1,987 matches
-
ar fi dat prin cap să-l acuze de „oportunism” pe prietenul său Nichita, autor de excepție printre excepții, vârf nu numai al literaturii, dar și al nației sale, ins contradictoriu și profund misterios, ca orice geniu, indiferent de regimurile social-politice pe care acesta le traversează, luptând cu succes contra mediocrității agresive și ticăloșiei umane și profesionale curente oricând și oriunde! Să fi fost noi doi, eu și Nichita, niște „dinozauri sentimentali”, încarcerați în prejudecățile unui secol moral obsolet, inapți de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
bazei materiale și a instrumentului instituțional al puterii domnești. Răsturnând tendința de dezvoltare a marelui domeniu boieresc, puternic manifestată în anii de anarhie care i-au precedat domnia, Ștefan a desfășurat un efort perseverent de a restitui domniei și forțelor social-politice, pe care sprijinea principalul izvor de avuție și putere, care era pământul. Semnul cel mai evident al acestei politici noi a fost efortul de restaurare a domeniului domnesc, prin masive cumpărări de sate, cu bani din visteria domnească și prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deci la marginea de sud a domeniului, și nu în mijlocul lui, cum credea B. T. Câmpina și P. P. Panaitescu. Nu se știe cum s-a format acest domeniu. E probabil că în aceste părți să fi existat o alcătuire social-politică de dinainte de întemeiere. Mihail a avut trei feciori: Ivanco, Iurie și Sima. Dintr-un privilegiu de la Ștefan cel Mare, aflăm că Ivanco vindea satul Dobrușa lui Ștefan Trifăscul, ceea ce înseamnă că moșia lui Mihail fusese împărțită între fiii săi, din moment ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de istorie, profesori de filosofie, de logică, de cultură și educație civică, de economie, de psihologie sau de religie, dar înainte noi, profesorii de istorie-filosofie (sau de filosofie-istorie) eram cei care predam și educația cetățenească, și economia politică, și cunoștințele social-politice sau Constituția, astfel încât coordonarea între aceste compartimente educaționale (cărora li se adăuga și dirigenția) era asigurată de la sine, lucru care astăzi nu se mai întâmplă tot timpul. Alt aspect care merită a fi luat în considerare este acela că, dacă
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
Comunist din România, a organizațiilor aflate sub egida acestuia, a activității unui mare număr de lideri, activiști, simpatizanți, colaboratori ai P.C.R. Iată pe scurt despre ce este vorba: Printre institutele de cercetare istorică din țară, Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P. C. R. avea în preocupările sale de bază strângerea de documente și mărturii provenite de la foști oameni politici încă în viață sau de la urmașii lor, depozitari ai unor documente, memorii ale acestora. De-a lungul anilor, un serviciu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
autodistrugător. Este anularea totală a diferențierii dintre om și animale. Iubirea și sexualitatea sunt două noțiuni complet diferite. Iubirea reflectă un complex de sentimente afective dintre două ființe de sexe și vârste diferite, dar și dintre om și unele grupări social-politice umane, ca: iubirea familială, iubirea de țară, iubirea față de profesiunea aleasă și de ce nu iubirea dascălului față de elevii lui. Iubirea slujește coeziunea afectivă dintre oameni. Sexualitatea definește un complex de manifestări comportamentale dirijate spre Îndeplinirea actului sexual cu scopul reproducerii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Complicitate" (1998; poezie); "Goliath" (1999, proză scurtă); "Îngerul căzut" (2001, poezie) ; "Bătrânul și Marta", (un romanț și câteva povestiri, 2002; "România pe înțelesul tuturor" (proză politică, 2003); "Gloria milei" (2003; poezie); Ce rost are să trăiești în România tranziției?" (2004; eseu social-politic); "Podul" (2004, teatru); "Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului" (eseu, 2004); "Părintele Iustin Pârvu și morala unei vieți câștigate" (2005); "Poezii alese" (2006); "O dramă la vânătoare. Antologie de poezie" (2008); "Frig", roman epistolar, în colaborare cu Aurel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
harta industrializării Iașilor. Am căutat explicații, dar interogațiile au rămas fără răspuns. Niciunde vreo părere pertinentă, care să lămurească situația. Cele mai multe documente de arhivă le-am recuperat din fondurile Comitetului de Partid Iași și ale Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă CC al P. C. R., sectorul din Iași, aflat o perioadă îndelungată, sub conducerea lui Constantin Th. Botez. Din nefericire, multe documente nu se mai găsesc decât în formatul unor copii. Nimeni nu cunoaște exact ce s-a întâmplat cu arhiva
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în scop propagandistic, pentru a „confecționa” o istorie a luptei muncitorilor comuniști. Probabil preluate din dosare poliției, documentele au intrat în patrimoniul Arhivelor Centrale ale Institutului de Istorie a Partidului, apoi au fost transferate la Institutul de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă C. C. al P. C. R., filiala ieșeană. Un asemenea document prezenta situația a nouă muncitori, care, în ziua de 16 februarie 1933, au fost concediați și identificați drept instigatori la grevă. Între ei figura și Ilie Pintilie. De asemenea, au fost
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dețineau peste 80% din casele comerciale, în orașele Huși și Bârlad - 50 %, iar în Galați și Focșani - mai mult de o treime. Succesul economic al evreilor se explică nu numai prin experiența îndelungată și prin versatilitate, ci și prin conjunctura social-politică și economică din Țările Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai ales după Pacea de la Adrianopol (1829). Nu trebuie trecut cu vederea un anumit grad al dezinteresului autohtonilor pentru sfera comercială, mai ales la nivel internațional. După
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a se face cercetări și „a se pune la cale”. Complotul condus de Ioniță Popovici din 1839 din Moldova, care se încadrează în starea generală de nemulțumire premergătoare revoluției de la 1848, reprezintă o mișcare social-politică îndreptată împotriva domniei și a regimului politic existent. Departamentul Dinlăuntru face o cercetare, din care rezultă că „În capitalie (Iași, n.a.) s-au descoperit un însămnat complot de răi cugetători cu scopos de a porni spre tulburarea liniștii obștești”. Majoritatea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din lingușire. * Luptele cu tauri nu sunt semne ale curajului, ci ale cruzimii. Nu toate ceasurile dau ora exactă. * Cea mai primitivă satisfacție este vânarea de sălbăticiuni. * Ne este milă să sacrificam animale, dar le consumăm cu plăcere. * Unele regimuri social-politice seamănă perfect cu cele alimentare. * Unele păsări cântă noaptea, fiindcă ziua le este frică de oameni. Scaunele înalte sunt mai expuse privirilor. * Nu toți băutorii sunt bețivi, cum nu toți bețivii sunt băutori. * Vinurile bune nu se beau; ele se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Iașului din toate colțurile și năvălesc asupra locuințelor incendiate pentru a jefui și ucide, "când așa cum arată Marx peste 2000 de case sunt arse și sângele locuitorilor curge", lăsând răni deschise Moldovei pentru un lung șir de ani. În afară de frământările social-politice, climatul spiritual al copilăriei lui A. Fătu l-a constituit impetuoasa mișcare cultural-științifică a lumii occidentale de la începutul secolului al XIX-lea, al cărei ecou se răspândea în răsăritul Europei mai ales pe calea cărților și a presei curente ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în acest domeniu, "limitele roman tismului" (romantismul ca "dimensiune caracte ristică a spiritului său poetic"), cercetătoarea e de părere că trebuie făcute mai întâi câteva precizări în ceea ce privește "teoria despre societate" a acestuia, în critica pe care el o aduce "relațiilor social-politice" din România sfârșitului de secol al XIX-lea și, nu mai puțin, în privința teoriei "despre stat și națiune", așa cum rezultă din scrierile social-politice ale aceluiași. De altfel, o primă precizare asupra operei politice a lui Eminescu este revelatoare în ceea ce privește unghiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
întâi câteva precizări în ceea ce privește "teoria despre societate" a acestuia, în critica pe care el o aduce "relațiilor social-politice" din România sfârșitului de secol al XIX-lea și, nu mai puțin, în privința teoriei "despre stat și națiune", așa cum rezultă din scrierile social-politice ale aceluiași. De altfel, o primă precizare asupra operei politice a lui Eminescu este revelatoare în ceea ce privește unghiul abordării. Geta Deleanu vede această operă elaborată "în contextul general al epocii", când "la cârma statului român alternau partidul liberal și partidul conservator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
român alternau partidul liberal și partidul conservator", "politicianismul devenind profesia de credință a păturii conducătoare în stat". Așadar, "privită în lumina acestor condiții istorice", opera eminesciană poate fi "corect înțeleasă". Punctând, în acest temei, teoria despre societate și critica realităților social-politice din articolele lui Eminescu, autoarea sintetizează totul pe direcția a două "premise fundamentale", folosindu-se chiar de cuvintele gazetarului. Cea dintâi rezultă din afirmația lui Eminescu, "precum că viața consistă în mișcare, așa și adevărul social, oglinda realității este de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tradițiile și cultura sa", cosmopolitismului, care nu este decât "o simulațiune și nimic alta". Având lămurite desigur, foarte schematic și mult prea pe scurt aceste probleme, domnia sa trece la subiectul propriu-zis al investigației, anume la problemele filosofiei culturii în scrierile social-politice ale lui Eminescu. Ei bine, aici ne încredințează domnia sa "Eminescu depășește limitele romantismului", afirmând o "filosofie a culturii bazată pe activitatea și participarea general-umană la construcția lumii, prin încrederea că munca social-practică poate pune bazele unei adevărate culturi și civilizații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
epocă ai societății românești, aflată pe făgașul determinării ei într-o contextualizare internațională. În capitolul prim sunt abordate Aspecte de insecuritate internă în perioada construirii și afirmării statului național român, relevate de Mihai Eminescu. Din capul locului se fixează contextul social-politic al epocii pentru a putea urmări mai apoi tocmai simțul istoric al gazetarului. Sunt, în acest context, urmărite cu maximă rigoare intervențiile acestuia privitoare la Constituție, la loviturile de stat (2 mai 1864; 11 februarie 1866, denumită de Cezar Bolliac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu, "pentru aprofundarea cunoașterii, studiază modul de emancipare a evreilor din Franța, Germania, Austro-Ungaria, Rusia și SUA. Urmărește condiția juridică a acestora, evoluția și stadiul asigurării drepturilor și libertăților pentru comunități, gradul de integrare, cu accent pe participarea la viața social-politică, raporturile instituționale, atitudinea populației majoritate ș.a.", opinând și susținând constant faptul că "idiosincrazia populației (a românilor, n.n., Ct.C.) față de aceștia nu avea la bază motive rasiale ori religioase, ci teama că puteau induce situația dramatică din Galiția și Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nici bună, nici rea. Cred, de aceea, că devenirea ei depinde de orientarea și calitatea influențelor pe care le primește nu numai a influențelor intenționate, ci și a celor neintenționate influența mediului, a structurii societății în care trăiește, a regimului social-politic, pe de o parte, și a mediului imediat înconjurător, pe de altă parte. Cred că noțiunea de scop al educației nu contravine dreptului fiecăruia de a deveni el însuși. Scopul educației este o expresie sintetică a celor mai relevante valori
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
societatea adultă. Prin această idee el devine unul din precursorii teoriei grupului educațional (14, pp. 189-190). 3. Desfășurarea unor activității practice, de interes obștesc. În aprecierea acestor trei căi de atașare la grup, două observații se impun: una vizează orientarea social-politică a lui Durkheim, iar cealaltă valoarea pedagogică a acestor căi: A) Durkheim a urmărit atașarea tinerei generații la societatea franceză din vremea lui; B) cele trei căi propuse de el sînt, într-adevăr, modalități eficiente de integrare socială a tinerei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pedagogia filosofică Pedagogia filosofică, chiar dacă a avut un caracter eclectic, a încercat să dea răspuns unora din problemele cu care se confrunta școala românească la începutul secolului. Exponentul ei principal ION GĂVĂNESCUL (1859-1949) (14) a fost dominat de o concepție social-politică conservatoare, care se face simțită în fiecare din ideile sale cu privire la educație. După opinia sa, pedagogia cercetează mijloacele prin care se realizează scopul educației; ea este, de aceea, o "știință practică". Așa cum fiecare din "științele practice" se sprijină pe anumite
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
anilor '20, se investise în școală, ca instituție capabilă să crească viitoarele generații în respectul omului și al păcii, nu se împlinise. Se vădea încă o dată că școala poate deveni un instrument a cărui orientare și eficiență depind de forțele social-politice care îl întrebuințează. 7 DEZVOLTAREA MIȘCĂRII "EDUCAȚIA NOUĂ". CRITICI 7.1. Școala activă Imediat după primul război mondial, ideile educației noi au cunoscut o largă răspîndire. Dacă omenirea își căuta salvarea în școală, aceasta, la rîndul ei, căuta un nou
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
idee, aceea a unei educații care să asigure dominarea individualului de către social. Curînd după revoluția din octombrie, pe măsură ce puterea sovietică se consolida, s-a conturat cerința organizării școlii pe baza noii ideologii și a elaborării unei teorii pedagogice adecvate sistemului social-politic de curînd instaurat. În primul deceniu au avut loc febrile căutări, împrumuturi din pedagogia europeană și nord-americană a unoi teorii și metode considerate ca "revoluționare", cum ar fi planul Dalton, centrele de interes, aplicate sub forma metodei complexelor etc. Toate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologiei sociale inițiate de K. Lewin. Întrucît el a dezvoltat o teorie vizînd caracterul educogen al grupului și colectivului, unele din ideile sale referitoare la tehnica educației se pot constitui în sugestii ce pot fi valorificate și în alte condiții social-politice. Trebuie avut în vedere însă faptul că în teoria și practica educativă a lui A. S. Makarenko domină nu atît ideea dezvoltării omului, ci una mai îngustă, aceea a pregătirii lui pentru activitatea practică, pentru munca productivă omul ca forță de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]