1,640 matches
-
Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul și alte specii de arbori. Dintre speciile de arbuști și subarbuști care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul ( crategus monogina ), alunul ( corilus avellana ), socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceșul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Pâncești (sau Păncești, în maghiară "Poncsest") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Chilia Benei, Dieneț, Fulgeriș, Fundu Văii, Motoc, Pâncești (reședința), Petrești și Soci. Comuna se află în partea central-estică a județului Bacău, pe malul stângă al Siretului, în zona unde acesta primește apele afluentului Fulgeriș, imediat în aval de lacul de acumulare Răcăciuni. Este străbătută de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
lucru îl atestă numeroasele descoperiri arheologice datând încă din perioada eneoliticului. Descoperiri aparținând culturii Cucuteni au fost făcute în situl de la Fulgeriș - "Trei Cireși" (cercetări intreprinse de arheologul Lăcrămioara Istina), iar epoca bronzului este documentată prin descoperirile făcute la Pâncești, Soci și Petrești. Principalul obiectiv arheologic de pe raza comunei este situl Pâncești - "Cetățuia", plasat greșit în unele lucrări ca fiind în satul Răcătău (com. Horgești). Aici au fost evidențiate urme de locuire din epoca bronzului (cultura Monteoru), Hallstatt (cultura Cozia-Brad) și
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
valoare de unicat în cadrul civilizației geto-dace, se află la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău. La aproximativ 1 km spre E se afla necropola tumulară asociată centrului rezidențial. Alte vestigii aparținând epocii geto-dace au fost semnalate la Pâncești - "Vatra satului" și Soci. Din Pâncești provin și vestigii carpice și medievale. Prima atestare documentară a satelor Pâncești și Dieneț datează din anul 1471, într-un act semnat de Ștefan cel Mare în favoarea marelui boier Isaia din Răcătău. Cele două localități sunt menționate și
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
erau statul, Neculae G. Negel, moștenitorii lui I. Strat și Ion al Sandului. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în plasa Bistrița de Jos a aceluiași județ, și comuna Petrești, având în componență satele Fundu Văii, Soci, Petrești și Valea lui Neni, cu 1318 locuitori. Existau și aici două biserici (la Petrești și la Soci) și o școală mixtă cu 32 de elevi, iar principalii proprietari funciari erau moștenitorii lui Alexandru Vidrașcu. Anuarul Socec din 1925 consemnează
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
actual al comunei mai funcționa, în plasa Bistrița de Jos a aceluiași județ, și comuna Petrești, având în componență satele Fundu Văii, Soci, Petrești și Valea lui Neni, cu 1318 locuitori. Existau și aici două biserici (la Petrești și la Soci) și o școală mixtă cu 32 de elevi, iar principalii proprietari funciari erau moștenitorii lui Alexandru Vidrașcu. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Petrești (inclusă atunci în comuna Horgești). Comuna Pâncești făcea parte din plasa Răcăciuni a aceluiași județ
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
din Epoca Bronzului. În rest, alte trei obiecive din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat la nord de satul Fulgeriș, între pâraiele Fulgeriș și Soci, ce conțin urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și perioada geto-dacică. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură școala (1910) din satul Pâncești, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1810, cu transformări
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul La Fagi, o tarla de pământ între Palanga și izvorul de Jos, care
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
subțire "smartphone", având grosimea de doar 8,49 mm, exceptând cele două ridicături care au majorat grosimea la 9,91 mm. Galaxy S II are un procesor cu două nuclee de 1,2 GHz cu un sistem Exynos pe cip (SoC), un RAM de 1 GO, un ecran Super AMOLED Plus de 10,8 cm (4,3 inchi) și o cameră de 8 megapixeli cu bliț incorporat și cu o rezoluție la înregistrarea videoclipurilor de 1080p. Bateria care poate fi încărcată
Samsung Galaxy S II () [Corola-website/Science/326102_a_327431]
-
Control al Reclamelor din Regatul Unit a dovedit contrariul, demonstrând că Galaxy S II este mai performant datorită procesorului mai rapid. Telefonul Samsung Galaxy S II dispune de un procesor cu două nuclee tactat la 1,2 GHz cu tehnologia SoC (sistem-pe-cip) Exynos, montat pe GPU-ul cu folosință proprie ARM Mali-400 MP. La câtva timp de la lansarea aparatului, Samsung a lansat de asemenea și „Tegra 2” de la Nvidia special pentru Samsung Galaxy R, dar apoi, mai târziu și pentru telefonul
Samsung Galaxy S II () [Corola-website/Science/326102_a_327431]
-
mătușile sale îi explică faptul că ele sunt responsabile ("Este una dintre gesturile noastre de caritate"). Ele îi explică, în termenii cei mai nevinovați, că au vrut să pună capăt presupusei suferințe a bătrânilor singuri prin servirea de vin de soc amnestecat cu arsenic, stricnină și "doar un vârf de cuțit de cianură". Cadavrele sunt îngropate în subsolul casei de către Teddy, care crede că sapă șanțuri pentru Canalul Panama și îngroapă victimele epidemiei de febră galbenă. Mortimer numește aceste crime un
Arsenic și dantelă veche (film) () [Corola-website/Science/326119_a_327448]
-
în prezent Shaki în Azerbaidjan). A participat la Războiul Crimeii. În 1865, în Caucazul de Nord, iar în 1876 a fost numit comandant al regiunii Mării Negre. În timpul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878 Șelkovnikov a oprit forțele turcești în atacul lor de la Soci și a capturat Abhazia după ce a învins forțele lui Ahmed Muhtar Pașa într-o luptă în apropriere de Aladzhi. A fost decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe, gradul trei, pe 27 octombrie 1877 pentru victoria sa din Aladzhi. Divizia lui Șelkovnikov
Boris Șelkovnikov () [Corola-website/Science/329597_a_330926]
-
Larisa Mondrus). În 1971 a fost lansat în URSS un disc cu patru cântece din film (Мелодия, D 00030081-2). Subiectul filmului îl reprezintă peripețiile unui ansamblu muzical studențesc din România ce-și dorește să participe la Festivalul de Muzică de la Soci (URSS). Gangsterul Ganea (Ion Dichiseanu), pasionat de filmele muzicale, călătorește la Moscova, furând dintr-un seif o valiză al cărui conținut nu este dezvăluit spectatorilor. El se întoarce în România cu un vapor sovietic ce ancorează în portul Constanța. Doi
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
Doi detectivi melomani, Mitache (Ștefan Bănică) și Spirache (Dumitru Chesa), sunt pe urmele lui și-l așteaptă în port. Tot acolo se află și membrii unui ansamblu muzical studențesc ce îl așteaptă pe delegatul oficial al Festivalului de Muzică de la Soci, fără a ști cine este acesta. După ce rataseră participarea la Festivalul de la San Remo, ei vor să-l impresioneze pe delegat și să reușească astfel să participe la Festivalul de la Soci. Studentul Pavel (Emil Hossu) crede că cei doi detectivi
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
așteaptă pe delegatul oficial al Festivalului de Muzică de la Soci, fără a ști cine este acesta. După ce rataseră participarea la Festivalul de la San Remo, ei vor să-l impresioneze pe delegat și să reușească astfel să participe la Festivalul de la Soci. Studentul Pavel (Emil Hossu) crede că cei doi detectivi sunt reprezentanții trimiși să-l întâmpine pe delegatul sovietic, dar Toma (Peter Paulhoffer) și Silvia (Réka Nagy) îi confundă și îi închid într-o magazie pe adevărații reprezentanți. Neștiind cine este
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
Ei fac o călătorie de vis prin București cu o mașină de epocă marca Chevrolet, în timpul căreia turista își pierde valiza. Mihai o conduce pe Nina la baraca unde locuia el, iar rusoaica mărturisește că ea este delegata Festivalului de la Soci. Tânărul este dezorientat, își cere scuze și pleacă, hoinărind toată noaptea pe străzile din port. Studenții o însoțesc a doua zi pe Nina la București. Odată cu ei pleacă și cei doi detectivi. În timpul călătoriei cu trenul, Mihai îi aude pe
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
că este vorba de „cântecul obligatoriu”. Cântărețul învață cântecul pe de rost, fără a avea partitura. Ajunși la București, studenții cântă „cântecul obligatoriu”, dirijați de Mihai, iar juriul decide în unanimitate să trimită ansamblul studențesc de la Constanța la Festivalul de la Soci. Înainte de a pleca acolo, Silvia îi spune Ninei că Mihai i-a făcut curte din interes; Mihai o caută pe Nina și-i spune că o iubește. Între timp, Ganea își recuperează valiza. Toate personajele pleacă cu vaporul la Soci
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
Soci. Înainte de a pleca acolo, Silvia îi spune Ninei că Mihai i-a făcut curte din interes; Mihai o caută pe Nina și-i spune că o iubește. Între timp, Ganea își recuperează valiza. Toate personajele pleacă cu vaporul la Soci. Înainte de sosire, Ganea se aruncă în apă, dar este salvat. Geamantanul ajunge la Mihai. În timp ce tânărul se plimbă cu Nina pe esplanada de la Soci, geamantanul se deschide, iar spectatorii văd că în el nu are decât un carton cu inscripția
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
spune că o iubește. Între timp, Ganea își recuperează valiza. Toate personajele pleacă cu vaporul la Soci. Înainte de sosire, Ganea se aruncă în apă, dar este salvat. Geamantanul ajunge la Mihai. În timp ce tânărul se plimbă cu Nina pe esplanada de la Soci, geamantanul se deschide, iar spectatorii văd că în el nu are decât un carton cu inscripția SFÎRȘIT. "" a fost o coproducție româno-sovietică realizată de Studioul Cinematografic București din România și studioul Mosfilm din URSS. Scenariul a fost scris de Francisc
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
și Adiba Șirahmedova (ultimii doi apar creditați pe generic ca regizori). Filmul a intrat în faza de producție la începutul anului 1970. Filmările au avut loc în perioada iulie - august 1970 și s-au desfășurat la Constanța, București, Moscova, Leningrad, Soci și pe vaporul "Șota Rustaveli" ce naviga pe Marea Neagră. Complexitatea filmărilor a impus o echipă tehnică extinsă formată atât din personal român, cât și sovietic. Actorii reuniți pentru a juca în film făceau parte dintre prietenii lui Dan Spătaru și
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
profesor asociat la UNATC, îl considera o comedie ușoară de tip musical care asigura „procentul leninist de divertisment pus alături de propagandă”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Nina, delegata Festivalului muzical de la Soci, turistă în România, îl descoperă pe Mihai. Valize schimbate, un automobil din vremea bunicii, „cântece” fără melodie, idile internaționale, privirea albastră a Fateevei și vocea lui Dan Spătaru, într-o contraproductivă comedie muzicală.”" Câteva cadre din "Cîntecele mării" (interpretarea de către
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
cel puțin de la acest eveniment, pe Capitoliu, sub responsabilitatea cenzorilor. Pentru comemorarea acestui eveniment, romanii organizau o procesiune anuală, în care "o gâscă sacră" era transportată pe o litieră luxoasă. În schimb, câinii erau răstigniți de vii pe stâlpi de soc, de-a lungul traseului. Pentru antici, câinii plăteau astfel pentru neglijența lor de a nu fi lătrat când Capitoliul era amenințat. Semnificația originală ale acestui ritual surprinzător a fost pusă în legătură cu simbolismul respectiv al celor două specii animale implicate. În
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
Boris Efimovici Nemțov (în rusă: Борис Ефимович Немцóв, n. 9 octombrie 1959, Soci - d. 27 februarie 2015, Moscova) a fost un politician din Rusia, fondator al mișcării politice „Solidarnosti”, copreședinte al Partidului Republican din Rusia de orientare liberală, membru al Comitetului de coordonare a opoziției politice din Rusia, deputat al Dumei regionale din
Boris Nemțov () [Corola-website/Science/330109_a_331438]
-
dreapta". Ulterior, cănd colegii de partid au hotărât să adere la proiectul inspirat de Kremlin Mișcarea de dreapta, a părăsit această mișcare, întemeind mișcarea politică „Solidarnosti” în anul 2008. În anul 2009 a ocupat locul doi la alegerile primarului orașului Soci, fiind întrecut de candidatul puterii. În anul 2012 partidul său a aderat la mișcarea „Pentru Rusia fără corupție”. Din 2012 este copreședinte al Partidului Republican din Rusia de orientare liberală (RPR-PARNAS). La alegerile regionale din 8 septembrie 2013 este ales
Boris Nemțov () [Corola-website/Science/330109_a_331438]