1,878 matches
-
care era reprezentată cu o lance într-o mână și cu o furcă de tors în cealaltă (62, fig. 193, 299). Lancea și furca de tors sunt arme/unelte analoage, în esență, cu cele primite de Tezeu din mâna Ariadnei : securea și ghemul. Aceste două simbo- luri sunt doar aparent antinomice. Din perspectiva mentalității arhaice, ambele sunt folosite (așa cum face și Tezeu) ca „arme” de răpunere a principiului haotic - cu alte cuvinte, de ordonare a Haosului. Vezi în acest sens posibila
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt folosite (așa cum face și Tezeu) ca „arme” de răpunere a principiului haotic - cu alte cuvinte, de ordonare a Haosului. Vezi în acest sens posibila înrudire dintre cuvântul latin texo („a țese, a împleti”), cel sanscrit taks („a tăia cu securea”) (22, p. 21) și cel grecesc taxis („ordine”). Am văzut deja analogia (formală, dar și simbolică) dintre planul labirintului și pânza de păianjen. Fratele Ariadnei, Minotaurul, devorează victimele prinse în „păienjenișul” Labirintului, la fel cum păianjenul își devorează victimele prinse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cap de om (femeie). Ceea ce sunt la Minotaur brutalitate și agresivitate pură, la Sfinx sunt perversitate și perfidie - nu mai puțin terifiante și ucigătoare (gr. sphiggx = „care apasă, strânge, strangulează”). Ca urmare, armele celor doi eroi vor trebui să difere : securea la Tezeu și logos-ul la Oedip. De fapt, sunt două ipostaze ale armei Demiurgului. Constatarea analogiei dintre cele două legende se dovedește a fi legitimă nu numai dacă le „citim” dintr-o perspectivă mito- logică (mitul cosmogenezei), ci și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fi fost una de tipul „Ieși, Soare, din închisoare” (19, p. 220), sau de tipul : Fugi ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te- ajunge Sfântu’ Soare Și-ți taie ale picioare [...] Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului (7, p. 363). Anume în acest caz rolul copilului pare a fi cel al unui „împuternicit”. El ademenește Soarele sau amenință norii, dar nu atât cu autoritatea sa, cât cu cea a mamei (vrăjitoarei). Adevărata forță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în majoritatea antologiilor de folclor infantil : Fugi, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te-ajunge Sfântul Soare Și-ți taie ale picioare, Cu un mai, cu un pai, Cu sabia lui Mihai, Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului. Adu mamă druga, S-o omor pe murga, Murga a murit, Soarele-a ieșit. Chiar și numai acest recitativ, folosit încă de copii, este în măsură să dovedească uriașa valoare ca document etnologic pe care o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
geții] trag cu săgețile în sus, spre cer...” (Herodot, Istorii, IV, 94). O informație asemănătoare se regăsește, mai târziu (secolul al IV-lea e.n.), la scriitorul latin Palladius : „Contra grindinei se spun multe : se ridică împotriva cerului, în mod amenințător, securi însângerate” (De agricultura, I, 35 ; cf. 57, p. 274). Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului furtunii și săgețile/securile oamenilor), se regăsește până la identi- tate în folclorul copiilor : ploaia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se spun multe : se ridică împotriva cerului, în mod amenințător, securi însângerate” (De agricultura, I, 35 ; cf. 57, p. 274). Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului furtunii și săgețile/securile oamenilor), se regăsește până la identi- tate în folclorul copiilor : ploaia este amenințată „cu securea Domnului” și „cu cuțitul omului”. „Securea Domnului” este un tipic simbol al fulgerului mânuit de zeul furtunii. Armele oamenilor și forțele lor magice sunt mai mici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
I, 35 ; cf. 57, p. 274). Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului furtunii și săgețile/securile oamenilor), se regăsește până la identi- tate în folclorul copiilor : ploaia este amenințată „cu securea Domnului” și „cu cuțitul omului”. „Securea Domnului” este un tipic simbol al fulgerului mânuit de zeul furtunii. Armele oamenilor și forțele lor magice sunt mai mici decât cele ale zeului (care este văzut ca „un om mare”, mânuind o „secure
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului furtunii și săgețile/securile oamenilor), se regăsește până la identi- tate în folclorul copiilor : ploaia este amenințată „cu securea Domnului” și „cu cuțitul omului”. „Securea Domnului” este un tipic simbol al fulgerului mânuit de zeul furtunii. Armele oamenilor și forțele lor magice sunt mai mici decât cele ale zeului (care este văzut ca „un om mare”, mânuind o „secure mare” etc.). Mai mici, dar indispensabile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
securea Domnului” și „cu cuțitul omului”. „Securea Domnului” este un tipic simbol al fulgerului mânuit de zeul furtunii. Armele oamenilor și forțele lor magice sunt mai mici decât cele ale zeului (care este văzut ca „un om mare”, mânuind o „secure mare” etc.). Mai mici, dar indispensabile. Fără ajutorul lor, armele zeului devin inope- rante. Sau, altfel spus, stihia Haosului și Cosmocratul posedă forțe sensibil egale. Universul se află într-un punct de echilibru labil, între starea de Haos (dezordine) și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
destul de plauzibilă. Folosirea de către copii a unor versiuni de tipul „Dă-mi măicuță bâta/ S-alungăm ploaia-ndărâta” (11, p. 146) și, în general, menționarea frecventă în descântecele infantile a unor arme/unelte tranșante sau contondente (mai, bâtă, cuțit, topor, spadă, secure etc.), cu care sunt amenințați norii, furtuna, ploaia, sunt tot atâtea argumente în favoarea acestei ipoteze. Totuși, mai probabilă mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce-i făcuse, i-a dăruit regatul tracilor și l-a inițiat în misteriile orgiace” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în una dintre piesele sale păstrate doar fragmentar, Edonienii, Eschil este mai limpede. Regele trac Licurg taie cu securea vița-de-vie, dar - fiind orbit și înnebunit de Dionysos - își taie și propriul copil. Regele moare ciopârțit de cai sălbatici, iar edonienii întemeiază pe vârful muntelui un sanctuar oracular închinat lui Dionysos, similar cu cel închinat lui Apollo la Delphi (235
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și ce să vezi, din baltag crescu un arbore mare”, în jurul căruia „Dumnezeu făcu lumea” (4). Similar se petrec lucrurile în cazul întemeierii unui microcosmos (5). Satul, casa, biserica erau edificate pe locul (în jurul) punctului consacrat unde a căzut săgeata/securea sau unde a fost înfipt parul : „Când se întemeia un sat - susține o tradiție de la sfârșitul secolului al XIX-lea -, cel dintâi om bătea un par în pământ, pe care îl considera ca fundament sau temelie. În jurul parului se construiau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este extinsă circular - prin puterea magică a Demiurgului - în toate cele patru direcții ale spațiului haotic. Similar, conform tradiției, mărimea și forma satului se stabileau prin tragerea cu arcul, de la stâlpul așezării, în toate direcțiile. „Tehnici asemănătoare, de pildă aruncarea securii sau a cioma- gului dintr-un punct central, se foloseau și pentru determinarea formei și mărimii gospodăriilor și prisăcilor”, iar „hotarele (satelor) se extindeau până în punctele unde nu se mai auzea toaca de lemn, special bătută în mijlocul vetrei satului” (9
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe spion și-l pocnea cu mătura în cap. Un așa BUM te putea ucide, își zicea el și o privea din tufișuri cum își continua munca, feliind plină de vigoare legumele, decapitând puii și gâștele cu lovituri nonșalante de secure. Și totuși, cu cât îi erau mai zădărnicite eforturile, cu atât devenea mai suspicios. În clipa în care se întorcea din nou cu spatele, spionul nu se putea abține să nu mai încerce o dată... Din cauza problemelor pe care le provocau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
un eveniment cu puternic impact și În mod ilicit - adică Împotriva propriilor principii stabile - poftea după o repetare. Un anumit detaliu din lecturile vechi și-l amintea fără efort - momentul din Crimă și pedeapsă În care Raskolnikov lasă să cadă securea asupra capului gol al bătrânei, părul ei unsuros Înspicat cu alb, coada Împletită prinsă cu un pieptăn de os rupt pe gât. Ceea ce vrea să spună că oroarea, nelegiuirea, crima fac mai vii toate fenomenele, cele mai mărunte detalii ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
dovedească valoarea prin această capacitate de a ucide. Pentru asemenea oameni un sfânt trebuia Înțeles drept unul care este egal În spirit Învârtejirii arzânde a crimei În cele mai lăuntrice fibre ale inimii. Supraomul punându-se la Încercare cu o secure, zdrobind țeste de bătrâne. Cavalerul Credinței, capabil să taie gâtlejul Isacului său pe altarul lui Dumnezeu. Iar acum ideea că Îți poți recupera sau stabili o identitate prin ucidere, devenind egal astfel oricui, egal celor măreți. Un om Între oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de oameni, să descalece și să sprijine atacul ienicerilor. Intervenția sultanului oprise defensiva primelor rânduri de ieniceri și provocase o Înaintare generală a urdiei, cu pierderi enorme. Dar o Înaintare implacabilă. Indiferent câți războinici cădeau sub săgețile, sub săbiile sau securile moldovenilor, sultanul arunca În luptă alte detașamente, apoi altele, Într-un ritm năucitor, până când valea fusese literalmente acoperită de trupele turcești, iar moldovenii fuseseră Împinși Înapoi, spre nord, În adâncurile codrilor. Puținii moldoveni care mai rămăseseră, căci oastea lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
i se mișca Întruna pe foaie, uneori În lungi trăsături line, alteori În ușoare lovituri precise. Nu-l mai văzuse făcând așa ceva și s a minunat de finețea mâinilor lui, pe care până atunci nu le văzuse decât mânuind maceta, securea sau mătura. De unde era, Adam nu putea să distingă trăsăturile desenului, așa că a Început să se apropie, până ce n-a mai avut nici o Îndoială că avea să se Întoarcă să-l vadă. Renunțase la orice prudență, voia doar să știe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și lăsa în urmă întrebarea dacă o trezire din somnul său adânc era de temut sau de dorit. Era dus pe targa cu roți de-a lungul unui coridor pe ai cărui pereți atârnau arme din Evul Mediu: halebarde, arbalete, securi cu două tăișuri, săgeți, ghioage și săbii strânse snop, și muschete, care ar fi putut data din vremea tulburată de războaie a lui Grimmelshausen; ce a putut să inventeze omul pentru a interacționa cu semenii lui în vremuri schimbătoare. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de spectacolul scânteilor focului le admira ca de fiecare dată, a auzit mișcare, s-a ridicat încet și a văzut ce se întâmplă. — Neneo, neneo, un hoț la Vifor, i-a șoptit lui Ismail care luând un topor și o secure, repede s-a îndreptat spre hoț și-a aruncat cu toporul nimerindu-l în braț tocmai în momentul când voia să dezlege calul. Au! fir-ai al dracului, baragladină, a urlat hoțull și-a fugit în lătratul câinilor care s-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fântâna din colțul ogrăzii și până la moară era o cale de cinci minute. Odată ajuns aici, și-a dezbrăcat flaneaua și s-a strecurat în marea roată pentru a o debloca, chipurile, din chingile gheții. Și a bătut meșterul cu securea în sloiul de gheață până către dimineață, și de sus, de la lătoc, apa îngheța la loc și îl țintuia pe nesimțite ca într-o celulă sub formă de om, asemănătoare unei sculpturi abia croite a unui lucrător-pietrar în plin efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
frumoase, și intră În casă. Roșcuț o privi cu mult drag, din urmă, apoi, se pierdu În Întunericul care cădea, cu o viteză, suspectă, parcă. În dimineața următoare, luă căruța tătânesu, cu frumoșii cai suri, Își puse alături coasa, o secure mare, cuțitul cu care de obicei Înjunghia animalele furate, cuțit mare, aproape cât o sabie, cu ascuțiș dublu, pe o parte și pe alta a lățimii, și cu gârlici pe mijloc. Asta era, ocupația lui, În familie. Să aibă grijă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de războinici. Apoi în galeria celor O mie și una de nopți din spatele lojilor de la galeria a doua. Apoi în cămăruța proiecționistului de sub acoperiș. Și nimic nu se întâmplă. Nu se aude nici o alarmă. Nu vine nimeni să spargă cu securea ușile de incendiu ferecate și s-o salveze. Să ne salveze. De fiecare dată nu s-a întâmplat nimic. Domnul Whittier stă pe o sofa de catifea albastră, sub frunzele de sticlă ale unui candelabru mare cât un nor scânteietor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
În tarlale, Tipărește brâu de zale..." După ce l-am descântat, L-am pus jos Și-am așteptat... Înserase mai de-a bine; Crengi uscate, peste mine, Bâzâind la vântul strâmb, Îmi ziceau răstit din drîmb... Năzdrăvana de pădure Jumulită de secure, Scurt, furiș, Înghițea din luminiș. Din lemnoase văgăuni, Căpcăuni Îi vedeam pieziș Cum cască Buze searbăde de iască; Și întorși Ochi buboși Înnoptau subt frunți pestrițe De păroase, De bărboase Joimarițe. Și cum stam sub vânt și frig Strâns cârlig
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]