1,822 matches
-
soarta. De aceea este construită pe acel loc această biserică în formă de lacrima. Este catolică. Privind Ierusalimul, cu durere, a zis: „Ierusalime, Ierusalime! Vei fi călcat în picioare de neamuri și nu va rămânea piatră pe piatră. Vei fi sfărâmat tot.” Și așa a fost. Că Domnul a trimis profeți și i-au omorât cu pietre pe toți. A trimis prooroci și apostoli și la fel i-au omorât. N-au vrut să-L primească nici pe Mesia, și L-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
planul Domnului se împlinește și El va face din țara Vavilonului un pustiu nelocuit. Vitejii Vavilonului nu mai luptă ci stau în cetățui, puterea le este sleită și au ajuns ca niște femei. Vrăjmașii pun foc locuințelor lor și le sfărâmă zăvoarele ! Se întâlnesc alergătorii, se încrucișează solii, ca să vestească ̀ mpăratului Vavilonului că cetatea lui este luată din toate părțile...” (Ieremia 51, 29-31). Nu se putea încheia anul 1991 decât pe aceste versete. Am trăit să vedem sfârșitul a ceea ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cum era, în general, în spiritul și în cultura carnavalescă de care se ocupă Bahtin. El citează acolo, din Rabelais, un episod apocrif atribuit unei farse a lui François Villon, făcută unui ins oarecare, pus în postura de a fi sfărâmat, ucis, rupt și asta fără ca să tulbure buna dispoziție generală a întregului. Monologul 1 Aprilie al lui Caragiale este, cred, elementul care ne face să înțelegem de ce trebuiesc ratificate, cu egală importanță în opera lui, nu numai marile texte (piesele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în strădania lui de a încorpora tot ce crease într-un suflet sau vas care se făcuse țăndări, și datoria fiecărei ființe era, poate, de a plonja în adâncul creației pentru a aduna scânteile acelei spire de lumină care se sfărâmase. Ecleziastul care primise tot, dând la rândul său mult, ca înțelept, simțea imposibilitatea de a realiza „ceva nou sub soare”; acest „ceva nou” nu-l privea decât pe regele universului, și nu pe regele Ierusalimului pământesc. Când am ajuns la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
amândoi, Coloși barbari sculptați din propria-i gândire Și vreți acum să ne-nchinăm la voi?! Trudit, cobor în vechia-mi îndoială, Ca-ntr-un infern și tot mai răzvrătit, Să smulg din suflet orice teamă și sfială Și să sfărâm eu însumi ce-am cioplit! S[pitalul]. Rahova 8-10 august 1954 În grădina tinereții În grădina parfumată-a tinereții, Peste care atâtea ierni cumplite-au nins, M-am întors și m-au întâmpinat scaieții Deziluziilor câte m-au învins. Pe
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și instrucția sa nu fuseseră ceea ce ar fi trebuit să fie, iar amenințarea tuberculozei în momentul adolescenței adăugase un element neplăcut pentru formarea caracterului, agravat de proasta influență a fratelui mai mic, Othon tatăl viitorului împărat Carol bărbat frumos care sfărîma inimile, căutînd aventura atît în alcovuri, cît și în mocirlă, și de o imoralitate notorie. Căsătoria morganatică 85 pe care a încheiat-o cu Contesa Sophie Chotek crease dificultăți și o situație delicată (atît pentru soție, cît și pentru copii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pietriș, iar parapetele șanțurilor erau făcute doar din saci umpluți cu pămînt, aduși de departe, prin cîmp deschis și cu ocoluri, pînă în prima linie. În plus, explozia șrapnelelor în acest sol stîncos le dubla efectul ucigător, prin aruncarea pietrei sfărîmate în toate părțile. Astfel, în aceste condiții, războiul se imobiliză pentru Italia fără fapte de arme glorioase probă de rezistență nervoasă pentru populația al cărei orgoliu era o clipă trezit de raidul spectaculos al lui d'Annunzio deasupra Vienei pentru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prăpastia topazelor cu epavele/ Galbene ale iubirii, trupul tău alb,/ Scufundat/ Urmează panta torentului puternic mineral/ Al nestematelor negre cu parfumuri acre,/ Trupul tău/ Până la grilele mate ale nopții/ La marginea cărora/ Scânteiază/ Toată argintăria roșie/ A zorilor cu vinele sfărâmate în "debarcaderele sângelui"" (Dalí, 2005g: 295-296). Punerea în paralel a secvențelor analoage este deci sursa revelației. Metamorfoza lui Narcis poate fi considerată ca o variantă a Mitului tragic al lui Angélus de Millet. În ambele cazuri, un fenomen delirant inițial
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
De profundis tratează sobru, nu fără gravități, sentimentul eredității: Străbunii mei din vremuri legendare, Al vostru suflet de umili țărani A dormitat sub secolii tirani Ca sub un greu de lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi voi culca suspinul pe norul meu: șalupă Ritmată de arhangheli, la proră și la pupă, Cu aripile vâsle prin valul de azur. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri șalupa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
paradoxal al ceramicii constă în contrastul dintre fragilitatea vaselor și permanentizarea în timp a materiei din care sunt realizate. Unele obiecte ceramice, aparent numeroase, dar infime în raport cu cele dispărute pe parcursul secolelor și mileniilor, s-au păstrat integral. Cele mai multe au fost sfărâmate, dar și-au păstrat existența prin mărturia cioburilor indestructibile. Acestea conservă nu numai materialul ci, prin forma lor, pot reconstitui întregul și pot ilustra, de asemenea, și particularitățile artistice. Piesele ceramice s-au aflat, încă de la începuturi, la întretăierea a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Trebuie să alegem hrana care corespunde naturii noastre. Ceea ce este În contra naturii noastre, trebuie Înlăturat negreșit, În consecință, susțin dieta fără carne, deoarece consumarea cărnii este contra naturii (vezi Louis Kuhne, „Noua știință de vindecare”). Deoarece avem dinții pentru a sfărâma mâncărurile, de aceea hrana noastră să fie În mare parte solidă prin aceasta nu se recomandă Însă așa numita dietă uscată mai cu seamă este de observat aceasta la persoane care suferă de digestie neregulată. Tocmai acestea suportă greu hrana
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Eminescu a fost izbit în cap cu o cărămidă și că, peste o jumătate de oră de la această întâmplare, poetul a murit.” De asemenea, spune că lovitura a fost sub ureche și a fost atât de puternică, de i-a sfărâmat „osul capului”. Dacă n-ar circula încă o versiune orală asemănătoare, provenită de la o sursă demnă de încredere (un nepot al doctorului Șuțu), care relata unui distins poet de-al nostru (în viață) că Eminescu ar fi fost lovit cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
permanent ca o coptură din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa Pământul ține-o lume
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prin surprindere, nici câștigată fără pierderi mari, când turcii s-au întors contra lui Ștefan care a pierdut mulți moldoveni. Ba, într-un moment, lupta părea pierdută fără intervenția lui Ștefan, care a sărit însuși în mijlocul turcilor și le-a sfărâmat aripile prin minunata putere a lui Dumnezeu. În ziua de 25 ianuarie, scrie Ștefan tuturor prinților că a fost atacat de 120.000 de turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noastre au fost cuprinse de un adânc fior în fața țărânii strămoșilor și părinților noștri adormiți pe câmpul de onoare cu arma în mână și fața la dușman, de la soldații lui Decebal căzuți pe ruinele Sarmisegetuzei și până la cei de ieri, sfărâmați de obuzele de la Mărășești și Turtucaia. Când doi legionari s-au apropiat apoi și au început să amestece cu sfințenie această țărână în timp ce ceilalți, salutând tot timpul cu brațul întins, cântam din toate puterile inimii imnul Legiunii „Sculați români la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
bărbăție, mi-a fost spadă și scut. Să te arunci în flăcări și să nu fii mistuit. E ocrotirea Cerului, sabia Arhanghelului Mihail, protectorul spiritual al Mișcării Legionare și puterea Crucii lui Hristos, cea cu care prin patimile Sale a sfărâmat porțile iadului.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vrea să construiască folosind cuvinte-statui. El cizelează versuri rimate și albe, lungi și scurte, libere și regulate, unele în forme fixe (de la sonet la pantum), recurge la facturi strofice variate, lansează rime rare, uneori compuse, funambulești: „violacee”- „ce e”, „îmi” - „sfărâmi”, „ca s-o” - „Picasso”. Caz foarte rar în poezia noastră, cuvinte românești rimează cu vocabule străine: „Cântec pe Rin... / Fetele-s ca-n / Cartierul Latin. // Mais ou sont les / Neiges d’ antan ? / Loreley unde e?” Multe confesiuni sunt de sursă
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
urmat cursa în vârtejul nașterilor fără număr, Care nu scapă niciodată de zăgazul morții; Răul, din naștere în naștere se repetă. Posesor al casei, eu te văd. Niciodată tu nu-mi vei mai zidi o casă. Tot scheletul casei este sfărâmat, Acoperișul a zburat în țăndări; Îmbinările lemnelor sale nu mai există; Spiritul meu a ajuns la stingerea dorințelor”. Apoi el a rămas așezat timp de șase zile cu picioarele încrucișate la poalele copacului Iluminării, absorbit în starea sa de fericire
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
putut să știi când urmezi tu. Și ai auzit, și ai văzut... Dar nu prea ai avut voie ca să privești din colo Încoace... Că ce bătaie primesc prietenii tăi. Și nu știai când Îți vine rândul. Și așteptarea asta a sfărâmat nervii... În timpul nopții n-ai avut voie să dormi, numai așa, pe spate. În schimb, au fost plantoanele, și ei au avut grijă să stea deținutul așa, culcat la spate, să nu să Întoarcă... Acolo stăteai izolat de lumea de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
februarie 1872, p. 3. addenda 409 cucuvaia Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat, Și cântarea-i cobitoare Strigă ne-ncetat: „Rău de țara care-și pune În cap p-un străin! Căci străinul îi răpune Frumosu-i destin! [Inimioara i-o sfărâmă Prin feluri d-oții Și legea jos i-o dăramă Chiar prin ai săi fii.] Străin pus-ați domn în țară Pentru românism! Poftiți!... vă târăște iară Către despotism! Toate javrele golane El le-a pricopsit Dându-le de ros ciolane
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sînt prea sigur că o merit. Fără îndoială că există inși cu o imaginație mai îndrăzneață, cu un talent mai puternic, cu o inteligență mai ascuțită, cu o cultură mai solidă, care n-o au. Robotesc în medii neprielnice, se sfărîmă pentru o bucată de pîine neagră (în timp ce a mea e intermediară spre albă), se tîmpesc de oboseală. Cînd mă gîndesc la ei încetez să mai fiu nemulțumit. Nu numai că mi-e de ajuns ceea ce am, dar mă și înfior
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
respectivă cuprindea de asemenea critici foarte acerbe ale cultului personalității, la adresa conducătorului român și a familiei sale. Aceste comentarii au dezlănțuit furia prezidențială. Au fost date ordine ca redactorii de la Europa Liberă să fie bătuți până la sânge, să li se sfărâme maxilarele și dinții, să li se rupă brațele și să fie transformați în marionete vii, incapabile să scrie, să vorbească și să mai critice vreodată. Emil Georgescu, autorul unor violente denunțuri publice făcute zi de zi la microfonul Europei Libere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
reproș în ochi ca și cum mi-ar fi spus: „Ce crezi tu, copile, că toate astea nu le știu și eu, dar anii mei mult mai mulți decât ai tăi și prin ce mi-a fost dat să trec mi-a sfărâmat voința și organele nu mă mai ascultă. începuse să mai pună pasul în pământ, ajutându-se de un sprijin pe pat. Îmi aduc aminte, cu regret, de o glumă cam deplasată, pe care am făcut-o față de dânsul, când rugându
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
formală. Locul vechilor compuneri narative și declamative e luat de piese concentrate și elaborate (rondele, de exemplu), corectând, uneori bacovian, fostele elanuri juvenile. D. își ia dreptul de a-și revizui conștiința moral-poetică și de a prefera alinierii nonsubordonarea: „Să sfărâmăm, / din când în când, / formulele de-a gata, blestematul / lanț al frazelor disciplinate, / ca niște soldați la instrucție! // Hai, rupeți rândurile!” (A avea și a nu avea). Triumfalismul de odinioară cedează locul interogației atinse de dezamăgire. Pavăză putredă (1981) consemnează
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]