6,584 matches
-
s-ar suprapune deci sintagmei „clasă conducătoare”, (ruling class, în literatura de limbă engleză). Pentru alții, dimpotrivă, fiecare clasă are propria elită și am putea număra tot atâtea elite câte clase sociale deosebim. Astfel, vedem cum reapare folosirea controversată a singularului și a pluralului. Dar, în acest capitol, va fi vorba efectiv despre elită, în calitatea ei de minoritate conducătoare, oricare ar fi unitatea sau diversitatea acestei minorități. Teoria elitelor (studiul sistematic al proceselor care afectează elitele conducătoare) a fost considerat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ale organizațiilor sindicale, programul Ministerului Apărării Naționale și anuarul avocaților (ibidem, pp. 108-111). Așa cum s-a specificat mai sus, abia în practica cercetării empirice aceste diferite criterii evocate pe scurt își capătă adevărata lor semnificație strategică. Termenul elită, utilizat la singular sau la plural, n-are cum să nu ne pună în fața câtorva chestiuni foarte generale referitoare la persoanele sau la grupurile care le înlocuiesc pe toate celelalte în materie de putere, influență sau notorietate. Iar aceasta nu poate decât să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a relațiilor reciproce. Competența morală a conștiinței, a eului spiritual „Conștiința domnește, dar nu guvernează.” (P. Valéry) În sens strict psihologic, este așa, deoarece „conștiința” este În luptă permanentă cu „instinctele” și „afectele” noastre. SÎnt totuși existențe umane, e drept singulare, care demonstrează că la nivelul psihicului individual conștiința poate guverna ca „principiu moral”, asigurînd o anumită calitate comportamentului (ex: Cato, Socrate, Diogene, Laerțiu etc.). * Orgoliu nu Înseamnă Întotdeauna numai stimă de sine, spune Frédéric Amiel: „Există două feluri de orgolii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
angrenaj social se dereglează. Invocînd plasticitatea lingvistică a unui cunoscut proverb - care ne spune că un singur măr putred, cu timpul, strică toate merele bune dintr-o lădiță - Înțelegem importanța izolării la timp, În cadrul comunităților umane, a unor conduite aberante singulare. * „Rănile pe care omul și le face sieși se tămăduiesc greu.” (W. Shakespeare) Firește că orice viciu pe care ni-l asumăm nu-l putem ispăși decît prin amare procese de conștiință, și prin acte reparatorii adecvate. * „Nu se vindecă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de gîndire, sau de limbaj: „Denumim spirit cînd o comparație nouă, cînd o aluzie fină; aici, folosirea exagerată a unui cuvînt luat Într-un sens și Înțeles Într-altul dincolo, o legătură delicată Între două idei puțin asemănătoare, o metaforă singulară; sau căutarea esenței unui lucru care nu se dezvăluie de la Început; este arta de a Îmbina două lucruri Îndepărtate, sau de a despărți două lucruri ce par unite, sau de a le opune unul altuia; metoda de a nu spune
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și-a prezentat amănunțit digestia dificilă, că și-a enumerat colicile, și-a autopsiat calculii renali, a stabilit lista mediocrităților sale intelectuale și a mizeriilor corporale. De acord, dar de ce să refuzăm a vedea că aceste exorcisme presupun o întreprindere singulară: a învăța să te iubești, a accepta ceea ce a priori părea nedemn de a fi iubit? Pentru că proiectul lui Montaigne de a se descrie nu înseamnă egotism, narcisism, dragoste excesivă pentru propria persoană ci apreciere la justa sa valoare a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pentru ei, Dumnezeu există, desigur, dar nicidecum într-un raport de cauzalitate cu cotidianul. Asemeni lui Voltaire care vorbește de orologiu, el creează ceasul, dar nu este vinovat dacă acesta rămâne în urmă... Susținând asemenea idei, Montaigne ilustrează o formă singulară și inedită de raport cu cerul: un anume fel de deism francez! Cine-i atât de orb să nu vadă în asta o reminiscență a zeilor epicurieni, indiferenți față de destinul lumii și al oamenilor? 19. A nu fi pe placul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
crede în nimic, hotărârea de a apăra cu înverșunare adevărul contra minciunii face cât o profesiune de credință nominalistă: anti-idealist, opus existenței unor entități universale dincolo de cuvânt, necredincios în materie de idei generale privitoare la existența autonomă necrezând în realitățile singulare, reducând cuvintele la o convenție utilă și necesară pentru a sparge singurătatea ontologică, Montaigne devansează filosofia contemporană preocupată să răstoarne platonismul. 23. Autobiografia lumii. De unde și religia imanenței. întreaga filosofie a lui Montaigne se rezumă la un elogiu adus lumii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sub acelea ale mecanicii iminente. Câte șantiere deschise simultan! Urmașii lui Montaigne îi continuă plini de încântare opera: voluptuosul Saint-Evremond, ironicul Cyrano de Bergerac, înțeleptul Gassendi dar și, via Saint-Evremond, și mai neașteptat ca toți, genialul Spinoza. Iar apoi, triumf singular al acestei uimitoare ascendențe, primul ateu demn de acest nume în istoria ideilor: colericul Jean Meslier, abatele Jean Meslier... Cu toții adepți înflăcărați ai lui Montaigne. Și ai lui Epicur... Și trebuie oare să ne mai mirăm că, în 1676, Eseurile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aici sunt indivizii și familiile, forțele pieței, sectorul non-profit și activitatea primară. R. de acest tip pot fi catastrofice sau nu, dependente de persoană (ca în cazul unei boli grave, dar netransmisibile) sau covariante (ca în cazul inflației sau epidemiilor), singulare sau repetate (ca în cazul îmbolnăvirii grave a unui membru al familiei, infirmității și apoi decesului acestuia) (Holzmann și Jørgensen, 2001, p. 1005). Indivizii și familiile dezvoltă ei înșiși strategii de management de r.. De pildă ei investesc timp și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
-și urmări obiectivele; cel puțin una dintre părți intenționează să folosească forța militară pentru a-și atinge scopul; cel puțin o parte este capabilă să reziste atacului celelilalte părți; nici o parte nu-și poate atinge obiectivele doar cu un act singular de violență; sau o serie de astfel de acte desfășurate pe o lungă perioadă de timp (Most și Starr, 1983, p. 140). În afara caracteristicilor enumerate mai sus, trebuie să insistăm pe două elemente distinctive ale războiului. În acest sens, trebuie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sufletului, te „primește” într-un parc interior, cu vegetație luxuriantă, unde acorduri de muzică psihedelică îți însoțesc clipele de meditație. Pe băncile muzeului întâlnești, deopotrivă, tineri și bătrâni, femei și bărbați, danezi și turiști străini. Dar acest mecenat nu este singular. Castelul Fredericksborg, distrus de un incendiu violent, a fost restaurat în întregime de aceeași generoasă fundație, trăindu-și astăzi a doua tinerețe. Aici chiar și reginei îi este interzis să fumeze, pentru a nu dăuna obiectelor prezervate de specialiștii danezi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
față de modul în care este apreciat în exterior produsul activității grupului. 13.3. Elemente structurale ale grupurilor de lucru (roluri, norme, statut) Organizațiile sunt creații umane în cadrul cărora indivizii pot atinge obiective dificil sau imposibil de atins printr-un efort singular și își pot pune mai eficient în valoare capacitățile și abilitățile în contextul unor acțiuni organizate prin diviziunea muncii, cu reducerea timpului necesar atingerii obiectivului vizat. Una dintre dimensiunile esențiale ale existenței umane este cea socială: prezența, integrarea, funcționarea omului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestuia cu toate consecințele care decurg din asta (de la sancțiuni minore până la excludere). Indiferent de modul în care sunt definite costurile și beneficiile, respectiv calcularea raportului dintre ele, evidența empirică nu poate fi ignorată; o parte a cetățenilor se angajează singular sau chiar multiplu în diferite activități cu caracter civico-politic, în diferite momente ale existenței și contexte societale. Faptul că acțiunile sociale colective au loc, iar indivizii participă la ele (chiar dacă în grade diferite), constituie un argument puternic în favoarea ideii că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
poate fi unul efectiv, dar și unul potențial, ca disponibilitate a cetățenilor de a participa. De asemenea, protestul poate lua forme diferite, mergând de la cele legale la cele ilegale, de la cele non-violente la cele violente, de la cele colective la cele singulare, precum și combinații ale acestora. În cadrul acestei analize vom avea în vedere protestul potențial și cel efectiv, formele considerate fiind următoarele: semnarea unei petiții, reclamații, participarea la demonstrații/greve legale, participarea la demonstrații/greve ilegale, ocuparea unor clădiri / fabrici, blocarea străzilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de lectură. * Aceste observații nu ne conduc Însă doar către structura de ansamblu a eseului, ci ne Îndeamnă și să ținem cont de raportul bizar față de adevăr pe care Îl suscită faptul de a vorbi despre cărți și de spațiul singular care se constituie În acel moment. Ca să ajungem la esența lucrurilor, mi se pare necesar să modificăm serios Însuși felul În care vorbim despre cărți și chiar cuvintele folosite pentru a le evoca. Fidel tezei generale a acestui eseu, care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
fac schimburile de opinii despre cărți atât de dificile, iar În lipsa lor, obiectul discursului ar putea deveni unitar. Ele fac parte din ceea ce În lucrarea mea despre Hamlet am numit paradigmă interioară, adică un sistem al percepției realității atât de singular, Încât e imposibil ca două paradigme să intre Într-o comunicare reală. Sfera discuțiilor despre cărți ajunge discontinuă și eterogenă datorită existenței cărții interioare și a delecturii. Ceea ce luăm drept cărți citite este o adunătură heteroclită de fragmente de texte
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
moment dat, s-a pus problema unei reorganizări definitive a pedagogiei în afara Familiei). Totuși, aceasta a redevenit acel centru infinitezimal al universului, puternic și de neînlocuit care era la început. De ce? Pentru că civilizația consumului are nevoie de familie. Un individ singular ar putea să nu fie consumatorul dorit de producător. Poate fi un consumator inconsecvent, imprevizibil, liber în alegeri, surd, capabil chiar de refuz: altfel spus, capabil de a renunța la hedonismul care a devenit noua religie. Noțiunea de individ este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de valoarea esențială și definitivă a alegerii), am făcut o alegere corectă, dar am aplicat-o greșit: aceasta, se pare, din cauza iraționalismului meu cultural, adică din cauza culturii anterioare în care m-am format. Să generalizăm acum la milioane aceste cazuri singulare. Milioane de italieni au făcut alegeri (destul de schematice): de exemplu, multe milioane de italieni au ales marxismul sau cel puțin progresismul, alte milioane au ales clerico-fascismul. Așa cum se întâmplă întotdeauna, aceste alegeri s-au fixat pe un strat cultural. Și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci situația în care caracteristicile (singulare sau coroborate) ale muncii reprezintă factori de risc, care cresc probabilitatea slăbirii/pierderii „stării de bine” și/sau a sănătății fizice sau mentale. Esența experienței S.O. constă în interacțiunea recursiv-dinamică a caracteristicilor personale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci situația în care caracteristicile (singulare sau coroborate) ale muncii reprezintă factori de risc, care cresc probabilitatea slăbirii/pierderii „stării de bine” și/sau a sănătății fizice sau mentale. Esența experienței S.O. constă în interacțiunea recursiv-dinamică a caracteristicilor personale și situației/locului de muncă (stresori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
esențial În acest moment este acela că În efectuarea studiilor de caz ar trebui să urmăriți generalizarea analitică, evitând gândirea În termeni neclari de genul „mostră de cazuri” sau „mostră de cazuri de dimensiuni reduse”, ca și cum un studiu de caz singular ar fi asemenea unui singur respondent Într-un sondaj sau asemenea unui singur subiect În cadrul unui experiment. Cu alte cuvinte, potrivit figurii 2.2, când efectuați studii de caz, ar trebui să țintiți deducțiile de nivelul doi. Dată fiind importanța
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
evaluations”, in D.P. Rosenbaum (ed.), Community Crime Prevention: Does It Work? (pp. 294-308), Sage, Thousand Oaks, CA. Yin, R.K. (1994a), „Discovering the future of the case study method in evaluation research”, Evaluation Practice, 15, 283-290. Yin, R.K. (1994b), „Evaluation: A singular craft”, in C. Reichardt și S. Rallis (eds.), New Directions in Program Evaluation (pp. 71-84), Jossey-Bass, San Francisco. Yin, R.K. (1997, iarna), „Case study evaluations: A decade of progress?”, New Directions for Evaluation, 76, 69-78. Yin, R.K. (1999), „Enhancing the
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de limite ori hotare artificiale. Fără dorința de a căuta mereu un „dincolo” necunoscut, deci Întotdeauna altceva, o promisiune implicită ori imaginară, omul ar fi rămas o ființă statică, limitată la o identitate izolată și circumscrisă unui orizont Închis, deci singular. Păgubit de mișcarea continuă a omului, de marile migrații care au traversat secolele, pămîntul și omul ar fi arătat astăzi altfel. René Gonnard considera, referindu-se la emigrare, că acest proces precedă imigrarea, „car, en réalité, ce sont les deux
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Dar „obiectul” studiului nostru Îl constituie istoria românilor americani, care sînt, În ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținînd unui grup etnic distinct, le considerăm deosebit de sugestive. De altfel, asemenea aprecieri nu sînt singulare. Nu lipsită de importanță este precizarea că românii americani, deci un constituent a ceea ce ocolim, uneori, să numim Încă o națiune, au rezultat, ca grup etnic, În urma unei emigrări care nu a fost motivată de o afinitate culturală, etnică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]