46,702 matches
-
Din aer adun pietre Și în mine le arunc. Aud cum în ele se aprind duhuri. Îngeri de peste ritualuri, Mă săgetați cu vindecarea, Vestind în piatra mea! * A venit ziua prototip În care am putea să ne înțelegem Despre ceva sfânt. Chiar și o minciună face uneori pui albi Ce dau din aripi pentru un dincolo de viață, Către nimeni sau către preaplin. Adevăr sau minciună să fie Ziua de azi într-un vapor Demult sub mâlul mării? Dintr-un demon ce
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
cultivarea unui elitism nu de puține ori criticat dur de la centru. Prin traduceri erau oferite alte repere valorice unui cititor ușor de derutat de bonzii literari ai zilei, efemeri lozincarzi popularizați de manuale și propaganda vremii, tulburi, frunzoși, “tomiști” fără Sfântul Toma. Astfel, “poezia de notație”, cu punct de plecare posibil în lirica unor ermetici italieni, ca Ungaretti, Montale, Quasimodo, sau insolitul Saba, alături de traducerile acoperind mari arii culturale, inclusiv din literele europene occidentale, ne dau măsura unor degajări de presiunile
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
este și el construit după aceeași tehnică a palimpsestului. Textul e însă mai unitar și mai mult orientat către profan, către experiențe mai terestre, deși propensiunea spre metafizic nu dispare. „Și ieri la Institut am găsit e-mail-ul ei cu Chemarea Sfîntului Matei, tabloul lui Caravaggio, trimis mie de ea, și-mi explică în message cum Matei e singurul dintre cei de la masă spre care se întinde mîna lui Iisus și cum el e singurul care ignoră chemarea, căreia în cele din
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
semințe (făpturi prea încete și prea mărunte pentru a-și găsi scăparea). Mă întreb, Din care rai au fost Izgonite Și pentru care trufii, Atât de resemnate, Muritoare? În ce căuș de palmă Li se liniștesc sufletele Șoptitoare, fumegânde? * Celebrarea Sfântului Gheorghe Între săbiile grâului, Gloria cerului senin, Făpturile Iadului uitate, Sângerări ocolite de priviri În timp ce chipul lui frumos Devine tot mai străveziu. Scuturi de liliac înflorit Cetățile în sărbătoare (ale mălinului) Norii poleiți Cu răsuflarea Lui Dumnezeu Și armura lui
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
unei interpretări rostite și ascultate. Părintele André Scrima, pe care cititorii îl știu ca membru al grupului de la Antim și ca autor al Timpului „Rugului aprins", s-a aflat, ani în urmă, la mănăstirea libaneză Derif-el-Harf. Acolo a deschis Evanghelia Sfîntului Ioan și a pătruns în text, oferind la rugămintea monahilor un comentariu de adîncă simplitate a exprimării. Ghidat doar de cîteva note și desfășurat în franceză, comentariul acesta e notat în traducere simultană în limba arabă de către unul dintre frații
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
rîndurile de mai sus și pe care André Scrima îl încheie cu o frază ce cuprinde, în cuvinte puține, sensul adînc al actului interpretării evangheliei. „Un fapt - spune André Scrima - rămîne, însă, fundamental: odată ce a fost deschisă «întru cunoaștere», cartea Sfîntului Ioan nu se mai închide la loc, după cum nici cunoașterea pe care o împărtășește nu are a se mai sfîrși." Textul e revelație, e participare la transcendență prin totalitatea infinită a sensurilor sale sacre. Actul comentării e echivalentul intrării în
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
primitivului și primitivizarea sensibilului: În somn, mutra asudată a lui Munteanu pare fața unui omuleț necăjit și bun." (Frig, pp. 46-47) Exemplul e edificator în egală măsură pentru mecanica dostoievskiană și argheziană a epicului (sanctificarea păcătosului/căderea în păcat a sfîntului) și pentru o "rețetă" de elaborare narativă în patru trepte: 1. banalul devine (e transcris) poetic/sensibil; 2. poeticul/sensibilul devine (e transcris) "urît"; 3. "urîtul" devine (e transcris) "estetic"; 4. "estetica urîtului" devine (e transcrisă) banal(ă); ș.a.m.
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
45 l Emil Iordache - Daniil Harms, Mi se spune capucin, Iași, Ed. Polirom l Mihail Nemeș - Guillaume Apollinaire, Alcooluri. Bestiarul. Vitam impendere amori, București, Ed. Paideia l Ioana Pârvulescu - Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați, București, Ed. Est l Vasile Sav - Sfântul Augustin, Opera omnia, Cluj, Ed. Dacia Se vor acorda două premii plus Premiul "Andrei Bantaș". MEMORIALISTICĂ. Vasile Andru, Yaatra. Jurnal în India, București, Ed. Allfa l Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, București, Ed. Humanitas l Monica Lovinescu, Jurnal, 1985-1988, București, Ed.
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
un trup din cele multe ce fremătau a feciorie de hîrtie nemărturisită. Orlov răsfoi hămesit cu mîinile lui albe și nervoase. O dîră de zîmbet i se tîrî atroce pe figură, făcîndu-l să-și întredeschidă buzele și să susure încet: - Sfîntul Moștenitor Gură-de-Fiere, martirul propriilor păcate și teoretician al suicidului, creatorul unei autopornografii în metru antic, numită Moșteniada, purtînd subtitlul de Tratat despre cum să-ț pui piedică singur. Un adevărat document de patologie, coane... De unde le ai? - Metehne de familie
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
cele suprafirești, suprafiresc e numai somnul! o, Bucuria - manuscris tremurînd, răcoroasă boare pe aorta lividă, așternutul fragilei întrupări îți evocă odele semințiilor lăudîndu-ți ivirea! oxidat saxofon, trandafir nins dăruit ca o petardă secretă amurg fără filosofie - nu are nevoie de sfinți metafizica ea există grație nuferilor ofeliei. din aforisme și glosse trăim în poarta Împăratului implacabil imposibilului găsindu-i sinonime posibile, cînd jocul rămîne joc sub efemeride luminații toate idiogramele exacte în caleidoscop ridicole sunt. uită că e poesia ghem de
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
Deschiderea unei farmacii, a unei fabrici „producătoare de ceară roșie, pomadă și ciocolată", precizarea numărului de cărămidării care funcționau în oraș, mutarea bolnavilor de nervi de la schitul Malamuc la mânăstirea Mărcuța, o procesiune religioasă pentru combaterea ciumei cu purtarea moaștelor Sfîntului Grigore, o paradă militară, vernisajul unei expoziții, vînzarea unor case din mahalaua Sf. Apostoli... Relatarea capătă adesea savoare și superbe nuanțe de comic involuntar: „1794 - La metohul Episcopiei de Rîmnic din București se creează o manufactură de lumînări de ceară
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
Ipoteza pe care o propune autoarea e inedită, tentantă poate, dar nu știu cît de convingătoare. În organizarea spațială a Bucureștiului, Dana Harhoiu descoperă un model prestabilit, legat de amplasamentul celor mai vechi biserici ale orașului, dispuse radial-concentric față de biserica Sfîntul Gheorghe Vechi. Mai mult, patru dintre edificiile de cult ale orașului - Radu Vodă, Mitropolia, Sfinții Apostoli și Sărindar - s-ar găsi, pe harta Bucureștiului, în colțul unor pătrate rotite la patruzeci și cinci de grade. Schema finală, confirmată de hărțile
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
Dănulescu, pe care îl vizitează, la minister, însoțită de memorialistă, "ca să ia o rețetă pentru un medicament". La reacția autoarei Pînzei de păianjen � "Am înghețat"), prietena i-a precizat că ministrul în cauză "nu e ca ceilați [...] e un sfînt", că "și printre ei evita să spună legionari sînt cîțiva...". Povestea are însă și o continuare peste cîtva timp: "... într-o zi i-am văzut fotografia în gazetă. Era căutată de poliție. A fost căutată și la mine acasă, sub
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
precedate de o foarte informativă introducere. În primul capitol, intitulat Istorisirile tradiției, autorul cercetează câteva texte apocrife, care țin mai degrabă de o philosophia perennis decât de islam ori creștinism, și în care imaginea lui Hristos este aceea a unui sfânt nu doar sagace, ci și bonom, iar uneori chiar hâtru.[...] În cel de-al doilea capitol, intitulat Dumnezeu îi vorbește lui Iisus, întâlnim, sub aceeași pecete a tradiției, un serial dialogat între un Dumnezeu-Tatăl fervid, ascuns în magnanimitatea lui species
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
Dinescului, să însemn și chestia cu ouăle de rață! Pus pe cumpărături fabuloase, scoțînd banii cu pumnul din geanta lui adusă din Paris, Dinescu cel de acum, cu vreo cîteva săptămîni în urmă, înfometat superb, a cumpărat fulgerător din piața Sfîntul Spiridon, patru ouă de rață! Îi plăceau, erau verzui și mari, promiteau gălbenușuri cît roata carului mic! Dar la o coadă de moșnegi pensionari, la pîine, auzind ei că vorbim de ouă de rață, au început să spună că-s
Patru ouă de rață by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14247_a_15572]
-
numai viață, vitalitate de luptător, entuziasm, fervoare, rîs. Rîsul ei mereu prezent, o replică spontană pentru care o invidiam - chiar dacă bănuiam că ascunde mari spații de tristețe și de singurătate. Iarna trecută mi-a povestit - rîzînd, rîzînd - că în noaptea Sfîntului Nicolae și-a așezat pantofii la geam și a pus în ei bomboane și covrigei, ca să vină și la ea Moșul. Cînd mi s-a comunicat vestea, sumbră și ireversibilă ca acele patru note de ciocan cu care începe Simfonia
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
cînd e cazul, de un memento. Pentru 1 ianuarie: ";Cum să-ncep?... Pre legea mea, tocmai asta mă cam încurcă; dar, fiind-am început, cruce-ajută, povestea vorbei... ce-o da tîrgul și norocul." Memento-ul adăugat de autori păstrează tonul: Sfîntul Vasile. Mai departe, tîrgul și norocul aduc zilele anului în curgerea lor firească. Și, fatalitate, vorbele lui Caragiale se potrivesc întotdeauna de minune. Ca să vă conving, citesc fragmentul ales pentru ziua de 12 ianuarie (Memento: Manifestație populară, 1990) : ";O să vă
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Orientului" este obligat să suporte "căldura mare... pulberea fină ce plouă în atmosferă... mai mult zgomot" decît aiurea. Partea centrală se întinde "din toate patru colțurile Bucureștilor: mai de la Delea Veche și Popa Nan pînă la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Palermo s-au înregistrat ploi și vânturi violente, ceea ce ar fi putut grăbi sfârșitul său. Hotelierul Salvatore Ragusa era conștient că Bălcescu se apropia inevitabil de moarte, fapt pentru care a chemat consulul otoman și pe un preot de la biserica Sfântul Nicolae al grecilor, în prezența cărora și-a scris testamentul pe care l-a semnat. Tot acum, el a declarat că nu are decât 30 fr. în dinari, diferite obiecte de îmbrăcăminte, mai multe cărți și mansucrise. În cele din
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
dezgolit. Ce goliți arată măslinii în Grădina Getsemany! Și tinerii arabi se uită la noi cu ochi incendiari. Și tinerii israelieni ne măsoară pe toți cu mitraliera. Locul unde Maica Domnului a leșinat. Casa Ultimei Cine. Biserica ridicată acolo unde Sfîntul Petru a auzit cîntatul cocoșului. Mormintele patriarhilor. Leul lui David la Poarta Damascului. Fiul lui David Absalom în pămînt. Regii și profeții Israelului în pămînt. Poarta de Aur ridicată de turci să oprească șirul nesfîrșit de veniri ale prea multor
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
au început fie în 1946 fie în 1948. Ospiciul german Sf. Carol din Transilvania lîngă cimitirul zidit al Templierilor se leagă de patruzecișișase și patruzecișiopt. Miri a văzut o dată un coșciug uriaș intrînd pe poartă plin cu comorile Templierilor, inclusiv Sfîntul Graal. Biserica Romană la numărul 46 pe Shiftei Israel. Și de jur-împrejur Israel, o țară de copii alergînd pe străzi în timp ce minoritatea în vîrstă mănîncă dulciuri și dezbat problemele omenirii la cafea dar mai ales vorbesc despre evrei căci pentru
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
discutăm... Dovada mai jos: Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a eșit odată în țarină să samene niște păpușoi. Și cum semăna el, tocmai atunci s-a nimerit să treacă pe-acolo Hristos și cu Sfântul Petrea. Hristos să nu tacă molcum și să-și caute de drum? - Da ce semeni acolo, om bun?, întrebă el. - Ia, niște pule organe sexuale masculine semăn, răspunse țăranul cu obrăznicie. - Pule Organe sexuale masculine ai zis că semeni, pule
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
Simona Tache Adică are loc maximul de anul ăsta al fenomenului numit “Perseide”, după cum anunță și presa: Ce-i cu Perseidele astea, supranumite și “Lacrimile sfântului Laurențiu”, și de ce ele sunt, de fapt, un fel de gunoi “stelar”, vă explică Nic aici. Ce pot să vă zic eu e că am fost anul trecut să ne plouă cu meteori, la vreo 20 km de București, și
Atenţie, diseară plânge iar Sfântul Laurenţiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21263_a_22588]
-
Academia Cațavencu la moartea Seniorului, cu regretul că nu le-am găsit în altă parte pe Internet, pentru a face cuvenita trimitere către original. Mircea Dinescu Cu zece ani în urmă îndrăznisem să propun Patriarhiei să-l așeze în rândul sfinților pe singurul politician român care nu și-a mâncat covrigul aurei în timpul vieții. Fiindcă nu am primit până acum niciun răspuns, îmi reînnoiesc cererea: Stagiul de sfânt necontrafăcut al lui Corneliu Coposu în deșertul comunist, spinii îngurgitați la Gherla și
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
zece ani în urmă îndrăznisem să propun Patriarhiei să-l așeze în rândul sfinților pe singurul politician român care nu și-a mâncat covrigul aurei în timpul vieții. Fiindcă nu am primit până acum niciun răspuns, îmi reînnoiesc cererea: Stagiul de sfânt necontrafăcut al lui Corneliu Coposu în deșertul comunist, spinii îngurgitați la Gherla și lăcustele din Periprava ar fi stânjenit întrucâtva pofta de mâncare a cuvioaselor fețe bisericești date la întors după decembrie ’89. Diavolul dialecticii îmi șoptește că Stalin și
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]