina, rămasă În casa părintească, . Ecaterina s-a . O Însemnare de pe la 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Catincăi: pomenirea de 40 de zile s-a realizat de un arhiereu, sunt consemnate și sărindariurile În valoare de 12 lei pentru schit, 25 de lei pentru mănăstirea Florești, 12 lei la Frenciuci, 12 lei la Scheia, 12 lei la Drăgușeni, 12 lei la Parpanița și 12 lei la Tatomirești (97 de lei). Căminarul Gheorghe Rășcanu Înaintează la 23 septembrie 1813 domnului Scarlat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aceste evenimente preotul protopop Vilie Doroșincă . În anul 2011 au trecut prin parohie spre Închinare, o părticică din moaștele Sfântului Nectarie Taumaturgul, cu Îngăduința Părintelui stareț, Vichentie Lupu, de la mănăstirea Rafaila. Moaștele au fost aduse la mănăstirea Rafaila de hramul schitului - Pogorârea Sfântului Duh - cu binecuvântarea Mitropolitului Teofan de la Biserica Sfântul Nectarie din Iași. Cu Îngăduința și bunătatea Părintelui stareț Vichentie, de la Mănăstirea Rafaila, după slujba hramului schitului Pogorârea Sfântului Duh din 2012 a fost adusă spre Închinare o părticică din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Lupu, de la mănăstirea Rafaila. Moaștele au fost aduse la mănăstirea Rafaila de hramul schitului - Pogorârea Sfântului Duh - cu binecuvântarea Mitropolitului Teofan de la Biserica Sfântul Nectarie din Iași. Cu Îngăduința și bunătatea Părintelui stareț Vichentie, de la Mănăstirea Rafaila, după slujba hramului schitului Pogorârea Sfântului Duh din 2012 a fost adusă spre Închinare o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, care au venit din Eparhia Tomisului, cu binecuvântarea Î.P.S. Teodosie, cu prilejul hramului. ANEXĂ 1. Documente 1. 7175 (1667) ianuarie 30
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
bine informat, redacționale, cărți și reviste primite la redacție etc. Documentarele demonstrau pas cu pas procesul de desromânizare: înlocuirea numelor de persoane și obiecte din română în graiul celor interesați... La 4 kilometri de Rapujineț, pe Nistru, în fața Zalescicului, e schitul Crisceatic, monument istoric important clădit în anul 1765 de răzeșul Toader Preda Hagiul din Răpujineț. Satul care era așezat mai jos lângă Nistru, altădată era locuit de răzeși români și stăpânit între timp de boierii Balmoș, Marculian, Vasile de Marco
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Piciorul de deal”, crestele împădurite ori golașe”, „buza pădurii”, „verdele crud”, „aerul blând, visător, mereu proaspăt”; ordinea „chezaro-crăiască”, „mobilele și detaliile din case”,”bucătăria cu ingredientele culese chiar de la Cernăuți”,”apa cristalină, mereu proaspătă”, „laptele cu miros de floare rară”, „schitul ori biserica voievodală vizitate”, „copiii, fetele, bărbații și nevestele lor - mereu proaspete și frumoase, ca și odraslele și însoțitorii lor.” Bucovina e interesantă și ispititoare din multe puncte de vedere. Pe mine, spuneam în prefață, m-a îmbogățit presa bucovineană
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eiffel; cea mai recentă, biserica din Nazaret, Dominus flevit de pe Muntele Măslinilor, este un cadou al anilor 1950, al fenomenului baby-boom. Autenticul în vrac a dispărut sub falsul renovat, colorat și postsincronizat. Cum ar fi acest bizar Garden Tomb, alături de schitul Sfântul Ștefan, o Golgotă protestantă inventată de englezi în 1883, loc spre care converg autocarele cu nigerieni, ugandezi și kenyeni, cu toții africani anglofoni. Un arhitect ca Viollet- le-Duc ar fi respectat geniul locului, și atunci poate ar fi rămas
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
trei călugări olivetani chemați în ajutor, înțelege să reînnoade tradiția Alianței. Slujba de al nouălea ceas este cântată în ebraică. Republica este aici la ea acasă încă din 1873, așa cum este și în biserica Sfânta Ana a călugărilor dominicani, la schitul de la Eleona care domină Muntele Măslinilor și la Mormântul Regilor cumpărat de bancherii Pereire și donat Franței (de altfel, el e impropriu numit așa, dat fiind că hipogeul adăpostește, în patru camere funerare, rămășițele pământești ale unei prințese siriene și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta, soli și vești de la Veneția, războaie și isprăvi ale celor șapte fii ai comisului Manole Păr Negru, toponime arhaice și referințe despre muntele Athos (șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări!) acestea vor trece din fișe de lucru în amplul roman istoric. Comisoaia Ilisafta (cu "glas frumos ca o strună de argint") încearcă fără succes "să așeze în căsnicie pe Ionuț". Finalul apoteotic al bătăliei cu turcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rămâne cu dânsa în deșert: Asta-i osteneala lor. I Iarmarocul sfântului Ilie altă dată 2 acum 3 Pașcanii altă dată 4 acum 5 Istoria lui Vasile cel Mare 6 Mănăstirea Slatina Lefter 7 Soci și Ciohorăni, iarna (nuntă) 8 Schitul Boureni și Brătești 11 9 Bătrânul care vra să se facă călugăr, "să-și lese casa pentru găzduirea drumeților", care stăpânește două poduri ș-o fântână. de la 31 Ianuarie 3 Fevruarie = 9 bucăți. [ÎN DOBROGEA 1907] Lângă Babadag, este un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Obiceiuri de la Sărbătorile de iarnă. Ghiță Plotun Ștefan Meșter. Toader Hâncu. Iftodie Țurcan. Cai de jold = cai domnești, mămăligă de meiu fântâni căruțe mici de le poartă pe umeri la locuri grele. Când sună întâia oară un clopot la un schit. La miezul nopții, când amorțești o clipă glasul cucoșilor. Noaptea ești în primejdie, căci poate să sufle vântul cel tare. În crucile nopții iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se călătorește în Balcani Cazangilar jianis căldărilor imafel cazovgilar Cali imera celebi Caravansarai foc, sabie, robie! Sfântu Vasile: "umilința monahului să se arate întru toată a lui înfățișare, să umble nepieptănat și cu straiele mârșave." Șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări Să nu intre acolo cu nimic femeiesc harbaz zamuz! smochin Se închină la panaghia portetisa (fecioara deasupra porții de intrare) "Atos pământul lui Dumnezeu" dedicat sfintei Fecioare Atosul e guvernat de douăzeci de epistați care reprezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Jora Toma lui Bogat Atman Grigorie Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sus a trenișorului și lumea s-a grăbit să se acațe pe platforme. Cerul de-asupra pădurilor de brad era siniliu ca vioreaua. 10 Septembrie 1956 Miercuri, 12 septemvrie [VOVIDENIE-NEAMȚ] La ora nouă, în liniștea însorită din valea noastră a schitului Slătior, a sunat salutarea magarului celui simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se găsește o bisericuță înoită de curând, câteva chilii ș-o casă cu acoperiș înalt șindrilit. În ograda împrejmuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se acațe pe platforme. Cerul de-asupra pădurilor de brad era siniliu ca vioreaua. 10 Septembrie 1956 Miercuri, 12 septemvrie [VOVIDENIE-NEAMȚ] La ora nouă, în liniștea însorită din valea noastră a schitului Slătior, a sunat salutarea magarului celui simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se găsește o bisericuță înoită de curând, câteva chilii ș-o casă cu acoperiș înalt șindrilit. În ograda împrejmuită cu răzlogi din latura Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu răzlogi din latura Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe și Golovici măgărușul. E un măgăruș înțelept, cu ochii veseli, care se bucură de câte ori coboară la sfânta mănăstire Neamțu. Bunăvoia lui rămâne statornică și cînd suie la deal cu merinde pentru schit, pe poteca destul de priporoasă după ce treci Izvorul Maicii-Domnului. Înțelepciunea lui s-a dovedit în diferite chipuri. Într-un rând pe lângă povara de mere, prune și hribi ce i-au pus călugării Pocrovului în spinare, s-a aburcat pe samar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zahăr, o felie de pâne, un fruct. După ce-și primește dreptul, se retrage spre umbra brazilor. Când vizitatorii pleacă într-un târziu, trompeta lui răgușită dă iarăși vestire cerului și pământului. Astă iarnă, ca și în alte dăți, gospodărioara schitului a suferit atacul câtorva lupi flămânzi. În țarcul de răzlogi nu se afla decât măgărușul. Oile fuseseră încuiate. Cei doi dulăi puși ei într-un adăpost, căci lupul are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în lume, profețindu-i un mare viitor. Ajuns domn și, după o luptă cu turcii, fiind înfrânt, Ștefan rătăci iar prin acea pădure, unde avea să-l reîntâlnească pe sihastru. Acesta i-a dat oameni din pădurile care-i înconjurau schitul și chilia, iar Ștefan a promis să ridice aici un lăcaș vrednic de pomenire. Se zice că după ce i-a bătut pe turci, Ștefan și-a ținut promisiunea ridicând pe locul vechiului schit mănăstirea Voronețului. Altă legendă spune că după ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dat oameni din pădurile care-i înconjurau schitul și chilia, iar Ștefan a promis să ridice aici un lăcaș vrednic de pomenire. Se zice că după ce i-a bătut pe turci, Ștefan și-a ținut promisiunea ridicând pe locul vechiului schit mănăstirea Voronețului. Altă legendă spune că după ce tatăl său a fost omorât la Reuseni, Ștefan, ca să scape de mâna călăului, a fugit spre Țara de Jos. Oșteni repeziți după odrasla domnească îl căutau peste tot. „În cele din urmă aflară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care toate sânt pierdute ! Tot ce era mai de preț, tot ce alcătuia o bogăție nobilă și sfințită de veacuri în durerile neamului nostru, toată aurăria și argintăria lucrată cu ciocanul și bătută în nestemate - faima mănăstirilor și a singuraticelor schituri - astăzi nu le mai avem ! Pierdute rămân acele panaghiare ale lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamțului și evangheliile slavonești ferecate în aur și-n argint, din veacul XV și XVI; pierdute odoarele brâncovenești ale Horezului și cele cantacuzinești de la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]