3,463 matches
-
șters plăcuța cu cârpa. — Și acum? — Douășcinci de lire. — Ce? Puteai să-l citești. Ș-apoi, plăcuța e murdară doar pentru că străzile sunt În halu’-n care sunt. Nu-ți plac drumurile din Italia? — Sunt murdare. — Cincizeci de lire, spuse, scuipând pe jos. Mașina voastră e jegoasă și voi sunteți la fel de jegoși. — Bine, atunci. Dar să-mi dai o chitanță semnată. Scoase un chitanțier cu hârtii duble, perforate, astfel Încât amendatul să aibă un exemplar, celălalt - completat - să rămână prins de cotor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Trece-l pe notă, spuse Jack. Când vrei s-ajungi În oraș? — Înainte de prânz. Plec cu trenu’ de 11. — Stai jos, Jerry, spuse Jack. Hogan ieși. Mă așezai la masă. Jack mânca un grepfrut. Când găsea câte-un sâmbure, Îl scuipa-n lingură și pe urmă-l arunca-n farfurie. — Cre’ că o luasem pe cărări azi-noapte. — Da, ai băut ceva. — Mi se pare c-am zis o grămadă de prostii. Nu, n-ai exagerat. — Unde-i Hogan? Întrebă. Terminase grepfrutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
prea mult timp aici. Al treilea soldat: Nu-i vorba doar de asta. Pur și simplu, mă simt ca dracu’. Al doilea soldat roman: Stai de prea mult timp aici. Asta-i tot. CORTINA Poveste banală Deci mâncă o portocală, scuipând ușor sâmburii. Afară, ninsoarea se prefăcuse-n ploaie. Înăuntru, soba electrică nu părea să dea ceva căldură, așa că, sculându-se de la masa de scris, se rezemă de ea. Ce bine se simțea! Asta da, În sfârșit, viață! Se-ntinse după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
din ochi. Îi Întinsei cinzeci de cenți și atunci se Îndreptă. — Ce-ai băut tu? — Bere, spusei, și el acoperi ambele vase Înainte să mai scoată o sticlă. — Ce-mpuțite-s căcatele astea de picioare ale voastre, spuse Tom și scuipă pe podea bucata pe care apucase să o bage În gură. Barmanul nu-i răspunse. Tipul care băuse rachiul plăti și plecă fără să se mai uite Înapoi. Și voi sunteți niște Împuțiți. Toate scursurile-s Împuțite. Cică suntem scursuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
interesează? — Și pe tine? o Întrebai pe cealaltă. Hai, nu mai face pe deșteptu’, spuse ea. — Vrea doar să ne-mprietenim cu toții, spuse tipu’ care vorbise primu’.Voi nu vreți să fim prieteni? — Nu, spuse blonda oxigenată. Nu cu voi. — Scuipă foc, gagica, spuse bărbatul. Scorpie mică. Prima blondă se uită la cealaltă, clătinând din cap: — Ai dracu’ retarzi. Alice Începu din nou să râdă și să se cutremure. Nu-i nimic de râs, spuse bucătarul. Râdeți cu toții, da’ nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În locul bărbatului cu barbă care-l privea prin ținta puștii, destul de calm Înainte să apese pe trăgaci, și apoi fulgerul alb și impactul ca lovitura unei bâte, stând În genunchi, Înecându-se cu ceva dulce și fierbinte, pe care Îl scuipa pe o piatră În timp ce ei treceau peste el, În loc de astea văzu o casă lungă și galbenă, cu un grajd mic și râul mai lat și mai nemișcat decât oricând. — Of, Doamne, spuse, de-acu’ pot să plec. Se ridică-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
săruri minerale, cu acțiune benefică asupra sănătății. 3.2.4. PĂMÂNTUL Noi, ființele vii, avem nevoie de pământ, pe care să trăim. „Noi vrem pământ!”, „Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ, Să-ți fim tot câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Și ham de cai și jug de boi
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
Dar În loc să accepte situația, mama ta și-a pierdut controlul asupra simțurilor. A Început să poftească dulciuri. Nu se putea opri din mâncat dulciuri. Și-i era sete tot timpul, bea ca duhul care a Înghițit oceanul și l-a scuipat la loc. Într-o zi, un spirit a văzut că era o pradă ușoară și i-a intrat În trup prin gaura din stomac. Mama ta s-a prăbușit, zvârcolindu-se și rostind cuvinte fără șir și apoi a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
jur să vadă dacă nu cumva templul luase foc. Urmau să se Înece În vreun potop neașteptat sau ce? De ce erau bărbații ăia așa de agitați? Porni spre scandalagii. Și, spre surprinderea lui, se trezi Înconjurat: cei trei bărbați Îl scuipau și arătau spre el, cu fețele contorsionate de furie. Nu era nevoie să Înțelegi chineza ca să-ți dai seama că-l făceau albie de porci. Chiar și femeia În costumul roz, deși mai puțin turbată, avea pe față o expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
minute, Harry era Înapoi În cameră. Îi auzea pe bărbații beți Încercând să facă liniște pe drum spre ieșire. Se Împiedicară de cablul unei veioze, sparseră un geam, Își curățară gâtlejurile de mucozități scoțând zgomote demne de o motocicletă și scuipară pe tot ce le ieși În cale. Aveau asupra lor un total de cincizeci de dolari americani, câștig surpriză oferit de Harry Bailley. Nu plecau ca să-i facă pe plac lui Harry. El le sugerase doar să facă liniște. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la acest capitol, nu pot spune că britanicii pe care i-am Întâlnit erau recunoscuți pentru curățenia lor. De când lumea, chinezii și birmanezii nu prea au avut cuvinte de laudă pentru ei. Mirosul britanicilor este mirosul ferchezuielii, al lustruitului cu scuipat, un pantof lustruit, fața curată, iar părțile nevăzute să mai aștepte. Francezii sunt așa și-așa, după părerea mea, deși nu am foarte multă experiență În ceea ce-i privește, cunoscuți fiind pentru faptul că nu le place să se amestece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nedrept. Înainte de asta s-a zvonit că în Kamikuishiki a fost pus gaz otrăvitor, parcă sarin. M-am gândit că se putea să fie adevărat. Tot mai mulți oameni din jurul meu se simțeau rău. Nici eu nu eram prea bine. Scuipam sânge din plămâni și gură. Îmi era atât de rău că stăteam la pat. Scuipam flegmă cu sânge, aveam dureri de cap, stări de vomă, oboseam repede. Eram din ce în ce mai sigură că fusese graz otrăvitor. Altfel, cum ne-am fi îmbolnăvit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
sarin. M-am gândit că se putea să fie adevărat. Tot mai mulți oameni din jurul meu se simțeau rău. Nici eu nu eram prea bine. Scuipam sânge din plămâni și gură. Îmi era atât de rău că stăteam la pat. Scuipam flegmă cu sânge, aveam dureri de cap, stări de vomă, oboseam repede. Eram din ce în ce mai sigură că fusese graz otrăvitor. Altfel, cum ne-am fi îmbolnăvit toți deodată. Nu se mai întâmplase înainte așa ceva. Am fost uimită de faptul că polițiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
buza superioară și răsucite apoi în sus, formând o bizară mustață în furculiță, de care altfel obrazul său spân n-ar fi avut parte. Din timp în timp, Jordan scotea pe gură un mic norișor de abur gălbiu, după care scuipa abundent într-un vas alb de faianță, atașat la jilț. în același vas erau colectate unghiile și părul căzut al grafului. Slujitorul Rufus îl deșerta la câteva zile, în timpul nopții, îngropând conținutul în locuri tainice, undeva pe dealuri, pentru ca nimeni
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
guițe a moarte și pe gospodari să se înghesuie să vadă ce se întâmplă. Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște. Simulau căderea, umplând de groază vădanele, care-și trăgeau broboadele negre peste ochi și plecau în grabă afurisind, scuipând în sân și bătând cruci mărunte. O matahală de femeie, concubina starostelui, probabil, într-un costum de catifea vișinie ce-i lăsa goale pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vedere, printre buze groase și unsuroase, mai multe șiruri de dinți mici și ascuțiți de știucă. Avea părul pudrat cu făină de orez trecută prin sită de borangic, pomeții sulemeniți cu cârmâz și o aluniță de mătase neagră lipită cu scuipat. Șnuruit peste pântecul și pieptul enorm, corsetul făcea să se reverse în pliuri mari carnea flască, tumefiată și învinețită de strânsoare. Femeia asuda abundent un lichid uleios, lucind în soare. Își purta dezinvolt nasturii strălucitori de alamă din vârful sânilor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
decât cum susnumitul evreu, Isus Hristos, propovăduia maselor și celor care credeau în El ca să renunțe la orice urmă de luptă împotriva asupritorilor, dacă sunt loviți pe un obraz să întoarcă și celălalt obraz, să lingă cu deferență unde l-a scuipat străinul, să dea Cezarului ce-i a Cezarului, adică banii câștigați cu sudoare, și să bată mătănii în fața bunului Dumnezeu până li s-o crăpa naibii ori fruntea, ori dușumeaua casei, îndobitocindu-se atât de tare încât să devină o
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Dar nu suntem lăsați nici măcar acum în pace de presă și ni se amintește cu dangăt de moarte de una din treptele urcate de noi spre Golgota de azi, scriind despre un individ fost boschetar și care după ce și-a scuipat veninul în piața cu pricina, s-a retras și a murit tot în boscheții publici așa cum de fapt s-ar fi cuvenit la mulți dintre detractorii acestui popor. Dumnezeu să-l ierte pe Cristian Pațurcă, însă eu nefiind Dumnezeu, nu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
că nu trebuie să mai comentez aceste rânduri ale unui dezaxat cronic, așa cum am mai avut noi ocazia să avem pe plaiurile mioritice, citiți și hotărâți în sinea dumneavoastră, dacă un asemenea demolator de suflete românești, merită măcar un creștinesc scuipat în față. Jigodia neprinsă încă de cei de la ecarisaj își pune nădejdea că șarja de tâmpiți postdecembriști vărsați cu generozitate din haznaua noii educații, vor termina odată și pentru totdeauna cu Eminescu și cu tot ce este românesc. Eu încerc
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de o bucată de vreme un gând ce implică o prevedere curat omenească: ce naiba o să mă fac dacă uit cumva vorbele stimatului nostru președinte „Să trăiți bine!” și mă îmbolnăvesc (ptiu, cruce de aur, stați așa un moment, să-mi scuip în sân). Fiindcă vrem, sau nu vrem, până la urmă viața noastră atârnă al naibii de cifrele astea, care la prima vedere par numai niște abstracții, dar ia să vedem în problema ce mă frământă pe mine și pe alți aproape 22.000
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
prostul este perseverent”, nu se mulțumește decât absolvind cu licență în regulă, de la două facultăți în sus. Vă rog să mă credeți, că asemenea indivizi, sunt pacostea noastră, dacă avem cumva ghinionul să vă apară în cale și nu ați scuipat la timp în sân, ocolindu-i. La toți acești superlicențiați, aproape fără nici o excepție, veți întâlni o deficiență majoră, o deficiență care ar trebui să fie considerată ca handicap și să fie luată în evidența statului român, deficiență care se
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
permite toate libertățile - am intrat la bancă. Se poate spune că am fost o funcționară exemplară. Păstrez de acolo, până la mormânt, imaginea șefului meu, un bătrân cretin și murdar, care mă tortura zilnic, pufăia tot timpul o țigară proastă și scuipa pe jos. Aveam un mijloc fericit ca ocupațiile mele să mă scoată la aer: puneam sechestre. Nimeni nu va ști ce înseamnă a pune sechestre, cel puțin în primele timpuri, fără să fii o brută, și oricât ți-as explica
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
un singur exemplu: la triburile africane mandja și banda există o societate secretă cunoscută sub numele de Ngakola. După mitul povestit neofiților în timpul inițierii, monstrul Ngakola avea puterea de a-i ucide pe oameni, înghițindu-i, și de a-i scuipa apoi, reînnoiți. Neofitul este băgat într-o cușcă reprezentând corpul monstrului. Aude de acolo glasul înspăimîntător al lui Ngakola, este biciuit și torturat; i se spune că "a ajuns în pântecele lui Ngakola" și este pe cale de a fi mistuit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
torturat; i se spune că "a ajuns în pântecele lui Ngakola" și este pe cale de a fi mistuit. După ce trece și prin alte încercări, dascălul inițiator vestește în cele din urmă ca Ngakola, care îl inițiase pe neofit, l-a scuipat.22 Regăsim aici simbolismul morții prin înghițirea de către un monstru, simbolism atât de important în inițierile de pubertate. Să nu uităm că riturile de intrare într-o confrerie secretă corespund întru totul inițierilor de pubertate: recluziune, torturi și încercări inițiatice
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
părul lung, în cascadă, părea că vrea să acopere cumva mulțimea de răni și obscenitatea atroce a picioarelor desfăcute și puțin îndoite. Când soldatul coborî din șa și îi înălță capul, chipul fetei apăru însemnat de răni adânci, înfiorătoare. Maliban scuipă dezgustat. — Hunii! Nu sunt decât niște animale! comentă scurt, căci spectacolul era prea dur chiar și pentru un barbar ca el. Instinctiv, Sebastianus își trase calul, întorcând spatele acelei scene. — îngropați-i, porunci. O să vedem pe urmă dacă... — Prefectule! Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]