29,685 matches
-
domnește de la sine în fiecare post de televiziune, dar un secret pe care nici un patron nu trebuie să-l impună subalternilor, și asta pentru simplul fapt că spiritul lui plutește în aer ca unda firească a unei norme subînțelese, acel secret nu poate sta decît în grija obsesivă de a nu atrage atenția asupra simulacrului de realitate pe care un post îl creează zi de zi prin emisiunile pe care le produce. Iar stranietatea cărții lui Bourdieu - Despre televiziune - stă tocmai
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
slabi și încrederea - mulțimilor, dar justifică edificarea socialismului prin sentimentele umanitare, iar autoritatatea necondiționată a conducătorilor - prin necesitatea de a instrui masele. Frânează știința, dar în numele științei. Răstoarnă sensul raționalismului occidental, dar continuă să se revendice de la el. Care e secretul succesului? Profetismul marxist transformă o schemă de evoluție într-o istorie sacră, al cărei final va fi reprezentat de societatea fără clase" (p. 320). Mereu lucid, Raymond Aron combate fără patimă toate tezele materialismului istoric. În mod firesc, pentru el
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
o scoate din teanc și o citește cap-coadă, de plăcere și curiozitate, nu din obligație redacțională (că nu e singurul interesat o dovedește faptul că, dacă o lasă pe birou, dispare rapid; alte reviste pot să zacă luni întregi acolo). Secretul e că sumarele sînt bine și din timp gîndite, cu grupaje tematice și colaborări - scurte și variate - solicitate unor scriitori pricepuți "în temă", că literatura originală are o cotă valorică bună și textele sînt îngrijite profesionist. Fapt confirmat și de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
trăiește în locul publicului - el dovedește doar, prin succesivele-i încarnări, că visul acesta sau celălalt e practicabil. Viziunile și himerele abia schițate ale celorlalți devin, prin intermediul său, din aeriene și impalpabile, extrem de concrete, tangibile și își divulgă unul cîte unul secretele. Orice vis, în teatru, e un vis treaz. Configurarea lui în histrion inițiază o posibilă realitate. Cum pentru utopist exilul înseamnă adevărata întoarcere acasă - pentru actor, care îi seamănă, aventurarea în personaj, în alteritate e rătăcire trează în labirinturile adormite
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
Scamatorii, scamatorii, scamatorii... Delimitarea, atît de elegant făcută, nu ține, în realitate. Vacanță cu adevărat nu poți să faci decît pe cont propriu, fiindcă altfel, uite ce se-ntîmplă: "Părinții toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret: ei au venit la mare ca să vă încurce. Așa le merge gura: "Ce faci?", "Unde te duci?", "Stai aici!". Mai rău ca la bunici, care s-au făcut mici." O lecție de geografie, destul de după șablon, de nu-ți dai
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
țipă la ureche... s-a făcut!!! - ea râse de plăcere, dar și de satisfacție, și Vol lua treptat înălțime, fredona ceva, dar nu se auzea ce, acum, dacă trebuiau să se înțeleagă, trebuia să-și vorbească la ureche, ca niște secrete. Ea spuse tare că decolarea a fost superbă, când se zice că e cel mai periculos lucru, nu? parcă așa se spune, și el auzind-o perfect, aprobă, și ocoli în dreapta, nu se știe de ce în dreapta... Ea se înclinase, iar
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
Cristian Teodorescu Sîntem martorii ultimelor bătăi din coadă ale Chitului care ascundea în burtă marile secrete ale Securității. Niciodată n-am crezut că aceste secrete vor rămîne pe veci impenetrabile. Dar nu eram sigur că uriașa armătură de complicități, slăbiciuni și interese personale care făcea un aparent bastion inexpugnabil din tainele Securității va ceda atît de
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]
-
fiul meu să-l asculte. Spiritul său, cultura și respectul profund față de cuvînt l-au făcut să rostească inteligent, plin de sens și de farmec. în afara oricărui clișeu. Normal, fără emfaze, fără să inducă decodări privitorului sau ascultătorului. Altfel. Așa, secretul plantelor, animalelor, tainele vechilor greci sau egipteni, ale culturilor și civilizațiilor fel de fel au devenit accesibile. Firesc, fără caznă. Fără să bată toba, obicei utilizat cu predilecție de noi, el făcea o sumedenie de lucruri importante. Non-stop. El crea
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
stăpânire pe el. Această panică putea să fie o probă a culpabilității. Ceva, în fine... dovada unei crime comise măcar în gând..." (p. 446-447). Această imaginație morală, pe care prozatorul i-o construiește personajului cu foarte multă ingeniozitate psihologică, constituie secretul eșecului său. Dar această vulnerabilitate se alcătuiește din îmbinarea slăbiciunii congenitale, acea "dorință de autodistrugere" despre care vorbea Cavadia, cu sentimentul acut al onoarei. O observație anterioară interogatoriului întărește această formulă a dezastrului: "Sunt oameni presupuși slabi, care se bănuiesc
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
mult: când a dispărut și frica, strălucirii pe care o visam i-a luat locul ceva tulbure și amenințător, greu de definit, dar bine organizat. - Nu se cunoaște nimic scandalos despre viața ta particulară (într-o țară în care nici un secret nu rezistă mai mult de o săptămână). Căsnicia ta cu Romulus Rusan a intrat în mitologia vieții literare. În ceea ce privește fidelitatea conjugală, se vorbește despre tine ca despre o Penelopa a vremii noastre. Ești, de altfel, în toate privințele, un "personaj
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
fiind înjunghiat de aceasta. Raimunda trebuie să scape de cadavru, iar acest eveniment asigură pentru prima parte a filmului suspansul necesar, o pistă falsă către un thriller pe care Pedro Almodóvar îl aduce la caricatură, îndreptîndu-ne atenția către lumea de secrete întunecate ale micului grup de femei. Crima nu cîntărește prea mult, nu există o înregistrare traumatică a acestei pierderi după care nici mama, nici fiica nu se resimt, ci ea reprezintă, mai degrabă, expulzarea necesară a unui corp străin. Bărbații
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
dispar, un singur flash, ieșită brusc din casă în urma întîlnirii cu fantoma mamei, Sole nimerește într-o curte unde bărbații înveștmîntați în doliu au propriul lor conclav. Cele două lumi sunt evident separate și incomunicabile, cele care păstrează tradiția și secretele sunt femeile. Ele au o forță în care intră deopotrivă cunoașterea intimă a vieții și a morții, capacitatea de a transmite, de a interoga trecutul, nimic nu le oprește, cu o singură condiție: totul, oricît de groaznic ar fi, trebuie
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
devianților. De la Matador (1986), unul dintre primele sale filme sau de la Carne Tremula (Sînge fierbinte, 1997) la rebarbativul La Mala education (Proasta creștere, 2004), regizorul se mișcă pe același portativ. Corporalizarea fantomei mamei dispărute ca și necesitatea de a păstra secretul creează situații nu doar amuzante, ci și de o mare intensitate emoțională, fie în decorul flamboinat al graffitiurilor din fundal sau al unui interior modest. Ascunsă sub pat, pe care stă nepoata sa, mama ascultă discuția dintre surori și se
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
cărți mari, pe care le citesc o mână de oameni (sau nici aceia); și cărți mediocre estetic, de paraliteratură curată, care se vând ca pâinea caldă. Cum se explică, atunci, succesul formidabil al poeziei lui Nichita Stănescu? În ce constă secretul regalității sale, care este cifrul - nu al poeziei, ci al impactului ei? Pentru a da un răspuns acestor interogații, trebuie să vizualizăm parcursul creatorului. Arcul de cerc pe care se mișcă poezia lui Nichita Stănescu este unul impresionant. Poetul debutează
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
faptelor de limbă, angajate într-o semnificație ce depășește simpla gratuitate; limbajul este pentru Gabriel Dimancea un paravan care țâșnește de îndată ca un zid în fața acelora care caută căi de acces spre a-l înțelege și a-i deconspira secretul. Vorbitul liber, fără supraveghere exagerată, e pentru acesta un exercițiu în vederea scrisului, căci, după ce și-ar fi epuizat vocația de profesor, de ziarist, de om politic, Gabriel Dimancea preconizează să devină romancier. Prin urmare, aparenta sa inactivitate este observație și
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
pe care le-a avut cu mișcarea legionară este un punct nevralgic atins aproape de toți cunoscuții săi, Norman J. Girardot raportându-se la acest fenomen într-un mod nuanțat: "La urma urmei, pare a fi mai bine să păstrezi un secret decât să recunoști deschis păcate care, oricât de scuzabile, vor fi interpretate public, sordid, în cel mai acuzator mod cu putință (p. 113)". "(...) a crescut încet în mine, de-a lungul ultimilor ani, imperativul de a scoate din nou în
Omul Eliade by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9431_a_10756]
-
aceluiași partid. Răspund scurt și didactic: Paul Goma, ca și Soljenițîn, a început prin a fi disident și a sfârșit prin a fi anticomunist. Totul pornește de la caracterul public al libertății de opinie: putea fi criticat public sau numai în secret partidul comunist ca partid unic? Erau discutabile ordinele sau directivele sale?) Dinamica memoriei și a mărturisirii lui Paul Goma inițiază, începând cu Bonifacia, apărută în franceză în 1986, recuperarea biografiei de copil și adolescent, până în pragul insurgenței deschise. Autobiografia sa
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
incurabilă precum o apoteoză întoarsă pe dos: "El îi spune/ sînii tăi sînt jumătățile de măr/ pe care am cheltuit raiul/ și ea înțelege/ tu ești poarta prin care moartea/ intră în lume/ el îi spune/ cînd mi-ai furat secretul nașterii/ poate dormeam/ poate visam/ poate eram trist după explozia vreunei/ inimi din șirul pe care a trebuit/ să-l încerc/ și ea înțelege/ tu ești lava vulcanului/ care nu se stinge niciodată/ care mătură tot cînd erupe/ în nopțile
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
prima dată de mult timp, mi-a plăcut, odată cu America și acustica, să citesc teatru și, în plus, am fost uimită să constat că-mi reprezentam mental spectacolul de pe scenă. Cum reușești să faci totul atât de vizibil, care-i secretul? Nu e nici un secret. Eu nu am vreun talent ieșit din comun. Singura însușire poate mai marcată decât la alți oameni e că îmi pot închipui foarte pregnant și viu lucrurile. Dar asta nu e o însușire "intelectuală" sau "artistică
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
timp, mi-a plăcut, odată cu America și acustica, să citesc teatru și, în plus, am fost uimită să constat că-mi reprezentam mental spectacolul de pe scenă. Cum reușești să faci totul atât de vizibil, care-i secretul? Nu e nici un secret. Eu nu am vreun talent ieșit din comun. Singura însușire poate mai marcată decât la alți oameni e că îmi pot închipui foarte pregnant și viu lucrurile. Dar asta nu e o însușire "intelectuală" sau "artistică", e ceva pur fiziologic
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
de politică, gândite puțin altfel decât oficial (dar acest "puțin altfel" însemna enorm). Cronica... lui Petru Dumitriu a fost o alternativă senzațională la istoria oficială, alternativă atractivă (așa precară cum era în adevărurile ei trucate) prin anecdotica măruntă sau prin secretele mai mult sau mai puțin cifrate. Trebuie să înțelegem din roman că tot trecutul nu e decât un preambul al prezentului, o simplă anexă a lui. Toate teoriile din epocă despre proletcultism, înlocuit ulterior cu noțiunea de realism socialist pentru
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
au plasat fără echivoc de partea valorilor democrației (Carol Sebastian, Mona Musca). Motive obscure au făcut ca toți aceștia să semneze, la un moment dat, pactul cu diavolul (a se citi Securitatea), să poarte în ei, vreme de decenii, povara secretului, pentru ca, atunci când se așteptau mai puțin, să fie ajunși din urmă de umbrele trecutului și puși la stâlpul infamiei. Meritau toți acești oameni oprobriul public sau faptele lor bune (indiscutabile) ar fi trebuit să ducă la o judecată mai nuanțată
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
structurile mai largi ale textualismului sau ale postmodernismului. Situarea lui este clară în continuarea Școlii de la Târgoviște. Radu Petrescu și Mircea Horia Simionescu sunt invocați adesea ca maeștri recunoscuți. Pentru Gheorghe Crăciun e o formă de onestitate să nu ascundă secretele textului, să arate cum a gândit toată strategia lui de construcție, cum se îmbină elementele, cum se potrivesc personajele, cum a fost elaborat limbajul epic, cum au fost depășite dificultățile proiectului epic. Acest "cum", deci o anumită tehnică, este foarte
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
sâmburele dur și derutant al sexualității. În sfârșit, operațiunea de dezasamblare în părțile componente poate lua aspectul desfacerii progresive a unei păpuși rusești, în care se ascunde o figură interioară din ce în ce mai mică și mai ciudată, derizorie, care pare să fie secretul întregii alcătuiri. Leontina Guran este femeia fatală, femeia fermecătoare, femeia detestabilă, care devine personajul central al romanului, urmărită din copilăria ei rurală, trecând prin adolescență și nașterea sentimentului erotic, stârnirea curiozității față de propriul trup și ajungând până la femeia atractivă, seducătoare
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
un mod indirect. Autorul reconstituie un mod în care ar fi vrut să scrie. Apar acum, în 1995 (în engleză și germană), în 1996 (în română, ed. II), în 2003 (ed. III), sintagme ce abia dacă puteau fi gândite în secret, în cea mai deplin asigurată intimitate, înainte de 1990: "societatea noastră multilateral supravegheată" (p. 186, în ediția din 2007 de la Polirom), "genocidul iernii viitoare" (p. 189), "suspiciunea generalizată" (p. 286, 322, în aceeași ediție) sau mențiuni referitoare la "ultimele glume despre
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]