119,853 matches
-
împodobea decât cu adevărul, și găsea rușinos să-și decoreze cuvântul cu astfel de împestrițare. Căci ce nevoie e ca cel înfrumusețat de podoaba adevărului să făcă exces de găteală pentru a dobândi o frumusețe mincinoasă și artificială? De bună seamă, pentru cei de care adevărul este departe, ar fi, poate, de folos să-și ungă minciuna cu plăcerea provocată de cuvinte, aplicând formei discursului un ase menea exces de găteală în chip de fard. În felul acesta, rostită unduios și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu s-a încurcat în discuții pătimașe pentru rezolvarea cine știe căror probleme, ci prin cea mai simplă explicare a cuvintelor și-a potrivit în așa fel vorbirea apropiindu-se de puterea modestă de înțelegere a ascultătorilor săi încât, ținând seama, pe de o parte, de unele teze ale învățăturii filosofice profane, pe de altă parte să ridice la sine și pe cei cărora se adresa, mulțumind în felul acesta până și pe cei mai pretențioși, pentru că felul lui de a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc, ca fiind ispititoare și primejdioasă, întrucât ar îndepărta de Dumnezeu. Întocmai cum nu trebuie să disprețuim cerul, pământul, aerul și toate celelalte lucruri, pentru că unii le-au înțeles rău, adorând făpturile lui Dumnezeu, în loc de a-L
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
rând, remarcăm că această carte este expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de Istorie a Universității București. Un demn urmaș al lui Vasile Pârvan, Vasile Christescu (1902-1939) a fost unul dintre cei mai de seamă istorici și arheologi ai României interbelice. Acesta și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din București în anul 1929, lucrare intitulată Viața economică a Daciei romane. Ca arheolog, Vasile Christescu a săpat în siturile preistorice de la Boian și Vădastra
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Archaeologica Universitatis Timisiensis, XII, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010, 282 p., ISSN 1453-7419 Revista revistelor este o rubrică aflată în colaps la multe periodice științifice românești. Într-o vreme când nici măcar recenziile la cărți nu mai sunt luate în seamă în evaluarea muncii științifice, cine se mai încumetă, astăzi, să-și piardă timpul analizând conținutul revistelor de specialitate? Este regretabil că cei care au elaborat sau semnat așa-zisele criterii de evaluare nu înțeleg că progresul disciplinei, emulația științifică, denunțarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dumitru Hurubă Schiuz my - vorba românului emancipat - am o întrebare: fuga de la locul faptei înseamnă concomitent lașitate și lipsă de responsabilitate ? (Voi reveni). Fiindcă nu-mi dau seama, iar prietenul Haralampy vorbește singur în spatele blocului după ce-a aflat de la Jurnalele Tv că, în sfârșit!, UDMR și PSD, re-înfrățindu-se, au încins un ceardaș “Conciliant” în municipiul Arad, exact pe locul unde va fi amplasată statuia celor 13 generali
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
în stare de beție, după Maja nudă de Goya, corcită cu Girafa în flăcări de Dali, pregătindu-se să înfulece oarece din Farfuria verde și sticla neagră de Picasso... Oribilă arătare! De-o visezi, mori în somn... Mi-am dat seama imediat de efectele “ambroziei de... Bistrița” asupra psiho-logicii lui Haralampy, știind că tocmai se întorsese din zonă, așa că i-am zis: -Du-te repede acasă! Vezi că te caută o doamnă în negru cu coasa pe umăr... * * * Comentariu-răspuns la întrebarea de la
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
de mai jos sînt adunate, timp de o oră, în noaptea dintre 19 și 20 februarie 2004, din chat-urile afișate de posturile Acasă, Național și Prima. Nimic subtil și sofisticat: pur și simplu lipsa cratimei - “spunemi urgent”, “tiai dat seama”, „zimi”, “pupal pe alex și zi cal iubesc!”, “sper luni sami repar mașină”, “sunama” - sau plasarea ei aberantă: “cand v-a fi posibilă întrevederea?”. La fel de banale sînt greșelile scrierii cu doi i (“fi mai atentă”; “cand ii auzi că bani
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
a fenomenelor culturale, conform dichotomiei antropologice masculin/feminin. Însăși cultivarea utopiilor proprii iluminismului, culminînd cu viziunea unei societăți a viitorului de tip matriarhal, în care femeii să-i revină rolul decisiv, reprezintă în scrierile lui Nicolaus Sombart - și mai cu seamă în volumul de față, - expresia încercării de a rupe barierele patriarhatului, exponent al unei ordini opresive, antiliberale. Negarea acestei ordini nu o face uzînd de instrumentele agresive ale vreunei ideologii sau doctrine, ci recurgînd la exegeza dezinvoltă, nonșalantă, a culturii
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
cupluri amoroase sau l^amour à trois, o teorie a elitelor exemplificată prin dandysm, al cărui unic reprezentant în Germania ar fi fost Ernst Jünger, soarta elitelor în mass-media, și o teorie a seducției bazată pe principiul plăcerii (mai cu seamă intelectuale, dar avînd certe valențe erotice) întregesc oferta de teme și prilejuri de cunoaștere și reflecție oferite de acest volum a cărui lectură respectă un vechi adagiu latin: cel al îmbinării plăcutului cu utilul. Sombart îi mai adaugă acestui coktail
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Cătălin D. Constantin Peste tot ce înseamnă studii eminesciene s-a întins pustiul. Cercetătorii mai de seamă au murit, alții sunt bătrîni și obosiți, alții, după o încercare mai mult sau mai puțin meritorie, s-au îndreptat către altceva. Pe tineri aceste studii nu-i atrag.“ De puține ori simt nevoia să încep prezentarea unei cărții cu
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
și autonomizări“. Cele douăzeci și patru de poeme inedite reprezentau cel mai numeros corpus de astfel de texte publicat în ultima jumătate de secol. Din punct de vedere editorial, apariția acestora era cu siguranță un eveniment care nu putea trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa s-a întîmplat. Din textele publicate atunci, Mircea Cărtărescu alege astăzi douăzeci și trei de poeme pentru audiobook-ul editat de Casa Radio. Prefața îi aparține tot lui Mircea Cărtărescu, rostirea poeziilor înregistrate pe CD, lui Adrian
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
Prefața îi aparține tot lui Mircea Cărtărescu, rostirea poeziilor înregistrate pe CD, lui Adrian Pintea. Fie și numai pentru faptul că volumul e un audiobook - specie de carte abia de curînd „inventată“ la noi - el nu poate trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa se întîmplă. Prefața scrisă de Mircea Cărtărescu a fost reprodusă, cu două săptămîni în urmă, de Observatorul cultural. Nu știu ca apariția volumului să fi fost semnalată în alt fel în presa culturală. Publicarea acestuia ar
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
legea și logica auto-suficientă și paranoică a instituției care-l plătește. Nu știu dacă viața de subterană a oricărui arhivar, cultul comploturilor și-al clandestinității au făcut din acest istoric încă tânăr unealta perfectă a Securității. Fie că-și dă seama, fie că nu, asta este în clipa de față dl. Pintilie. N-am nici o dovadă că directorul Arhivelor SRI se implică direct în măsluirea dosarelor fostei Securității. Cred chiar că o afirmație a lui Mihai Pelin de genul: „Florin Pintilie
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
CAȚAVENCU, pe care-l mai cheamă și După Ureche) face o sugestie spirituală în pagina 28 a numărului din 2-8 martie: “A fost furat seiful filialei din Constanța al S.C. Electrica. Bine că nu erau hoți de artă. Vă dați seama, fura tabloul de la S.C. Electrica și lăsau în beznă ditamai județul”. Umorul fiind al Cronicarului după Ureche, sublinierile sînt ale Cronicarului R.l. * Nu ni se pare deloc fericită ideea CRONICII ieșene de a publica, drept Poem de februarie, în deschiderea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
prin toate hârtoapele. ți-am promis că-ți fac cadou o pereche de pantofi. Mi-ai spus că ai să-i primești și ai să te bucuri. Iată, îți fac cadou geniul meu. Ți-l dăruiesc. Ți-l las în seamă. Te ridic la demnitatea de stăpână și mă ridic și eu la aceea de sclav” (p. 143-144). Așa îi scria tânărul Dimov iubitei sale într-o epistolă din 7 martie l946, la 20 de ani, când invocatul său geniu poetic
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
mare considerație. Joi Auschwitz, singur a cerut asta. Să fii în Polonia și să nu vezi Auschwitz-ul, seara întoarcerea la Varșovia. Vineri și sâmbătă toată ziua ateliere de lucru pentru practicanții psihologi. Duminică - zborul spre casă. Abia acum își dădu seama că nu are geanta cu cărți și lenjerie. S-au întors repede, dar bagajul dispăruse. Fata pe nume Gosha a plecat undeva și s-a întors o jumătate de oră mai târziu. A revenit cu mâinile goale. S-ar putea
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
amintea că bărbosul sunase ieri de pe el. Îl cuprinse furia. Se îmbrăcă repede și coborî cu liftul până jos. După o oră de rătăciri printre blocuri (i se păreau toate la fel), găsi în sfârșit alt telefon, dar își dădu seama că nu are monede poloneze. Doar două bancnote, nici măcar nu știa dacă valorau mult sau puțin. Porni în căutarea locului unde ar fi putut să le schimbe, dar singurul magazinaș pe care îl găsi arăta cu desăvârșire părăsit. Era la
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
desăvârșire părăsit. Era la urma urmelor duminică. Se gândi cu spaimă că nu a făcut bine ieșind din casă, ea sigur s-a străduit să-l găsească, poate chiar îl aștepta deja. Se hotărî să se întoarcă, dar își dădu seama că se rătăcise. Nu mai știa care era blocul lui. Nu-și amintea adresa. Câtă superficialitate! Ce țară! Zări o pereche de bătrâni care mergeau ținându-se de braț și porni în direcția lor. Dar despre ce să-i întrebe
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
treceau unul după altul vehicule blindate cu huruit de rău augur. Trecătorii le priveau cu o expresie stranie. Cu vervă l-a acostat pe unul dintre ei, un bărbat de vârsta lui care ducea o plasă plină. Imediat își dădu seama după privirea omului că acesta nu-l înțelege. Își duse totuși până la capăt întrebarea. Celălalt ridică neputincios din umeri și dădu din mâini.ș...ț Din cauza frigului nu-și mai simțea degetele, aproape alerga. Pe stradă observă o vitrină, cea
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
se preschimbă imediat în disperare copilărească. Apoi dintr-odată îl cuprinse un râs interior, liniștit. Demonic. Profesorul Andrews era maestru în observarea propriilor emoții, studiase îndelung asta. În cazul de față însă, această abilitate se dovedea absolut inutilă. Își dădu seama că de două zile n-a spus nici o propoziție cu sens. În ziua următoare, după ce se asigurase că telefonul nu funcționează, găsise un magazin deschis în cartierul său. Profesorul era flămând pentru prima oară în viață. Magazinul acesta era însă
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
religios. Uciderea peștelui. “Viu sau pe loc?”, aceste cuvinte repetate îl hipnotizau. Își dori dintr-odată să se alăture acestei îngrozitoare repetări și să plece cu un pește mort în sacoșă, la fel ca toți ceilalți. Fără să-și dea seama, se așeză la rând, dar își reveni când zări un mic detașament de patru soldați cu un câine. Se rușină chiar. Oamenii și-au întors tăcuți privirile de la soldați. Se uitau acum la propriile picioare sau în gol. Profesorul își
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
el ca pe niște canapele confortabile. Iar acum în memoria profesorului se fixase imaginea magazinului cu gratii la vitrine și cu rafturile pline de marfă. Puse brăduțul în cameră, lângă perete, și-i privi cu atenție ramurile delicate. Își dădu seama fără nici un chef că trebuie să facă ceva, că trebuie să treacă la acțiune. Își împachetă lucrurile în valiză, stinse lumina, privi vestibulul pentru ultima oară și trânti ușa. Coborî cu liftul până jos și se strădui să arunce în
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
te-ntîmpine de drept Cu iubire sfîntă. De ne-nvins sîntem, cînd tu Poruncești măreață; Brusc ne-alini ardoarea cu Harul tău pe față. Tu, Fecioară,-n înțeles Cel mai pur, tu Mamă, Noi regină te-am ales, Zeilor de-o seamă. Nori mici în preajmă I se adună: Sînt penitentele, O tandră ceată, Și-ngenunchează Sorbind eter, Iertare cer. Celei intangibile, Ție-ți vin, Mărită, Lesne accesibile, Prinsele-n ispită. Greu, în slăbiciunea lor, Se menesc salvării; Cui să rupă-i
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
evaporat ghețarii, au plecat melcii,/ umbra abia de-și mai aduce aminte/ de creanga sub care a stat” - “Profesorul îmi mai spune”), dar ochiul teoreticianului veghează: “... iată, de mă opresc o clipă/ să mă uit spre începutul poemului,/ bag de seamă că numai imperfectul/dă semne de mișcare, - cum ne învață/ de altfel, Estetica modernă, numai el lasă întredeschise două-trei uși ale Operei” (“Zvonuri”). Pare să fie în acest volum o reflecție asupra propriului scris, asupra poemului și a ideii de
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]