10,213 matches
-
subiecții individuali și ceea ce s-a numit "subiect colectiv". Aceste raporturi constituie problema din care se naște democrația și pe care ea singură le poate rezolva, reconsiderîndu-le fără încetare. Nu ne imaginăm că democrația s-ar putea rezuma la o seric de alegeri individuale sau că dispunem de mijloacele intelectuale pen-tru a evalua alegerile unui subiect colectiv, care este totodată perfect ireal si mai eficient decît realitatea însăși. 5.5. INSTITUȚIONALISM VERSUS NEOCLASICISM Faptele sunt premerse de teorii. De aceea preconcepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
la substanŃe mitogene. S-au constatat de asemenea, modificări ale celulelor inflamatorii în sângele periferic: creșterea numărului total al leucocitelor, inclusiv polimorfonuclearele neutrofile, eozinofilele, monocitele și scăderea limfocitelor T-killer, cu normalizarea acestora la o lună după renunŃarea la fumat. ConcentraŃiile serice ale imunoglobulinelor Ig E și Ig G sunt crescute la fumători. 3.1.1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOCĂ Bronhopneumopatia obstructivă cronică afectează 600 milioane de persoane în întreaga lume și prezintă o prevalenŃă în continuă creștere și o rată ridicată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
VEMS Niveluri crescute ale 8-izoprostanului, un alt marker al peroxidării lipidelor sunt prezente atât în condensatul din aerul expirat, cât și în plasma și urina subiecŃilor fumători cu BPOC. Izoprostanul reflectă efectul sistemic cauzat de speciile reactive ale oxigenului. Nivelul seric al F2 izoprostanului scade după sistarea fumatului. Studiile au demonstrat o corelaŃie între markerii stresului oxidativ și gradul obstrucŃiei bronșice în BPOC. Această evidenŃă este un fenomen secundar deoarece stresul oxidativ este prezent în orice răspuns inflamator. S-a demonstrat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
împotriva a diferiŃi compuși cu un puternic potenŃial oxidant, ducând în final la afectarea funcŃiilor celulare, oxidarea LDL și leziuni endoteliale. AntioxidanŃii endogeni sunt consumaŃi în condiŃiile creșterii stresului oxidativ, indus de fumat. S-a constatat o scădere a nivelurilor serice de vitamina C (acid ascorbică la 33 fumătorii activi și pasivi, comparativ cu nefumătorii, în condiŃiile unui aport vitaminic similar. Expunerea acută la fumatul pasiv a subiecŃilor sănătoși, 30 minute la fumul generat de 16 Ńigări, a determinat o scădere
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
C (acid ascorbică la 33 fumătorii activi și pasivi, comparativ cu nefumătorii, în condiŃiile unui aport vitaminic similar. Expunerea acută la fumatul pasiv a subiecŃilor sănătoși, 30 minute la fumul generat de 16 Ńigări, a determinat o scădere a nivelului seric de vitamina C cu o treime. Carotenoizii, un alt grup important de antioxidanŃi sunt de asemenea scăzuŃi în organismul fumătorilor. Folatul, o vitamină cunoscută pentru efectele potenŃiale de prevenire a afecŃiunilor cardiovasculare, probabil prin scăderea homocisteinemiei, este scăzut la fumători
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
crescut la fumători, comparativ cu nefumătorii și concentraŃiile lor scad la câteva zile de la întreruperea fumatului, cu atingerea normalităŃii la aproximativ patru săptămâni de sevraj (85Ă. S-a demonstrat că proteinele oxidate, un alt marker al stresului oxidativ, au concentraŃii serice mai înalte la fumători comparativ cu nefumătorii. Un studiu desfășurat în 2008, pe un număr de 1122 subiecŃi, a avut ca obiectiv investigarea efectelor fumatului pasiv, mediate de stresul oxidativ asupra sistemului cardiovascular (86Ă. Rolul stresului oxidativ a fost evaluat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
constatat că efectele mitocondriale sunt potenŃate de valorile crescute ale colesterolemiei. Afectarea ADN-ului mitocondrial și a mecanismelor aerobe de generare a energiei celulare prin stresul oxidativ, determină stimularea căilor anaerobe având ca efect creșterea nivelului de lactat celular și seric la fumători, efecte exprimate clinic printr-o scădere a capacităŃii de efort fizic. 3.2.2. Efectele fumatului mediate de acŃiuni asupra sistemul nervos vegetativ Fumatul poate afecta aparatul cardiovascular prin efecte asupra sistemului nervos vegetativ, efecte hemodinamice directe sau
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a răspunsului acestuia la încălzire. Niciunul dintre efectele menŃionate nu a persistat peste 20 minute după întreruperea expunerii. Un alt grup de subiecŃi a primit tablete de nicotină sublingual, constatându-se efecte asupra reflexiei undei aortice în corelaŃie cu concentraŃia serică a nicotinei. 3.2.3. DisfuncŃia endotelială Endoteliul vascular joacă un rol important în reglarea fluxului sangvin prin producerea de substanŃe vasoactive (oxid nitric, endotelină, prostacicline, angiotensinogenă. Datorită substanŃelor oxidante, fumatul poate produce disfuncŃie endotelială prin distrugerea celulelor endoteliului și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
factorul de necroză tumorală tip. Recrutarea locală a leucocitelor, la suprafaŃa endoteliului vascular este cunoscută ca unul dintre evenimentele precoce în apariŃia aterosclerozei. Creșterea nivelurilor a numeroase citokine proinflamatorii determină o sporire a interacŃiunii între leucocite și celulele endoteliale. Nivelurile serice ale unor 47 molecule de adeziune (VCAM-1, ICAM-1, E-selectinăă sunt crescute la fumători, acestea determinând alterări ale interacŃiunilor intercelulare. Studiile in vitro au arătat creșterea expresiei integrinelor CD 11b/CD 18 la suprafaŃa monocitelor la fumători, cu amplificarea migraŃiei transendoteliale
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
al activării plachetare și în același timp marker inflamator asociat cu risc sporit de afecŃiuni cardiovasculare, este crescut la fumătorii pasivi (149Ă. Un studiu efectuat pe subiecŃi japonezi expuși la fumatul pasiv, arată că aceștia au un nivel al fibrinogenul seric cu 11,2+/4,1mg/dl mai mare decât nefumătorii neexpuși (150Ă. Nivelurile plasmatice ale fibrinogenului sunt crescute la fumători datorită activităŃii reduse a plasminogenului în sânge, în corelaŃie cu numărul Ńigărilor fumate (151Ă. Normalizarea nivelului fibrinogenului, după întreruperea fumatului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
determină adeziunea trombocitelor la peretele vascular și activarea acestora, culminând cu formarea trombusului și ischemia sau infarctul miocardic. 3.3. Efectele fumatului asupra metabolismului 3.3.1. Efectele fumatului asupra metabolismului lipidic Unele studii epidemiologice au arătat creșterea nivelului trigliceridelor serice la fumători, dar studiile pe termen lung nu au putut confirma această observaŃie (158Ă. Fumatul crește nivelurile circulante ale LDL colesterolului, prin accelerarea conversiei HDL colesterolului sau scăderea clearance-ului LDL colesterolului. Un studiu efectuat pe 205 femei și 141 bărbaŃi
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
antioxidanŃi, precum vitamina C sau α-tocoferol pentru reducerea oxidabilităŃii LDL-colesterolului și blocarea producerii de anion superoxid de către leucocite au fost lipsite de succes la fumători. În timpul terapiei cu nicotină pentru renunŃarea la fumat s-a constatat o creștere a valorilor serice ale trigliceridelor, HDL colesterolului și o scădere a LDL colesterolului (164Ă. Nivelul plasmatic al trigliceridelor după renunŃarea la fumat prezintă tendinŃe variabile de scădere la 6 săptămâni sau menŃinere nemodificată (165Ă. 3.3.2. Fumatul și diabetul zaharat Numeroase studii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la proba de încărcare orală cu glucoză sunt semnificativ mai mari la fumători în comparaŃie cu nefumătorii, în timp ce valorile glicemiei nu diferă semnificativ. Gradul insulinorezistenŃei s-a demonstrat a fi direct proporŃional cu numărul de Ńigări fumate, precum și cu valorile serice ale cotininei. RezistenŃa la insulină s-a corectat la 8 săptămâni de la oprirea fumatului, chiar dacă s-a înregistrat o creștere în greutate în medie cu 2,7 kg la subiecŃii incluși în studiu (180Ă. La subiecŃii care prezentau insulinorezistenŃă s-
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
s-a corectat la 8 săptămâni de la oprirea fumatului, chiar dacă s-a înregistrat o creștere în greutate în medie cu 2,7 kg la subiecŃii incluși în studiu (180Ă. La subiecŃii care prezentau insulinorezistenŃă s-au înregistrat în plus, valori serice crescute ale acizilor grași liberi, ale trigliceridelor, ale LDL colesterolului, ale fibrinogenului, ale activităŃii PAI-1 și scăzute ale HDL colesterolului. De asemenea, s-a constatat hiperglicemie postprandială la fumătorii cu diabet zaharat, cunoscută ca având un efect important în insulinorezistenŃă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
metabolismului fosfocalcic și afectarea osoasă Studiile pe animale de laborator au arătat că nu există efecte ale nicotinei asupra densităŃii osoase sau predispoziŃiei pentru fracturi. Animalele de laborator expuse la doze mari de nicotină nu au prezentat modificări ale calciului seric sau vitaminei D, dar au avut niveluri crescute ale fosforului și ale parathormonului seric. S-a arătat că influenŃa fumatului asupra metabolismului fosfocalcic s-ar exercita prin alŃi constituenŃi chimici decât nicotina: cadmiu, tiocianat, nitrozamine, acestea având o influenŃă demonstrată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
există efecte ale nicotinei asupra densităŃii osoase sau predispoziŃiei pentru fracturi. Animalele de laborator expuse la doze mari de nicotină nu au prezentat modificări ale calciului seric sau vitaminei D, dar au avut niveluri crescute ale fosforului și ale parathormonului seric. S-a arătat că influenŃa fumatului asupra metabolismului fosfocalcic s-ar exercita prin alŃi constituenŃi chimici decât nicotina: cadmiu, tiocianat, nitrozamine, acestea având o influenŃă demonstrată asupra metabolimului calciului. La fumătorii vârstnici, bărbaŃi și femei, s-a demonstrat scăderea densităŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
un număr de 1068 bărbaŃi tineri, fumători a arătat o reducere semnificativă a densităŃii osoase și grosimii corticalei osoase asociate fumatului. Numărul de Ńigări fumate zilnic se corelează cu reducerea densităŃii osoase. S-a demonstrat că fumatul determină creșterea nivelurilor serice ale interleukinei 6, aceasta fiind cunoscută pentru rolul în patogenia osteoporozei, în relaŃie cu vârsta (200Ă. În plus, s-a constat că indicele de masă corporală este un factor de risc pentru reducerea densităŃii osoase la femeile postmenopauză, care potenŃează
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
întârziată cu aproximativ 2 luni, faŃă de nefumătoare (272). Într-un studiu de cohortă efectuat pe 499 femei s-a demonstrat că funcŃia gonadică este redusă la fumătoare comparativ cu nefumătoare. Expunerea la fumat a fost asociată cu descreșterea nivelului seric de estradiol, scăderea numărului de ovocite și de embrioni, fumatul afectând, în consecinŃă, sever rata de implantare și fertilitatea femeii (273). Riscul crescut de avort spontan și concepŃia întârziată au fost atribuite cadmiului și aminelor aromatice din fumul de Ńigară
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
special la femei, care trăiesc o adevărată fobie în acest sens. Dovezile știinŃifice arată că fumatul crește rata metabolismului, nicotina având efecte de creștere a consumului energetic în asociere cuactivităŃile ușoare (341). Aceste efecte sunt determinate de reducerea nivelului leptinei serice și de scăderea sensibilităŃii la leptină, prin acŃiunea nicotinei asupra sistemului nervos central, determinând o menŃinere scăzută a masei corporale (342). Multe femei practică fumatul pentru a-și controla apetitul și a menŃine o masă corporală redusă (343). Studiile au
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
efecte adverse, variabile în funcŃie de calea de administrare: leziuni ale mucoasei bucale, acuze gastrice, sughiŃ, secreŃii nazale și alergodermie. Dispozitivele cu administrare transdermică au avantajul unei complianŃe mai bune a pacienŃilor și a unei stabilităŃi mai bune a concentraŃiilor serice realizate. Administrarea sub formă de aerosoli sau gumă de mestecat cu nicotină are avantajul unei flexibilităŃi mai bune a tratamantului, cu posibilitatea administrării la nevoie. O administrare combinată pare să fie varianta cea mai favorabilă pentru controlul de fond al
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
eliminarea dependeŃei de nicotină (352). Administrarea bupropionului trebuie începută în perioada în care pacientul încă fumează și se fixează o dată Ńintă pentru oprirea fumatului, la două săptămâni de la iniŃierea terapiei. Prin această strategie se permite medicamentului să atingă un nivel seric stabil și în același timp, să înceapă să își exercite efectele. Doza iniŃială este de 150 mg zilnic, în primele 3 zile, crescând apoi la 150 mg de două ori pe zi, pentru o perioadă de 9-12 săptămâni (334). Medicamentul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
riscului cardiovascular global, în special evaluând prezența afectării subclinice de organ țintă. Investigațiile paraclinice au ca obiectiv, de asemenea, identificarea hipertensiunii arteriale secundare (1, 2). 4.1.4.1. Investigații paraclinice de rutină: glicemia a jeun; profilul lipidic: colesterol total seric, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride serice; hemoleucograma; potasiul seric; creatinina serică; clearence-ul de creatinină calculat după formula Cockroft-Gault sau rata filtrării glomerulare calculată cu formula MDRD Modification of Diet in Renal Disease); acidul uric seric; examenul de urină (microalbuminurie calitativă prin dipstick
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
special evaluând prezența afectării subclinice de organ țintă. Investigațiile paraclinice au ca obiectiv, de asemenea, identificarea hipertensiunii arteriale secundare (1, 2). 4.1.4.1. Investigații paraclinice de rutină: glicemia a jeun; profilul lipidic: colesterol total seric, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride serice; hemoleucograma; potasiul seric; creatinina serică; clearence-ul de creatinină calculat după formula Cockroft-Gault sau rata filtrării glomerulare calculată cu formula MDRD Modification of Diet in Renal Disease); acidul uric seric; examenul de urină (microalbuminurie calitativă prin dipstick și examen microscopic); electrocardiograma
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
afectării subclinice de organ țintă. Investigațiile paraclinice au ca obiectiv, de asemenea, identificarea hipertensiunii arteriale secundare (1, 2). 4.1.4.1. Investigații paraclinice de rutină: glicemia a jeun; profilul lipidic: colesterol total seric, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride serice; hemoleucograma; potasiul seric; creatinina serică; clearence-ul de creatinină calculat după formula Cockroft-Gault sau rata filtrării glomerulare calculată cu formula MDRD Modification of Diet in Renal Disease); acidul uric seric; examenul de urină (microalbuminurie calitativă prin dipstick și examen microscopic); electrocardiograma. Ghidurile canadiene privind
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de organ țintă. Investigațiile paraclinice au ca obiectiv, de asemenea, identificarea hipertensiunii arteriale secundare (1, 2). 4.1.4.1. Investigații paraclinice de rutină: glicemia a jeun; profilul lipidic: colesterol total seric, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride serice; hemoleucograma; potasiul seric; creatinina serică; clearence-ul de creatinină calculat după formula Cockroft-Gault sau rata filtrării glomerulare calculată cu formula MDRD Modification of Diet in Renal Disease); acidul uric seric; examenul de urină (microalbuminurie calitativă prin dipstick și examen microscopic); electrocardiograma. Ghidurile canadiene privind HTA, precum și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]