2,113 matches
-
masă a unor întregi comunități din Europa Centrală. Consemnată în secolele XV-XVIII, boala s-a numit ergotism sau Focul Sfântului Anton (sau ignis sacer), iar protectorul bolnavilor a fost desemnat Sf. Anton cel Mare (47, pp. 72-73). Consumul involuntar de secară infestată cu ergot a condus foarte probabil și la fenomene erotice colective (furor eroticus), pentru că ciuperca parazită Claviceps purpurea are și efecte afro- diziace. Încercând să afle din ce ingrediente era compusă „licoarea dragostei, vinul înierbat” (în original, în provensală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt fără îndoială mai puternic afrodiziace” (255, pp. 20, 454). Se poate presupune că astfel de fenomene de intoxicare colectivă involuntară s-au produs și în spațiul românesc, știut fiind că, la țară, la făcutul pâinii se folosea cu precădere secara. Pâine se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine” (53, p. 57). Într-o poveste bucovineană culeasă de Elena Niculiță-Voronca, secara se laudă „că ea este mai mare [decât grâul], că crește mai înaltă și că toți oamenii se hrănesc cu ea” (54, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine” (53, p. 57). Într-o poveste bucovineană culeasă de Elena Niculiță-Voronca, secara se laudă „că ea este mai mare [decât grâul], că crește mai înaltă și că toți oamenii se hrănesc cu ea” (54, p. 179). Chiar și la jumătatea anilor 1930, medicul Vasile Voiculescu - într-un efort de „iluminare” a populației
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai înaltă și că toți oamenii se hrănesc cu ea” (54, p. 179). Chiar și la jumătatea anilor 1930, medicul Vasile Voiculescu - într-un efort de „iluminare” a populației rurale - îi învăța pe țărani să aibă grijă să nu consume secară infestată : „Făinurile de secară [...] ce cuprind prea multe cornușoare [= Claviceps purpurea] măcinate în ele sunt otrăvitoare și dau o boală grea [= ergotism]”. Totuși, admitea dr. Voiculescu, cornul- secarei nu este doar otravă, ci și remediu, dar unul care trebuie administrat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toți oamenii se hrănesc cu ea” (54, p. 179). Chiar și la jumătatea anilor 1930, medicul Vasile Voiculescu - într-un efort de „iluminare” a populației rurale - îi învăța pe țărani să aibă grijă să nu consume secară infestată : „Făinurile de secară [...] ce cuprind prea multe cornușoare [= Claviceps purpurea] măcinate în ele sunt otrăvitoare și dau o boală grea [= ergotism]”. Totuși, admitea dr. Voiculescu, cornul- secarei nu este doar otravă, ci și remediu, dar unul care trebuie administrat cu prudență : „Acest leac
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
populației rurale - îi învăța pe țărani să aibă grijă să nu consume secară infestată : „Făinurile de secară [...] ce cuprind prea multe cornușoare [= Claviceps purpurea] măcinate în ele sunt otrăvitoare și dau o boală grea [= ergotism]”. Totuși, admitea dr. Voiculescu, cornul- secarei nu este doar otravă, ci și remediu, dar unul care trebuie administrat cu prudență : „Acest leac este bine să fie întrebuințat numai de doctor, moașă ori agent sanitar” (254, p. 78). De asemenea, în spațiul românesc, intoxicări colective cu cornul-secarei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care trebuie administrat cu prudență : „Acest leac este bine să fie întrebuințat numai de doctor, moașă ori agent sanitar” (254, p. 78). De asemenea, în spațiul românesc, intoxicări colective cu cornul-secarei puteau fi provocate și de consumul de rachiu de secară (așa-numita secărică), și anume atunci când secara era infestată cu ciuperca halucinogenă. Și pentru fabricarea rachiului secara era preferată grâului, mai ales până la Pacea de la Adrianopol (1829), când Imperiul Otoman a avut monopol asupra recoltei de grâu din Țările Române
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este bine să fie întrebuințat numai de doctor, moașă ori agent sanitar” (254, p. 78). De asemenea, în spațiul românesc, intoxicări colective cu cornul-secarei puteau fi provocate și de consumul de rachiu de secară (așa-numita secărică), și anume atunci când secara era infestată cu ciuperca halucinogenă. Și pentru fabricarea rachiului secara era preferată grâului, mai ales până la Pacea de la Adrianopol (1829), când Imperiul Otoman a avut monopol asupra recoltei de grâu din Țările Române (42). Unii autori susțin că băuturi halucinogene
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
agent sanitar” (254, p. 78). De asemenea, în spațiul românesc, intoxicări colective cu cornul-secarei puteau fi provocate și de consumul de rachiu de secară (așa-numita secărică), și anume atunci când secara era infestată cu ciuperca halucinogenă. Și pentru fabricarea rachiului secara era preferată grâului, mai ales până la Pacea de la Adrianopol (1829), când Imperiul Otoman a avut monopol asupra recoltei de grâu din Țările Române (42). Unii autori susțin că băuturi halucinogene, făcute - de data asta voluntar - din secară infestată cu ergot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru fabricarea rachiului secara era preferată grâului, mai ales până la Pacea de la Adrianopol (1829), când Imperiul Otoman a avut monopol asupra recoltei de grâu din Țările Române (42). Unii autori susțin că băuturi halucinogene, făcute - de data asta voluntar - din secară infestată cu ergot, erau folosite în unele ritualuri preistorice legate de cultul fertilității. Sunt cunoscute și alte forme de intoxicare colectivă involuntară. Sigur că putem aminti aici intoxicarea cu ciuperci halucinogene consumate din greșeală. Dar în acest caz este vorba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Plinius) se aseamănă semantic cu numele greco-românesc al neghinei (zâzanie). Consumate fără măsură, ambele plante psihotrope provoacă ceartă, altercație, zâzanie. în unele documente din prima jumătate a secolului al XIX-lea se interzicea consumul de pâine de grâu amestecat cu secară sau cu neghină. În 1831, de pildă, în urma unei mari epidemii de holeră, Episcopia Ortodoxă din Vârșeț (Banatul de Sud) cerea românilor, printr-o circulară, să nu mănânce „pâne necoaptă bine”, făcută din „bucate [= grâne] crude, cu săcară și cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
respirăm. Și ce punem în locul experienței estetice nemijlocite? O aspirație pozitivistă, un schematism scientizant, ce ar consta într-o "metodă" cu impulsuri de acaparare a întregului câmp al exegezei, într-o trufașă operație de "explicare", desigur "științifică", a operei, de secare a inefabilului, de suprimare a iraționalului. Să fim sinceri: o asemenea plivire sârguincioasă a criticii de factorii literari, de înstrăinare a ei în raport cu realul lecturii, ascunde o mefiență chiorâșă față de literatura însăși, o impotență, primitivă ori dobândită, nu importă, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prilej pentru băcăuani să se apropie la două goluri (2725), însă nu au mai avut forța de a egala, HC Vaslui revanșându-se pentru înfrângerea categorică suferită în septembrie la Bacău. Marcatori HC Vaslui: Tucaliuc (8), Moldovanu (6), Sava (4), Secară (3), Anton (3), Barac (2), Băhnăreanu (1). Știința II: Tărâță (12), M.Bujor (6), Bulov (3), Șipulin (3), Cadar (1). 14 NOIEMBRIE Concurs de erori: Știința Bacău - HCF Piatra Neamț 21-20 (8-8) Cu siguranță că vremea primăvăratică de la jumătatea lui noiembrie
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pieri, alungat de firea fricoasă pe care i-o crease oroarea căreia îi supraviețuise. În timp ce stătea pe vine lângă soba cu cărbuni și împletea ciorapi din lână nevopsită de oaie pentru copiii țărăncii care, drept plată, îi aduceau făină de secară și terci de ovăz, ea începea să se îndoiască ezitant de ceea ce tocmai fusese motiv de zâmbete, ca romanță pentru mai târziu: „Dar, băiețaș, tu chiar crezi că mai târziu o să se poată trăi din asta, din artă?“ Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-i apăra de vremea câinoasă a începutului de primăvară cu burniță și lapoviță din belșug. La părăsirea satului am privit îndelung către ogorul nostru de La Stejari ce dăduse la iveală acele dese ca peria, de culoare sângerie, ale colțului de secară aruncată sub brazdă la mijlocul toamnei. Priveliștea aceea mi-a declanșat atunci nu numai gustul acrișor și mirosul cald al pâinii bine rumenite, ci și durerea înstrăinării ca o plagă sângerândă. Tata, cu un picior zdrobit încă din toamnă sub povara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Rujana, speranța noastră de supraviețuire. Purcelul Roh-Roh, de curând afumat in podul casei, se afla într-un sac sub formă de șuncă, slănină și cârnați. Jumările, untura și povidla erau la îndemână pentru a fi unse pe pâinea neagră de secară ori de câte ori cei mici strigau Mama, papa!. Și așa zile și nopți, nopți și zile în șir, strecurându-ne printre tancuri, motorizate, blindate, chesoane, afeturi, camioane, trupe românești și nemțești în retragere, care nu se sfiau să clameze Kaput Hitler, șirul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
os... Asta a mai rămas din bietele animale! În timp ce Roibu... Da, da! Doar că lui Roibu cumătru Bas îi aducea destul de des obricul de dimineață. N-aveți nicio grijă, că numai cu șișcă de ogrinji, cu porția de paie de secară și de rogoz în două cu pipirig nici tata lui Roibu nu era amu mai breaz, mai de doamne-ajută. Fă-l mai iute ciosvârte, măi Gheo, că dacă te prinde cumva Cumătru pe-aici, îți pune pielea pe druc. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu vederea de părinți. Pe altele le făceau alții, dar participam și eu. Însă îți voi spune despre marea secetă din vara anului 1946. În lunile de iarnă a nins foarte puțin, dar gerul a fost cumplit peste Moldova. Grâul, secara și orzul de toamnă semănat în toamna anului 1945, a răsărit frumos, dar din cauza lipsei de zăpadă și a gerului din lunile de iarnă ale anului 1946, ogoarele semănate arătau primăvara ca pârjolite de foc. Ici-colo mai erau smocuri de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
orzul de toamnă semănat în toamna anului 1945, a răsărit frumos, dar din cauza lipsei de zăpadă și a gerului din lunile de iarnă ale anului 1946, ogoarele semănate arătau primăvara ca pârjolite de foc. Ici-colo mai erau smocuri de grâu, secară sau de orz. Gerul distrusese culturile de toamnă. Ploaia puțină căzută în primăvară nu a mai putut ajuta cu nimic recoltele. Oamenii au semănat orz de primăvară, porumb și floarea soarelui, dar din cauza secetei, nu s-au dezvoltat corespunzător. Rar
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ori pe la fântânile din câmp intonând rugăciuni în genunchi către Cel de Sus, închinându-ne cu ochii spre cer, poate că vine un nor de ploaie rătăcit în imensitatea cerului, dar în zadar. Când s-a secerat grâul, orzul sau secara, oamenii aproape că nu și-au scos nici sămânța aruncată la semănat, iar toamna la culesul porumbului sau a floriisoarelui recolta a fost foarte slabă. Norocul nostru a fost că în anul agricol 1945 a fost foarte bun și au
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
grădinile oamenilor, dar nimeni nu se supăra pe ei. Spre sfârșitul verii, doi din cei 11 copii au murit, cred de foame. Familia avea sub un hectar de teren de cultură și nici vite nu avea în gospodărie. Când grâul, secara și orzul au început să dea în pârgă, deci spre coacere, unii oameni secerau snopi și-i puneau la uscat la soare, apoi îi băteau și obțineau boabele. Cum din trei-patru snopi nu se obținea o cantitate mare de boabe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Cine oare îi va lua locul? Iat-o! E vara îmbrăcată în haine aurii și cu brațele pline de daruri: soare arzător care coace cireșele, caisele, perele și merele văratice, aurește grânele, umple hambarele de grâu, de orz și de secară, ridică multe căpițe de fân în văi și pe dealuri. Copiior le aduce drept dar, VACANȚA MARE! Soarele dogorește, teiul înflorește Graul este aurit Cine a sosit? Cu firea ei cea arzătoare sosit-a vara înapoi Toți pomii sunt în
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
alții, că s-ar fi atins și de carne de om. Onisei venise cu un mărfar și coborîse la Hadic; de acolo o luă pe jos până-n Vișani, iar de aici făcu un ocol până-n Șiret, Înnoptând prin lanurile de secară date În pârg sau aciuându-se la marginea pădurii, și ajunse În Brodina abia după două săptămâni. Era atât de lihnit de foame, Încât atunci când Fedosia Zlatausta Îi dădu un coltuc de pâine, Începu să tremure ca apucat de friguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
achiziționase vânzând cei patruzeci de cocoșei de aur primți de la părinții ei ca zestre după măritiș. La rugăciunea ei, batoza se puse În mișcare. Iar vântul, stârnit de nicăieri, aduse În curte toți snopii de grâu, de ovăz și de secară treierați cândva, În timpuri de mult apuse, și toate hainele pe care le purtase bătrâna Înainte de a se mărita. ...Cuțitele și lingurile trebuiau bine spălate. Șterse cu prosopul și așezate În dulap. Poate ar fi fost bine ca Mașa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]