4,879 matches
-
Dumnezeu o veghează pe tot parcursul anului. În cimitire, morminte, de cei dragi se-mpodobesc cu rămurile sfințite. Cinstind pe cei ce odihnesc. Când ploaia se dezlănțuie și o furtună stârnește, se ard frunze de salcie, până când se domolește. Pe secetă sau furtună, salcia-și înclină ramuri, lăcrimând la rădăcină. Ca-n legenda unor vremuri. Cu a credinței menire, în rămurele sfințite, e harul de lecuire pentru suflet, trup și minte. Despre salcie se spune că, pod din crengi arcuite s-
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
har, Când prin cântul nostalgic împărtășea curajul, puterea, cuvântul. Azi-noapte se făcea ca eram iar mică, Alergând după fluturi pe aceleași coline Îmbrățișate într-un surâs de stejar și un cântec Dar un mă obosi fuga pe cărări uscate, de secetă pline. Văzui veverițe și-o vrabie, jucându-se-n ramuri, Țesând veșmânt pentru ale prăpăstiei margini, Un scrânciob de vis, firav ponton peste viituri De epoci, țărm pentru cei fără măști, zbuciumați, ori senini. Stejarul vibra de elocvență pe deal
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
șireată, rugina-i ajunge În plete, în sânge și-un soare hapsân Pândește-ntre cetini sculptate pe stâncă! În straie de aur, tu tremuri și taci. Mă-ntorc spre tulpină. O rană adâncă Străbate pământul prin lanuri de maci. Ce secetă oarbă mă prinde stângace! Se cerne văzduhul în lacrimi de lut, Tu-n sorți de izbândă aduni printre ace Un crez botezat dar la oaste pierdut, Sălbatic mi-e timpul prin setea zăludă Port chipul cioplit într-un vis pelerin
ÎNTORS DINTRE GERURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371585_a_372914]
-
la miracolul învierii. Apa este esența vieții. Apa vie este singura în măsură să ne treacă dincolo. Apa înseamnă trecerea peste prag, în credințele populare cei morți au de trecut apa morților. Pentru a transcende în Lumină. Este drumul de la seceta ființei până la înnoire, la naștere din nou. Întrebările retorice sunt căutări, arderi interioare intense ale credinciosului, canicula omului profund: Pentru ce-i prețul pe care mi-L dai? Toate poemele sunt ciorchini de semnificații atârnând în noi, întrebări pe drumul
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
dădu mai lângă mine și-mi șopti la ureche: -Mă, zice el încet să nu-l audă nimeni, ăștia sunt jidani moldoveni, îi bag în casă la voi pentru un timp, avem ordin de la stăpânire... au fugit și ei de seceta asta din Moldova... Femeia, înzorzonztă cu ii și cu panglici, era pe măsura bărbatului, oacheșă, dălângă, cu picioare rotofeie, grasă și înaltă. -Ce să facem? - vine ea la mine. Că ne-a blestemat Dumnezeu cu nenorocirea asta care a căzut
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia! - și arătă spre curtea plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Smochinul La marginea pustiului, pe drumul ce trecea dinspre Ierihon spre Ierusalim, era așezată o neînsemnată localitate, cu doar câțiva localnici, care trăiau din te miri ce. Mai ales în acest an, când seceta a vlăguit vegetația și de ultimele ei resurse, deoarece măcar un fir de ploaie n-a mai căzut de luni de zile, totul se prăpădea, se veștejea, animalele sufereau cumplit de foame și de sete. Dar mai suferind decât toți
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
îi revin, cum se întremează pe loc. În cele din urmă, au mai rămas în palmele sale numai semințele fructului. Le păstră, intră, în casă, și le puse cu grijă într-un vas mic, de lut. Din acea zi, deși seceta era în tot, omul cel nevoiaș parcă se simți întremat. Gândurile sale erau zi de zi spre copilul cel minunat, înger trimis din cer, care văzuse necazul și neputința sa. Prinse curaj. Începu să umble mai des prin pădurea sălbatică
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
prin pădurea sălbatică de la marginea pustiului. Aduna de acolo ce se putea găsi, niște rădăcini savuroase, care-i puteau astâmpăra setea. Așa a fost, până când Iehova se îndură de lumea păcătoasă, și schimbă vremea, cerul se înnoră, veni ploaia, iar seceta se sfârși. Atunci, omul, ca un gospodar harnic ce era, se apucă degrabă să-și reamenajeze grădina, în speranța unui anotimp mai bun. Știa că în ulcica acea de lut erau semințele de la smochinele oferite de Hannah. Ce nume... Cu
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
de firav, încât nu-ți dădea nici cea mai mică nădejde. Dar firul nu ținea cont de părerea omului, se înălța, se întrema, începea să devină viguros. De bucurie, omul era mai tot timpul prin preajma pomului. Îl uda când era secetă, îl plivea de buruieni, îi afâna pământul de la rădăcini. Îi făcu și un gărduleț, să nu-l calce vitele sau oamenii care treceau pe drum. Făcea toate acestea cu o mare bucurie în suflet. Pentru el devenise o preocupare aproape
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
oameni foarte amărâți, cu capetele plecate, pășind cu picioarele goale prin praful și pietrele de pe drum. Aveau lângă ei un măgăruș care, bietul de el, de-abia se târa în urma stăpânilor. Oamenii păreau flămânzi, sfârșiți de drum lung și de secetă. Pe spinarea măgarului se vedeau niște haine și niște acareturi prăfuite. Cum mergeau ei așa, deodată zăresc smochinul cel frumos al bătrânului! Atunci se gândiră să oprească un ceas la umbra lui, prea ardea soarele nemilos. - Tată! Vezi ce rod
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
în propuneri de îmbunătățire privind funcționarea fluxului informațional în perioadele de ape mari, întocmirea și transmiterea Rapoartelor Operative, a Rapoartelor de Sinteză și a Proceselor Verbale de Calamitate, dar și de întocmire a Rapoartelor operative pentru o eventuală perioadă de secetă hidrologica. De asemenea, s-a discutat și Programul exercițiilor de simulare a producerii de inundații pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional meteorologic și hidrologic de avertizare - alarmare a populației. Exercițiile de simulare se vor desfășura la nivelul fiecărei
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMÂNE” ; ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET (COMUNICATE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374849_a_376178]
-
noi în ultimele decenii când cei mai mulți sunt robiți valorilor materiale, alergând după bani, gândindu-se doar la confortul corpului fizic (hrană, plăceri) majoritatea uită de firea noastră dumnezeiască, de partea care hrănește spiritul. Pe bună dreptate se afirmă că o seceta spirituală bântuie lumea, altfel cum s-ar explica atâtea moduri aberante, deviații de la normalitate despre care auzim că se petrec zilnic, decât printr-o depărtare sau chiar lepădare de Dumnezeu? Totodată - cum se întâmplă în perioadele de criză morală - sunt
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > HĂLĂIȘA!- ULTIMA PARTE Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1616 din 04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului HĂLĂIȘA (ultima parte) A urmat războiul...apoi seceta...și comuniștii...Eu am crescut și am uitat de călușari...Am crescut maare și nepăsător. Noroiul cotidian mi se așeza în viață îngropându-mi acele trăiri înălțătoare. Așa mi-am purtat bățoasa indiferență prin băltoacele existențiale. Acum...degeaba-mi pare
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
căutând hrană - dezvoltând esență noastră asimilând, amestecând creând hibrizii ce suntem acum. Înrădăcinați precar aici unde pământul ne tremura sub picioare și mareele vorace ne ciugulesc țărmurile; unde frații rivali ai mitologiei continua lupta lor pentru supremație supunându-ne la secetă și inundații ar fi bine să ne amintim noi toți suntem din stocul de imigranți care de asemenea a schimbat fața acestui pământ. Noi suntem rezultatele schimbării. (2014) PRODUCTS OF CHANGE Over millennia winds of change have blown our family
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de DOROTHY WHAREHOKA în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373981_a_375310]
-
iar blânda făptură În cursa de iederi cu lacrimi udate Dorința din cale-i agață și fură... Și rupe...și fură speranța din lume Ajuns lângă visul născut din pruncie, Cu aripi de ceară nu-i vreme de glume Când seceta arde cerând veșnicie. Ultimul vals Cade bruma nemiloasă peste frunza ruginie, Ea tresare și icnește la preludiul nesfârșit, Se desprinde-apoi din ram și-și ia zborul spre câmpie Ca o aripă de înger de păcate răvășit... Vântul face-o reverență
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
Dobre, Radu Burciu, Pușcaciu Gh., Stancu Popescu Firică S., Fieraru R., Voicu Crăciun, V.,T.Dobrescu. Neagoe Alex., Dincă Tudor, Petcu Ifrim și Dindirică, Vlad Ion, Floreanu Tudor, au luptat fără de frică! D.Deaconu și Vlad Ion, alături de Petcu Ifrim Secetă : Ilie, Nae ; an-de-an, noi îi cinstim! Ca și pe Barbu Ion, alături de Florea Scarlat Ion Buzatu și Ciontâc : SERGENȚI ce glia-u apărat ! Caporalii : Petcu Gheorghe, Ion Ion, Gheorghe Drugă, Gheorghe Din, Șerbănică Alexandru, Nicolae Drăgușin. Luchian Gheorghe, Alex.Popescu : CAPORALII
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
Spre tine mă îndrept... pe aripi de condor. Gânduri ce se nasc parcă-ntr-o secundă Toate îmi vorbesc numai despre... tine. Din izvor de lacrimi eu te-am zămislit Strop de elixir ascuns mereu în mine. Flacăra din doruri secetă-mi aduce... Sufletu-mi usucă, inima-mi doboară De-aș putea, Iubite, te-aș sorbi... în clipe La ora când steaua din ceruri coboară. Aș vrea, Iubirea mea, Infinit să-ți fiu A ochilor lumină, în dar eu ți-aș
ÎN PRIVIRI... ALBASTRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371852_a_373181]
-
Această carte devine la un moment dat un abecedar al vieții, o călătorie inițiatică în lumea copilăriei, printre componentele vieții, prinzându-se în această stare deopotrivă cei mari și cei mici: veverițe, arici, zambile, narcise, garoafe, trandafiri, albine, fluturi, trântori, secetă, ploi, curcubeie... Toate lunile și informațiile vieții redate cu măiestrie, cu dragoste și iubire de autoare, purtând o învățătură specială, cea a evoluției umane deopotrivă cu întreaga creație universală. Și credința în Dumnezeu este redată cu o admirabilă cunoaștere. Trebuie
DE EMILIA DABU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372006_a_373335]
-
în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
se lumineze de ziuă. Peste puțin timp soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]