725,910 matches
-
asfalt de sub care moartea o va pândi de atâtea ori; a doua, cea purtată de o călătoare alături de care Herta Müller și-a petrecut noaptea Într-un tren românesc, după ce, cu câteva minute Înainte de plecarea trenului, fusese amenințată de către Securitate, situația ei fiind cu atât mai compromițătoare, cu cât avea asupra ei niște scrisori primejdioase. Noaptea alături de străină s-a transformat Într-una de coșmar, fiindcă scriitoarea o bănuia de spionaj, de complicitate cu cei doi anchetatori care o abordaseră. Ultima
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
postura de a-și petrece timpul cu văduva asasinului său. Universul absurd al Kievului postcomunist este dominat de sărăcie, de importul de elemente din spațiul american (asasinii denumiți „killeri”, continua goană după bani), de lipsa de Împăcare a omului cu situația În care se află. Viața Își pierde ea Înșăși valoarea În fața imoralității și a superficialității care par a domina societatea. Inițal, povestea pare inspirată dintr-un film obișnuit, o dramă a unui sociopat care dorește să-și curme viața, dar
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
Depășind primele pagini Însă, mi-am dat seama Însă că nu e vorba despre un gest extrem al unei minți afectate, ci de o Întreagă sumă de motivații, despre percepții individuale, uneori eronate, dar nu mai puțin „reale”, despre o situație complexă, un mediu ostil, despre niște oameni atât de vii, Încât adevărul fictional concur cu adevărul existential. Încă din prima parte (o suită de amintiri fragmentare ale copilului), tatăl Își arată incapacitatea de a-și autoevalua modul de a fi
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
ar putea-o justifica. Încercarea de a Îndreptăți crima comisă Îl propulsează pe Sascha ca un criminal, urmând după aceea o serie de morți ciudate, năucitoare. Partea sexuală e ca o amprentă asupra destinului său, căci bărbatul, Încercând să rezolve situația, ajunge la Fundația pentru Cercetări Sexuale. Dacă la Început pare o renegare a existenței, Încercând și reușind să pară o femeie În ochii proprii și chiar În memoria copilăriei, În final masculinitatea devine un avantaj, o măgulire În ceea ce privește viața. Revenirea
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
gesturile contrafăcute. Decadența unei societăți, mascată prin jazz și prin sherry aromat, este tema generală a romanului. Dincolo de eleganța pe care societatea engleză a anilor `50 dorea să o afișeze se află o minciună cruntă. O familie unită, cu o situație materială bună, fete și băieți bine crescuți, o casă frumoasă și mare, rochii mereu noi, mesele de duminică mereu gustoase, mașinile scumpe, băuturile fine și veselia permanentă sunt fațada care ascunde o existență trucată. Cu cât aceasta este Însă mai
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
până la dezlipirea celor două drumuri fragil legate. Cât despre stil, veți regăsi franchețea/brutalitatea, lipsa de pudoare ale lui Pascal Bruckner, de exemplu. Autorul se folosește strategic de această circumstanță pentru a studia comportamentul uman ce vine În antiteză cu situația, prin reacții neașteptate: „o conduceam acasă după ultima Înfățișare la divorț”; „ultima noapte cu Ema. Îmi doresc mult să o iau În brațe, dar Îmi spun că dacă o fac, mă Întorc din nou și agonia continuă. Tăceam. Fumam. Vorbim
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
fie uitate. De-aș putea să găsesc pe cineva care a uitat cuvintele, ca să stau de vorbă cu el” - Zhuangzi, sec III Î.e.n. Acest “pot” (“pot să fie uitate”) surprinde primatul sensului. După ce cuvântul capătă un anumit sens Într-o situație, el oferă omului Încă posibilitatea de a-i schimba Întelesul În timp, modelând contextul printr-o subtilă interpretare. Revenind la ideea inițială, la faptul ca Gheorghi Gospodinov trezește prin cartea sa curiozități stranii, constat că, după lectura romanului, mam trezit
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase documente muzicale și autor al mai multor cântări ce merită a fi studiate și repuse în circuitul liturgic și documentar, repetându-se astfel situația creațiilor lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte sau a celor ale lui Ghelasie Basarabeanul, publicate, fie și parțial și care astfel ajung la cunoștința cercetătorilor. Surprizele cele mai evidente le constituie prezența printre documentele mănăstirii a unui manuscris cu notație cucuzeliană
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
al XIX - lea, intitulat Rânduiala vecerniei când se face priveghiare, debutând cu anixandarele mari, precedate de cântarea introductivă Veniți să ne închinăm... Fila de titlu a Ms. greco - românesc nr. 45, caligrafiat de Nicolae Ivanovici, cu începutul anixandarelor Într-o situație asemănătoare sunt unele cărți și manuscrise muzicale din fondul Mănăstirii Sinaia provenind de la unul și același psalt, amintit mai sus, Gheorghe Ucenescu - ucenic al lui Varlaam Barancescu Sinaitul și al lui Anton Pann caligraf și traducător din limba greacă a
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Weber dirijat de Constantin Silveștri, Gianni Schichi de G. Puccini dirijat de Ionel Perlea și Nunta în Fundul Moldovei de Paul Constantinescu, dirijat de George Georgescu. De data aceasta, în condițiile date, cronicile subliniază efortul dirijorului Constantin Silveștri de a salva situația: Ce păcat că acest spectacol a trebuit să se acomodeze cu localul Teatrului Regina Maria așa de neîncăpător și de nepotrivit pentru opera și mai ales pentru balet. Atât volumul orchestrei cât și mișcarea pe scena s-au resimțit de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Căci sfiala mai mult decât frica a dus adesea la fuga de necuviințe. Însă Și rușinea, care urmează după mustrările făcute În urma greșelii, este În stare ea singură, să Întoarcă pe cel ce a păcătuit, ca să nu ajungă iarăși În situația de a fi mustrat. Deosebirea dintre rușine Și sfială se poate defini Și descrie așa: rușinea este o sfială mai tare, iar sfiala este o rușine mai slabă. Aceste sentimente ÎȘi arată Și deosebirea Și asemănarea, În culoarea feței celui
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Bătrâna, ca și celelalte personaje de fundal, e construită relativ simplu, nuanțând prin contrast triunghiul amoros. Toate personajele au În comun o trăsătură, conturând caracterul imperfect al omului; aflate În fața emiterii unui discurs sau replici, se bâlbâie. Acest detaliu conferă situației credibilitate, părând desprinsă din viață, nu din realitatea unui film. Un alt detaliu interesant este prezența unui narator, Cristina. La un moment dat, privitorul devine nesigur, neștiind care dintre ele povestește. În relația dintre cele două iubirea pare să le
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
ca grupare și mai puțin ca individualitate. Aceeași formă o regăsim și în suplimentul revistei „Viața Românească" din anul 1983, Caiete critice, nr.1-2, unde autori precum George Bălăiță, Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu sau Bujor Nedelcovici răspund unei anchete despre situația romanului românesc. Strategiile romanului metaficțional nu sunt receptate cu optimism, chiar dacă mulți dintre cei care răspund anchetei le vor folosi în propriile romane; ceea ce receptează negativ acești scriitori se concentrează în jurul convențiilor care risipesc gustul lecturii simple; un alt punct
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
de cel puțin zece ani În acel imperiu al Erorii pe care Corneliu Îl Înfățișa și În postura sa trupească, pășind aplecat În față, privind numai În jos, vorbind cu un ton exasperat, dar și oarecum comic, conștient de propria situație și precipitat În fața lipsei absolute de soluție, ca În fața unui fenomen tragic care era astăzi poporul roman. Toate, ne spunea, i se arătaseră limpede când un senator venise cu un proiect de schimbare a dosarului de aplicație pentru concursul CNC
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Închegarea tradiției orale, pentru că nu avem nicio dovadă că și-ar fi pus laolaltă ideile În scris. În același timp, aveau a se confrunta cu o mulțime de noi probleme și noi dificultăți și aveau de căutat soluții pentru noile situații. Faptele Apostolilor (15,1-29) oglindesc această stare de nesiguranță plină de greutăți; În fapt, „Paul și Barnaba se Împotriveau cu hotărâre și grăiau cu Însuflețire Împotriva acelora” care propovăduiau necesitatea respectării prevederilor mozaice. Cu toate acestea, exista un singur izvor
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
legile În scris; acestea se păstrează În ceremoniile noastre, În cântările nostre, În arta noastră” (Melbourne Museum). Însă deja de pe vremea celei dintâi generații creștine unii erau Încă mai Îndepărtați de poziția comună asupra elementelor fundamentale; textele neotestamentare reflectă această situație fluidă. Nu era ușor să se stabilească granițe. Polemicile din generațiile următoare ne arată că a crescut numărul grupărilor care au luat-o pe calea lor, frângând comuniunea cu celelalte comunități. Păgânul Celsus, un observator extern, către sfârșitul secolului al
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Acum să ne Întoarcem la cele două Întrebări cu privire la nașterea creștinismului. Ca și fundal pentru cele două Întrebări, unii afirmă că spre sfârșitul veacului al doilea se naște creștinismul - Îndeobște aceștia vorbesc despre creștinisme; Înainte de aceasta ne găsim Într-o situație foarte ambiguă și fără prea multe pârghii. Această afirmație este dovedită cu diferite tipuri de argumente. Întâi de toate se consideră mai tardivă despărțirea dintre creștini și iudei. În lumea anglosaxonă se folosește expresia „parting the ways”, după celebrul titlu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cu ei, dar bineînțeles că din fiecare răspuns se înțelegea că vor să-i lași în pace. Am încercat pentru câteva minute să mă uit pe geam, dar, toamnă fiind, nu era tocmai cea mai veselă imagine a orașului. În situații ca acestea, mintea mea suferă de un fel de stres, care, însă, nu-mi afectează imaginația, posibil chiar să o antreneze. Întotdeauna îmi imaginez ceva, dar nu e acea imaginație gen „trăiesc într-o lume a mea". Sunt tot în
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
sunt un „Nazi” și, că sunt „expulzat” din România! Ăștia sunt românii colegi! Dar s’a făcut de râs, căci prompt i s’a răspuns, că aceste lucruri nu interesează Scala: căci numai „valoarea contează acolo”. A fost tâmpit, pentru că situația mea din România se cunoaște perfect de bine în Italia, așa cum este ea într’adevăr. De altfel nimeni nu l’a luat în serios, chiar nici maeștrii substituți, cu cari stătea toată ziua de vorbă, bârfindu-mă pe ruptele. La
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
ca într-o singură înfățișare), avem nuanța de unisonie; N.B. La suprafață, unisonia nu are relevanță decât contextual, între segmente succesive. Pe plan sonor însă, cântul la unison este specific vocilor instrumentale sau vocale colective, de tip partidă sau compartiment, situație în care unisonia se constituie ca sintaxă de fond, pe latura de adâncime a Vf. b) dacă înfățișările Vf sunt relativ identice, doar în unison ritmic, prezintă o nuanță de omosonie; c) dacă înfățișările Vf sunt diferite absolut sau (doar
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
partitura unei lucrări muzicale să nu conțină indicații și marcaje (măsuri) de ordin metric. Mai puțini sunt cei care știu că există și un altfel de abordare, pentru care acest tip de grilă să fie total inutil. La fel, pentru situația scalării înălțimilor și timbrurilor, ca să nu mai vorbim de acelea ale tempourilor sau intensităților. Mai mult, în muzicile tradiționale (populare sau cultice) referentul este „(co)notat” exclusiv oral, în memoria colectivă. Dorim să spunem că, ab initio, autorul nu pornește
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
suprafață, ca secvențialitate în diferență. Nu există deci un ceva dat în mișcare ci doar impresia iluzorie decurgând din raportul celor două coordonate. Nu întotdeauna însă coordonata straturilor are și o sonoritate evidentă, ca plan/armătură de acompaniament. În aceste situații, simetria stratificării este petrecută fie în mentalul instrumentistului, fie, prin convenție, în vizual, ca atunci când coordonarea execuției se face de către dirijor. De altfel, transpunerea în gestica dirijorală face posibilă și exprimarea variabilității straturilor, sub aspectele de comprimare/accelerare și/sau
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
dat fiind faptul că dezvoltarea și transformarea genului muzical arabo-andaluz a continuat pe teritoriul spaniol. În plus, muzica comunităților deja instalate în Africa are de asemenea un alt aspect, diferit de cel din momentul exilului. S-a ajuns așadar la situația ca aceeași muzică, cu aceleași origini, să se dezvolte extrem de diferit, datorită condițiilor diverse în care ea a fost practicată. Așa se explică marea varietate, precum și diferențele - uneori majore - între diversele genuri și repertorii muzicale întâlnite de-a lungul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
etc.). CONCLUZII Greva la sân nu trebuie privită ca o reacție de respingere a mamei din partea copilului și aceasta nu trebuie să se simtă vinovata. Chiar și cele mai experimentate și devotate mame pot să se confrunte cu astfel de situații. Pentru depășirea crizei mama trebuie să rămână calmă și pozitivă iar cu ajutorul medicului sau consilierului în alăptare aproape întotdeauna pot fi identificate cauzele și găsite soluții pentru depășirea ei. Este de asemenea important să nu se confunde, în cazul bebelușilor
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Science/92045_a_92540]
-
superioară care inițiază trilul., acesta începe cu nota principală. Din aceeași cauză, în cazul anticipării notei principale, trilul începe obligatoriu cu nota superioară, cu o singură excepție: dacă prin începutul pe nota principală se constituie o formulă melodico-ritmică caracteristică. Ambele situații se regăsesc în exemplul următor. Trilurile din primele 2 măsuri, în linie melodică descendentă, încep obligatoriu cu nota principală; pentru cele din următoarele două măsuri, interpretul poate decide dacă vor începe cu nota superioară (non-repetare) sau dacă prin repetarea notei
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]