49,023 matches
-
află ori de forma executării silite care se continuă contra sa. ... 32. Rezultă că, în soluționarea acțiunii în constatare instituite de art. 8 al Legii nr. 77/2016, deci inclusiv a celei formulate de către consumatorul care a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, instanța judecătorească va aplica în mod obligatoriu teoria impreviziunii. O asemenea concluzie este, de altfel, reținută și în paragraful 123 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care Curtea a subliniat că instanța judecătorească poate
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
asemenea concluzie este, de altfel, reținută și în paragraful 123 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care Curtea a subliniat că instanța judecătorească poate aprecia cu privire la îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii și în faza executării silite. În urma procesului de aplicare, inclusiv în faza executării silite, a teoriei impreviziunii, instanța judecătorească, potrivit considerentelor de la paragraful 121 al deciziei antereferite, va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care Curtea a subliniat că instanța judecătorească poate aprecia cu privire la îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii și în faza executării silite. În urma procesului de aplicare, inclusiv în faza executării silite, a teoriei impreviziunii, instanța judecătorească, potrivit considerentelor de la paragraful 121 al deciziei antereferite, va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa. ... 33. Cu referire la criticile dispozițiilor
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
procedeze la verificarea actelor executorilor judecătorești sunt, în conformitate cu prevederile legale, instanțele de executare. Acest principiu consacrat de legislația națională este în deplină concordanță cu principiul stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), și anume acela că executarea silită constituie a doua parte a procesului civil, iar ducerea ei la îndeplinire se realizează cu respectarea strictă a principiilor CEDO referitoare la imparțialitate și independență. Prima instanță apreciază că textul din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
strictă a principiilor CEDO referitoare la imparțialitate și independență. Prima instanță apreciază că textul din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești permite ca în cadrul controlului profesional să se procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită întocmite de un executor judecătoresc, deoarece pe această cale aceste acte de executare nu pot fi anulate, iar în cazul în care părțile nu contestă actele de executare, respectarea legalității în activitatea executorului judecătoresc nu ar mai putea fi verificată
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
ca atribuțiile puterii judecătorești să fie cedate unor organe administrative, chiar dacă în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Mai mult, această chestiune, atât cea care privește în general activitatea de control profesional, cât și chiar mențiunea privind verificarea calității actelor și lucrărilor efectuate în cadrul acestui
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Mai mult, această chestiune, atât cea care privește în general activitatea de control profesional, cât și chiar mențiunea privind verificarea calității actelor și lucrărilor efectuate în cadrul acestui control, a fost reglementată și clarificată prin pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
sunt expres și limitativ prevăzute de lege si se referă la conduita profesională a acestuia“. Având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că prin respingerea cererii sale se creează o a doua cale de atac împotriva executării silite, executorul judecătoresc sancționat disciplinar pentru modul în care a instrumentat un dosar de executare putând fi obligat la plata unor eventuale daune, s-a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei. În drept, au fost invocate
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
exercită coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești, conform art. 4 din Legea nr. 188/2000, și organele reprezentative în condițiile legii au obligația legală de a se asigura că activitatea executorilor judecătorești se desfășoară potrivit actelor care reglementează activitatea de executare silită. Conduita profesională nu poate fi concepută în afara actelor care definesc și constituie activitatea specifică desfășurată de executorii judecătorești, acestea fiind parte din activitatea lor, cum în mod corect subliniază instanța de fond. De asemenea, calitatea actelor și lucrărilor se
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
poate fi expus unei eventuale sancțiuni disciplinare, în condițiile în care actele de executare sunt valide ca efect al neintervenției părții interesate în planul raporturilor execuționale susceptibile de cenzură din partea instanțelor de executare. Existența încheierii de încuviințare a executării silite este obligatorie pentru executorul judecătoresc și, în consecință, în egală măsură îl protejează de eventualele critici ce îi pot fi aduse activității acestuia din perspectiva verificării sau nu a aspectelor ce intră în sfera de competență a instanțelor de executare
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
de prima instanță, Înalta Curte nu poate considera că prin noțiunea de „calitate“ a actelor și lucrărilor se înțelege în mod automat și legalitatea lucrărilor executorilor judecătorești. În mod evident, nerespectarea unor prevederi legale la emiterea unui act de executare silită conduce la scăderea calității actului întocmit, dar nu acesta era raționamentul care trebuia făcut de prima instanță, ci trebuia analizat dacă, prin acest mod de interpretare, prin norma din Regulament se adaugă sau se completează în mod nepermis prevederea din
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
de „calitate“ și „legalitate“; pe de altă parte, trebuie delimitată sfera controlului judecătoresc de sfera controlului profesional, acestea neputându-se suprapune. Astfel, în interpretarea avută în vedere de prima instanță există o suprapunere între controlul judecătoresc al actelor de executare silită și controlul profesional al actelor executorului. Deși prima instanță a considerat că există o separație între acestea, prin aceea că un control profesional asupra legalității lucrărilor executorului judecătoresc nu poate avea ca efect anularea vreunui act de executare, ci, cel
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
nu se suprapune ariei de verificare a instanțelor de judecată învestite cu contestații la executare, trebuie interpretate art. 60 alin. (1) și (2) din lege în sensul că, acolo unde se ridică o problemă de legalitate a actului de executare silită, organul de cercetare disciplinară poate face doar constatări ce nu încalcă atribuțiile instanței de judecată. Faptul că există un remediu procesual, în cazul soluțiilor contradictorii la care ar putea ajunge, pe de o parte, organele de control profesional și instanțele
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
ca atribuțiile puterii judecătorești să fie cedate unor organe administrative, chiar dacă în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Înalta Curte are în vedere în acest sens considerentele Deciziei nr. 810 din 27 septembrie 2007 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Înalta Curte are în vedere în acest sens considerentele Deciziei nr. 810 din 27 septembrie 2007 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 59 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/2000 privind
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
care avea același conținut cu actualul art. 62 alin. (1) lit. b) din lege]. Examinând excepția, Curtea Constituțională a observat că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 188/2000, executorii judecătorești sunt învestiți să efectueze un serviciu de interes public, și anume executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, care au forța probantă specifică unui asemenea act. Pornind de la aceste observații, Curtea a constatat că este firesc ca activitatea executorilor judecătorești să fie supusă controlului
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
Pentru a interpreta legea în conformitate cu prevederile constituționale și în acord cu considerentele deciziei mai sus citate este deci esențial să se aibă în vedere o linie de demarcație între atribuțiile instanței judecătorești învestită cu legalitatea actelor de executare silită și atribuțiile organismelor disciplinare învestite cu calitatea lucrărilor întocmite de executori. Or, prin folosirea sintagmei „legalitatea lucrărilor“ în Regulament, în condițiile în care legea se referea la „calitatea actelor și lucrărilor“, nu se respectă în mod cert și indubitabil această
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
finanțate prin credit, instituite în favoarea statului român, reprezentat de MF, și a instituției de credit, vor avea rangul I la data depunerii cererii de plată a garanției de către finanțator la FNGCIMM/FRC, și până la finalizarea procedurii de executare silită asupra bunului care face obiectul garanției. În cazul în care prin Program se finanțează o investiție imobiliară, iar terenul pe care se construiește activul finanțat prin creditul garantat în cadrul Programului se află în proprietatea beneficiarului, în baza contractului de
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]
-
I să se extindă asupra construcției finalizate. Garanțiile reale prevăzute la art. 14 alin. (3) vor avea rangul I inclusiv la data depunerii cererii de plată a garanției de către finanțator la FNGCIMM/FRC, și până la finalizarea procedurii de executare silită asupra bunului care face obiectul garanției. (4) În cazul în care instituția de credit nu contestă pe cale judecătorească respingerea cererii de plată a garanției comunicată de FNGCIMM/FRC, în temeiul contractului de garantare, ipotecile legale, precum și celelalte garanții colaterale
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]
-
cel puțin 60 de zile calendaristice de restanță la plata principalului, împreună cu următoarele documente: a) contractul de credit, inclusiv anexele, însoțit de toate actele adiționale încheiate la acesta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul; ... b) cererile de executare silită a beneficiarului și a tuturor terților garanți înregistrate la executorul judecătoresc și/sau, după caz, cererea de deschidere a procedurii de insolvență a beneficiarului/declarația de creanță, împreună cu dovada transmiterii documentului la instanța competentă, documentul care atestă preluarea în posesie, în
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]
-
la data stingerii inclusiv și sunt recuperate de către acestea. (3) În cazul creditelor de investiții, în vederea recuperării sumelor rezultate din plata garanțiilor, valorificarea activelor finanțate prin credit care fac obiectul contractului de garantare în cadrul procedurii de executare silită prevăzute la alin. (1) se efectuează de către organele fiscale competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală. (4) Prin derogare de la prevederile art. 258 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, sumele provenite din valorificarea
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]
-
Organele fiscale competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală sunt obligate să înștiințeze din oficiu instituția de credit în favoarea căreia au fost înscrise ipotecile legale, pentru a participa la distribuirea prețului. (6) Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va consemna de îndată de către executorul fiscal din cadrul organului fiscal competent al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, într-un proces-verbal, care se va semna de toți creditorii îndreptățiți. (7) Instituția de credit va introduce în contractele de
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]
-
/F.R.C. dovada efectuării plății, din care să rezulte suma plătită și data efectuării plății. (2) Utilizând formularul prevăzut în Anexa nr. 1 la prezenta convenție, F.N.G.C.I.M.M./F.R.C. întocmește un înscris, care reprezintă titlu de creanță bugetară, act premergător procedurii de executare silită, prin care se individualizează creanța bugetară rezultată prin plată, precum și data scadenței acesteia. (3) În termen de 15 zile calendaristice de la data primirii dovezii efectuării plății din partea MF, F.N.G.C.I.M.M. /F.R.C. comunică înscrisul prevăzut la alin. (2) debitorului
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]
-
în comandită simplă, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, astfel cum reiese din contabilitatea societății, a dispărut din cauza pierderilor acumulate; ... d.3) beneficiarul finanțării se află în una dintre următoarele situații: procedură de insolvență, procedură de executare silită declanșată de organele fiscale și/sau alți creditori, închidere operațională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau concordat și îndeplinește criteriile din legislația națională pentru a fi supus unei proceduri de insolvență la cererea creditorilor, conform declarației pe propria răspundere, completată și semnată
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]
-
3 ani față de data la care se evaluează dificultatea financiara iei, acestea nu vor fi considerate a se afla în dificultate, cu excepția situației în care se afla în una dintre următoarele situații: procedură de insolvență, procedură de executare silită declanșată de organele fiscale și/sau alți creditori, închidere operațională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau concordat și îndeplinește criteriile din legislația națională pentru a fi supus unei proceduri de insolvență la cererea creditorilor (conform declarației pe propria răspundere, completată și semnată
ANEXĂ din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254957]