3,065 matches
-
anticipează în literatură schimbarea de paradigmă estetică care va avea loc și în artele plastice cu o întârziere de aproape două decenii. Tatonările macedonskiene, de la decadentismul epigonului Rollinat la modelul prestigios Baudelaire, de la neoromantism la verslibrism și instrumentalism, descriu dinamica simbolismului românesc la finele secolului XIX. Avem o perioadă secesionistă, scizionistă a simbolismului în contextul unei mișcări europene similare, de o anvergură și intensitate fără precedent. Sciziunea are loc în 1898, succesiva apariție a unor societăți artistice efemere constituie expresia unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în artele plastice cu o întârziere de aproape două decenii. Tatonările macedonskiene, de la decadentismul epigonului Rollinat la modelul prestigios Baudelaire, de la neoromantism la verslibrism și instrumentalism, descriu dinamica simbolismului românesc la finele secolului XIX. Avem o perioadă secesionistă, scizionistă a simbolismului în contextul unei mișcări europene similare, de o anvergură și intensitate fără precedent. Sciziunea are loc în 1898, succesiva apariție a unor societăți artistice efemere constituie expresia unei nevoi de înnoire a limbajului plastic, de afirmarea "independenței" artistului și a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care fac parte Cecilia Cuțescu-Storck, Theodor Pallady, iar în sculptură primul val simbolist și singurul. Destinul unui sculptor precum Paciurea este singular, iar dimensiunea simbolistă a chimerelor sale alunecă spre o tot mai pronunțată definiție modernistă. În acest interval, 1902-1916, simbolismul în artele plastice și nu numai își consumă febril existența și ultimele resurse fără a fi scutit de contestații care se intensifică pe parcurs. În acest sens pot fi urmărite articolele lui Tudor Arghezi, un bun reper al epocii. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plastice și nu numai își consumă febril existența și ultimele resurse fără a fi scutit de contestații care se intensifică pe parcurs. În acest sens pot fi urmărite articolele lui Tudor Arghezi, un bun reper al epocii. În perioada interbelică simbolismul a fost radiat din rațiuni estetice, fiind împins în afara scenei publice de avangardism și modernism. A fost părăsit de o parte dintre artiștii care-l practicaseră, Theodor Pallady, Th. Sion etc. și chiar de Paciurea, parțial. Cei care refuză sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorul Kimon Loghi deși există și la acesta o tendință spre reformulare a temelor, dacă nu a "limbajului" artistic au parte de o respingere aproape unanimă din partea criticii. Modernismul interbelic reconsideră relevanța materiei plastice, și evacuează literatura din artele plastice. Simbolismul și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel care a pus în circulație termenul, prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu include simbolismul printre celelalte cinci: modernismul, kitschul, decadentismul, avangardismul, postmodernismul. Mai mult
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reconsideră relevanța materiei plastice, și evacuează literatura din artele plastice. Simbolismul și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel care a pus în circulație termenul, prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu include simbolismul printre celelalte cinci: modernismul, kitschul, decadentismul, avangardismul, postmodernismul. Mai mult, simbolismul și decadentismul constituie fețe ale aceleiași modernități, și într-un complicat joc de oglinzi, schimbă permanent reflexe ale unuia în mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel care a pus în circulație termenul, prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu include simbolismul printre celelalte cinci: modernismul, kitschul, decadentismul, avangardismul, postmodernismul. Mai mult, simbolismul și decadentismul constituie fețe ale aceleiași modernități, și într-un complicat joc de oglinzi, schimbă permanent reflexe ale unuia în mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a modernității, o anumită etapă a ei, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a modernității, o anumită etapă a ei, care se separă de altele printr-o formă specifică de sensibilitate. Două incoveniente se ivesc numaidecât cu acești doi termeni. Pe când simbolismul a intrat în dicționarul de termeni literari în calitate de curent literar, decadentismul nu a primit investitura teoretică, rămânând la stadiul de atribut ocazional în măsură să precizeze o nuanță, o impresie și nicidecum o estetică sau un curent literar sau artistic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
răspăr (1884) constituie modelul exemplar și, din punctul de vedere al artelor plastice, cu saloanele rozacruceene ale lui Joséphin Péladan. În mod esențial, reperul principal rămâne unul literar și francez prin excluderea unor alte contexte. Pentru cultura română termenul de simbolism nu și-a dobândit deplin drept de cetate, deși îi revine meritul lui Theodor Enescu de a fi interogat serios acest fenomen cu privire la perioada formativă a creației lui Ștefan Luchian. Sub numele de Arta 1900 în România, Paul Constantin a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și-a dobândit deplin drept de cetate, deși îi revine meritul lui Theodor Enescu de a fi interogat serios acest fenomen cu privire la perioada formativă a creației lui Ștefan Luchian. Sub numele de Arta 1900 în România, Paul Constantin a identificat simbolismul ca fenomen proteic, incorporând modalități diferite de expresie artistică. Pentru mine, "arta 1900" constituie doar contextul emergent și structurant al curentului simbolist în artele plastice, iar situarea centrului și nu marginilor intervalului ține de elongația diferită a fenomenului simbolist care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plastice, iar situarea centrului și nu marginilor intervalului ține de elongația diferită a fenomenului simbolist care-și consumă energiile în preajma Primului Război Mondial, nereușind să-i supraviețuiască. În Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac, Amelia Pavel asociază simbolismul Jugendstilului fără a-l suprapune, ci identificându-l mai degrabă ca pe un atribut. Eu am văzut această interacțiune ca bazându-se pe o serie de afinități estetice și construind un parteneriat estetic solid, și am ales să tratez Jugendstilul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atribut. Eu am văzut această interacțiune ca bazându-se pe o serie de afinități estetice și construind un parteneriat estetic solid, și am ales să tratez Jugendstilul, sub diversele sale expresii ale culturilor naționale ca pe un alt context pentru simbolism. Interesul pentru simbolism în artele plastice a apărut târziu, după cel de-al Doilea Război Mondial, cu o serie de expoziții internaționale care l-au adus în atenție și au relevat inconsistența prejudecății minoratului său estetic. În Franța, Anglia, Germania
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
văzut această interacțiune ca bazându-se pe o serie de afinități estetice și construind un parteneriat estetic solid, și am ales să tratez Jugendstilul, sub diversele sale expresii ale culturilor naționale ca pe un alt context pentru simbolism. Interesul pentru simbolism în artele plastice a apărut târziu, după cel de-al Doilea Război Mondial, cu o serie de expoziții internaționale care l-au adus în atenție și au relevat inconsistența prejudecății minoratului său estetic. În Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia termenul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
serie de expoziții internaționale care l-au adus în atenție și au relevat inconsistența prejudecății minoratului său estetic. În Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia termenul a fost recuperat estetic, în Austria el a fost înglobat în Sezession. În cultura română, simbolismul în artele plastice a fost considerat un epifenomen care nu a trezit decât accidental interesul istoricilor de artă. Există și excepții care vin pe fondul cercetărilor occidentale care readuc la suprafață resturile unui continent dispărut, astfel că la Institutul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vlasiu și Adrianei Șotropa, în articolele Ioanei Vlasiu fiind identificabilă preocuparea durabilă pentru studiul curentului simbolist în artele plastice, iar Adriana Șotropa fiind autoarea unui important volum despre sculptura simbolistă, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă (2009). Simbolismul românesc, cu articulațiile sale decadente mai mult sau mai puțin marcate decât în alte culturi, constituie nu doar un fenomen cu considerabilă amplitudine estetică, ci și un factor modelator în arta plastică românească. Chiar modalitățile prin care el este depășit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
doar un fenomen cu considerabilă amplitudine estetică, ci și un factor modelator în arta plastică românească. Chiar modalitățile prin care el este depășit, fapt ilustrat în sculptura lui Paciurea și concomitent în cea a lui Brâncuși denotă impactul pe care simbolismul l-a avut în arta plastică românească asupra a doi dintre cei mai mari sculptori, unul beneficiind de vizibilitatea pe care i-a adus-o scena culturală europeană, și apoi internațională, celălalt rămânând într-o umbră discretă, într-un mediu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care ne-o prezintă pe prima vedetă care inițiază moda Vamp, Theda Barra. Date fiind variabilele fenomenului, am preferat schimbarea permanentă a unghiului perspectival, urmând și un traseu tematic pentru a descoperi aspecte noi. O disociere tranșantă între decadentism și simbolism în artele plastice ar fi dus la sărăcirea fenomenului studiat, mult prea complex și eteroclit pentru a fi recenzat statutar. Cu toate acestea, am ales o disociere de principiu pe trei paliere de "lectură": unul al istoriei artei, unul tematic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ceea ce ține de marginalia, zonele de interferență, de articulație, unde trăsăturile consacrate devin difuze, iar frontierele estetice poroase oferă modalitățile în care un model este preluat, deconstruit, asimilat în arta plastică românească cu propriile sale ingerințe estetice conferind particularismul, specificul simbolismului românesc din care nu lipsesc reperele decadente. Ca și simbolismul european, simbolismul românesc este unul sincretic, eclectic, suferind influențe din partea curentelor europene similare, în special pe linia școlii franceze, germane și a prerafaelitismului și a ceea ce a însemnat ca relativă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trăsăturile consacrate devin difuze, iar frontierele estetice poroase oferă modalitățile în care un model este preluat, deconstruit, asimilat în arta plastică românească cu propriile sale ingerințe estetice conferind particularismul, specificul simbolismului românesc din care nu lipsesc reperele decadente. Ca și simbolismul european, simbolismul românesc este unul sincretic, eclectic, suferind influențe din partea curentelor europene similare, în special pe linia școlii franceze, germane și a prerafaelitismului și a ceea ce a însemnat ca relativă unitate stilistică Art Nouveau-ul cu variantele sale "naționalizate". Astfel că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devin difuze, iar frontierele estetice poroase oferă modalitățile în care un model este preluat, deconstruit, asimilat în arta plastică românească cu propriile sale ingerințe estetice conferind particularismul, specificul simbolismului românesc din care nu lipsesc reperele decadente. Ca și simbolismul european, simbolismul românesc este unul sincretic, eclectic, suferind influențe din partea curentelor europene similare, în special pe linia școlii franceze, germane și a prerafaelitismului și a ceea ce a însemnat ca relativă unitate stilistică Art Nouveau-ul cu variantele sale "naționalizate". Astfel că pot coabita
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Nicolae Vermont sau o spiritualizare hieratică la țigăncile gauguinizate ale Ceciliei Cuțescu-Storck sau pictura vieții mondene la Emilian Lăzărescu sau jocul cu măști, rafinat-pervers, la Mișu Teișanu etc. Această preocupare pentru ariile laterale nu este străină de formula unui simbolism eteroclit, polimorf, pe care Paul Constantin îl pune sub "umbrela" Artei 1900, sintagmă care eufemizează întreaga arie estetică simbolistă. Rodolphe Rapetti construiește în acest mod conceptul, anexând sferei simboliste în artele plastice decadentismul, divizionismul, secesionismul etc. în ceea ce aceste curente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadentismul, divizionismul, secesionismul etc. în ceea ce aceste curente au "simbolist", numai că definiția se lărgește printr-o analiză contextuală care duce în cele din urmă la precizarea unei summa de trăsături relevante în raport cu contextul. Am urmat această definire contextuală a simbolismului, pentru că face loc "periferiilor", zonelor de interferență, unei buffer zone, un spațiu de negociere, de reglare a opțiunilor estetice, de asimilare și metabolizare a influențelor și tendințelor. Acest fapt răspunde unei trăsături generale a simbolismului, caracterului său difuz, volatil, generator
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmat această definire contextuală a simbolismului, pentru că face loc "periferiilor", zonelor de interferență, unei buffer zone, un spațiu de negociere, de reglare a opțiunilor estetice, de asimilare și metabolizare a influențelor și tendințelor. Acest fapt răspunde unei trăsături generale a simbolismului, caracterului său difuz, volatil, generator de "atmosferă". Fără imersiunea în cultura epocii nu vom înțelege niciodată anvergura fenomenului artistic, sensibilitatea iradiantă care leagă opere aparent diferite printr-un fel de rețea invizibilă de pase magnetice. În fapt, avem de-a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
același timp, se poate observa că formarea pictorilor români traversează aceste trei repere esențiale, Franța cu sau fără Art Nouveau, Germania cu sau fără Jugendstil, Italia, iar pictorii români vor resimți influența diferitelor stiluri, curente în epocă de la impresionism la simbolism / decadentism într-un sens larg. În pictura și grafica lui Luchian se resimte influența atât a lui Manet, cât și a unui Georges de Feure, precizată în special în Panourile decorative, ca și influența Jugenstilului în ductul sinuos, senzual al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gustave Moreau, iar primele sale picturi poartă amprenta unei sensibilități decadente, și chiar și atunci când pictorul își găsește propriul său drum, răzbat în pictura sa aluzii livrești, prezența cărților, în speță Les Fleurs du Mal a lui Baudelaire, figurând un simbolism latent, metabolizat în noua formulă plastică; pictura lui Kimon Loghi se apropie până la pastișă de cea lui Arnold Böcklin, când nu împrumută erotismului morbid de liră decadentă al lui Franz von Stück, al cărui elev a fost, iar Cecilia Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]