3,963 matches
-
Julius despre o școală de retorică prin care ar fi trecut Cezar și Cicero, despre ruinele fortificațiilor ridicate de cavalerii ioaniți și, mai ales, despre Marea Egee, unde odinioară se scăldau nimfele. ― În Rodos, a adăugat visător doctorul, am înțeles că sirenele nu sunt o glumă a mitologiei. I-a vorbit despre pământul bolovănos al insulei, înverzit de ierburi țepoase, despre marile păduri de pini, chiparoși și stejari, după care i-a explicat că acolo a debarcat Richard Inimă de Leu ca să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
sau despre pățaniile din clasă. Nici măcar războiul n-a lăsat urme. N-am lipsit din București, între 1941 și 1944, decât în vacanțele de Crăciun, de Paști și vara. Cu toate acestea, nu-mi amintesc de nopți sfâșiate de urletele sirenelor sau de oameni fugind, îngroziți, pe stradă. În mod straniu, războiul a înseninat pentru mine o perioadă fericită. De altfel, tot ce știu despre al doilea război mondial cunosc din filme și din cărți. La vremea respectivă, n-am citit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-ntâmple așa?” “Ei, asta-i!” “Ba da!, ba da, ai știut, insistă Dimofte. Altfel, cum să-ți vină ideea cu centura?” “Mmm... A fost norocul meu. Și-al tău, Ioane.” De undeva, de nu prea departe, se aude țiuitul unei sirene. Agentul de circulație coboară. Prima lui întrebare: “Unde-s victimele?” “Care victime?” “Pasagerii mașinii” “Noi suntem” “Cu neputință!” “Dacă vă spunem...” Nu-i vine să creadă. Privește cu mare atenție la mașina sfărâmată și la foștii ei călători. “Chiar vorbiți
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
îi sparge Și´ ajung de fiecare dată înapoi. Parâme și otgoane se desprind de cheu Corăbiile se duc acum spre orizonturi depărtate, Mă prind de ultimul otgon, dar foarte greu Mă deslipesc de ziduri de cetate. Sfâșietor, prelungul vaiet de sirenă Mă ispitește în adâncuri ca pe Odisseu. Nu înțeleg nimic, m´afund în pernă Și fug de mine și cu mine tot mereu. Pe când la geam s´arată o lumină blândă Ce´mprăștie de zor afurisitele fantasme Îmi pare c
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93382]
-
semnaseră mesajul cu Grabnică însănătoșire, iar câțiva adăugaseră încurajări glumețe, porcoase, pe care Karin nu reuși să le descifreze. Întregul district era la curent cu ce i se întâmplase lui Mark: în ținutul Big Bend nu se putea auzi o sirenă de poliție fără ca toată lumea, din Grand Island până în North Platte, să-ți spună exact cine o băgase pe mânecă și cum. La câteva zile după ce i se schimbase tubul din trahee, cei mai buni prieteni ai lui Mark veniră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lichefiat și argintul ei s-ar fi transformat într-o cascadă și blugii erau complet uzi, de la mijloc în sus mă privea aceeași femeie, jerseu negru, mărgele, de la talie în jos, altceva. Ca și cum mi-ar fi crescut o coadă de sirenă, ca și cum mă transformasem brusc într-o amfibie de nerecunoscut, care nu mai putea să continue gesturile firești, umane, să ies pe ușă, să mă urc în mașină, să plec spre ultima consultație... Mama s-a speriat cumplit și ea a
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
de divizare ficțională. La urma urmei, e o scriere... Joaca de-a sora sau de-a fratele imaginar, joaca erotică, cu răpiri și cu salvări de prințese, cu nunțile imperiale ale vreunei Cenușărese sau cu sacrificiile de sine ale vreunei sirene, toate s-au vărsat, mai devreme sau mai târziu, în scenariul mamei care-aș fi putut fi, care-ar fi bine să fiu, care e musai să devin odată și odată... Dar el, copilul acela, oare cum s-a scris
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
ca pe un gunoi. — Circulați! Circulați! Haide, haide, mișcați-vă, proștilor! Între timp, polițiștii aduseseră trupul muribundului pe trotuar, Îl Întinseseră pe jos și făcuseră cerc În jurul lui ca să-l apere de gloata care se Îngrămădea. Apoi sosi ambulanța cu sirenele șuierînd furios și Îngrozitor, dar omul era deja mort. Cadavrul a fost ridicat, polițiștii au alungat privitorii Împingîndu-i, lovindu-i, plesnindu-i și mînÎndu-i ca pe o turmă de animale fără minte, pînă ce, În final, se făcuse loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
apropie de bordură, se urcă În ambulanță, se așeză pe un loc din spate și-și Întinse picioarele pe celălalt, iar Între timp Îi spuse șoferului: — E-n regulă, Mike, să mergem! Ambulanța porni lin, coti repede În clinchet de sirenă și dispăru. Apoi polițistul Își Închise carnețelul, Îl vîrÎ În buzunar și, Întorcîndu-se brusc spre noi, cu o expresie obosită pe chipul aspru, Întunecat, de noapte, Începu să ne Împingă Încet, rostind totodată pe un ton răbdător și obosit: — Gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
au avut parte vreodată bărbații, dacă sîntem hotărîți să mergem și să o cucerim! Astfel gîndind, simțind, așteptînd, așa cum am așteptat și noi În tăcerea somnoroasă a nopții pe strada liniștită, auzind, așa cum am auzit și noi, șuieratul ascuțit al sirenei, vuietul marilor roți pe malul rîului, simțind, așa cum am simțit și noi, misterul nopții și al lunii aprilie, prezența uriașă și atotputernică, promisiunea tainică și sălbatică a pămîntului sălbatic, singuratic, veșnic, găsind, așa cum am găsit și noi, toate ușile Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
deasupra ierbii de pe pajiște, iar apoi nu se mai auzea decît zăngănitul ritmat al roților ce se pierdea În liniștea amorțită a după-amiezii. Zilnic, de mai bine de douăzeci de ani, cînd trenul se apropia de casa aceasta, mecanicul trăgea sirena și zilnic, de Îndată ce auzea semnalul, o, femeie apărea la ușa din spatele căsuței și-i făcea semn cu mîna. La Început, femeia avusese un copilaș, iar acum copilașul devenise femeie În toată firea, și venea și ea zilnic cu mama ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-i întrecusem și întreg ghemul de percepții și sentimente, pe care le puteam deosebi precis una de cealaltă, dar care toate mă atingeau deodată, formînd împreună sentimentul de fericire al ultimilor metri care erupea în semnalul unui fluier, al unei sirene ori în bubuitura unui tun. Cîștigaserăm. Și David, care cu prima suflare, cît de calm posibil, spunea: "Felicitări." Depusesem acel efort pentru mine, pentru el sau pentru ceva de dincolo de asta? Pentru noi amîndoi? Nu știu. Am pus medaliile deasupra
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și unul pe terenul de joacă al școlii, și dacă Thaw auzea alarma antiaeriană în drum spre școală, trebuia să alerge spre cel mai apropiat adăpost. într-o dimineață, ducîndu-se la școală pe străduța abruptă din spate a auzit vaierul sirenei pe cerul albastru. Era aproape de școală, dar s-a întors și a alergat acasă, unde mama aștepta în adăpostul din curte laolaltă cu vecinii. Noaptea, trăgeau niște obloane verzi la ferestre. Apoi domnul Thaw și-a pus o brasardă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de alinare crește pînă ajunge la intensitatea ca de tunet a apei dinn cascadă. Mai multe stele tremurătoare se reflectau în apa întunecată de desubt. Imediat ce părăsi podul, lui Thaw i se păru că luna țipă la el. Era o sirenă. Vaierele sale treceau straniu peste acoperișuri, părînd că se năpusetesc amenințătoare peste el, singura ființă vie de acolo. Alergă pe cărarea dintre urzici, prin poartă și trecu pe lîngă straturile întunecate. Sirena se topi în tăcere și peste cîteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
păru că luna țipă la el. Era o sirenă. Vaierele sale treceau straniu peste acoperișuri, părînd că se năpusetesc amenințătoare peste el, singura ființă vie de acolo. Alergă pe cărarea dintre urzici, prin poartă și trecu pe lîngă straturile întunecate. Sirena se topi în tăcere și peste cîteva clipe îThaw nu mai auzise așa ceva) se iscă un zgomot ca de metal sec, ram-ram-ram-ram, și forme întunecate trecură deasupra lui. Mai tîrziu se auziră bufnituri sacadate, de parcă niște uriași dărîmau cu pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
intra pe neașteptate în încăpere, deși era conștient că acum era mai mult ca sigur ceva fantomatic și subiectiv. Printr-o despicătură a draperiei văzu o felie de cer incolor, cu nori negri zdrențuiți care pluteau ca un fum spectral. Sirena de opt fără zece de la fabrică jeli deasupra acoperișurilor orașului, iar el se ghemui și mai strîns în cuibul călduros pe care trupul său îl săpase în saltea, pentru că, la fel ca mai toți cei care dormeau prost, gusta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
erau amplificate și deslușite. Molly Tierney apăru în raza lui vizuală. Culorile părului, pielii, gurii și rochiei deveniră tot mai limpezi, ca ale unei figuri dintr-un vitraliu, cu lumina crescînd în spatele ei. Clipă de clipă, corpul ei căpăta semnificația sirenelor de pe stînci și a Cleopatrei în barjă. Auzi pe cineva întrebînd: — A început cineva tema lunară? Eu nici măcar nu m-am gîndit la ea. — Eu am început-o noaptea trecută, spuse Molly. Cel puțin asta a fost intenția, dar mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bine mai tîrziu decît niciodată, Thaw, dîndu-i o hîrtie prin care i se cerea să proiecteze un panou decorativ pentru sufrageria unui vapor de lux. Luă un placaj și toată dimineața stătu s-o umple cu un triton și o sirenă alergînd după coada celuilalt cu o furculiță și un cuțit, apoi zise: — Asta-i tot ce pot face mai bun, domnule Watt. Acum o să mă-ntorc la biserică. — O clipă! Ai la dispoziție șase săptămîni pentru examen. Jumătate din evaluare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Era limpede că se întîmpla un lucru ciudat undeva înainte, că luminile se aglomerau la orizont. Taluzul deveni mai abrupt, pînă cînd drumul se întrerupse. Marginea era o fîșie acoperită cu iarbă sub o stîncă neagră înfășurată în iederă. Vaierul sirenelor se auzea undeva în spatele lor, și mașini de poliție treceau în goană spre lumină și tunet. întreruperea din față părea blocată de o lumină orbitoare, iar vehiculele încetineau cînd se apropiau de ea. Curînd, Rima și Lanark ajunseră la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vreme, razele maiestoase ale umbrei traversară cerul în tăcere, apoi se lățiră brusc cînd strălucirea pieri. Acum, sursa principală de lumină erau felinarele de pe autostradă. Un huruit mecanic depărtat se apropie repede. Un șir de mașini roșii de pompieri cu sirenele urlînd apărură pe un pod curb dinspre intersecție și goniră în defileul dintre Necropolis și catedrală. Aerul începu să se umple de sunetele traficului. Lanark ocoli platforma pînă la latura îndepărtată a turlei și privi în piață. Cîteva camioane o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Regret că nu sînt persoana pe care o credeai, zise el stînjenit, adică, nu sînt un om de acțiune. Jack dădu din umeri și-i spuse: Nu-i vina ta. O să-ți dau un sfat... Fu întrerupt de vuietele unei sirene și de un zăngănit ca un tunet slab. Traficul din piață se opri. Pietonii rămaseră pe loc, uitîndu-se la un camion plin de oameni în kaki cu berete negre, care țineau puști în mînă. Se deplasa ca un miriapod, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe un raft mic, imediat sub cutie. La sfîrșitul acestui anunț o voi suspenda, iar ceasul va bate miezul nopții: clipa în care ziua veche moare și începe o nouă zi. Sunetul va fi amplificat de un vuiet lung al sirenelor poliției și ale fabricilor, care îl vor repeta mîine la ora prînzului. Angajații departamentului de cronometrie au preluat nouăzeci și două de clopotnițe, și de acum înainte, și ele vor transmite mesajul de la acest mic ceas. îmi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care pocni și se deschise. O pasăre grasă din lemn sări și strigă: „Cucu! Cucu! Cu...“ Macfee apăsă pe un buton și parbrizul deveni transparent. Toți trei săteau înșirați și se uitau prin el la parcarea întunecată. Afară se auzeau sirene, claxoane și dangăte îndepărtate. Helen aprinse lumina. — Maniac! zise Macfee. Omu-i maniac. — O nu, spuse Lanark. îl cunosc de multă vreme, și nu-i maniac. Ca persoană particulară nu am încredere în el, dar se pare că a înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din Societatea de Corespondență din Edinburgh care a susținut cauza științei în mod neoficial, pînă a primit aprobare de funcționare în 1782. A fost judecător la Curtea Supremă, prieten al regelui George și metafizician erudit care credea în satiri și sirene, dar a fost salvat de la uitare datorită observațiilor critice la adresa teoriei sale privitoare la faptul că omul descinde din maimuță; criticile apar în lucrarea lui Boswell, Life of Johnson. Pentru plagierea și anexarea numelui său la o dinastie de cezari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ca niște puncte luminoase. Mici bucăți din acea hartă ardeau. O floare mare de flăcări îl atrase spre ea. Văzu un turn de sticlă în flăcări, o piață cu statui, motoare și capete fremătînd în toate direcțiile; auzi mugete și sirene, încercă să-și păstreze poziția, dar se prăbuși într-o parte pe aripile zdrobite, prin scîntei, căldură și fum înecăcios, acolo unde o coloană imensă și întunecată încercă să-l lovească, îl rată, se balansă ca o ghioagă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]