3,508 matches
-
6 au descris societățile Europei Orientale ca fiind societăți "nediferențiate", ca rezultat al politicii regimului comunist. Nivelul precar de diferențiere socială și economică a avut drept consecință și faptul că preferințele politice ale cetățenilor nu au fost determinate de poziția socio-economică individuală în cadrul structurii sociale. Această structură socială a supraviețuit până la începutul anilor 1990, când schimbările rapide economice, sociale și regionale au avut loc. Formula socialistă a economiei reușea să satisfacă nevoile economice vitale ale marii majorități a populației. Sistemul socialist
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Conflictul între centru și periferie este o parte fundamentală a construcției și a menținerii națiunii. Reflectând la lupta istorică și la conflictele actuale, periferiile sunt foarte politizate când e vorba de identități și limbi diferite. Putem menționa de asemenea clivajele socio-economice, clivajul urban-rural și clivajele religioase. Compoziția multi etnică a societății letone și problema etnică au fost întotdeauna de o importanță fundamentală mai ales după perioada post-sovietică. Împărțirea de tipul urban/rural a fost parțial suprapusă clivajului economic tradițional stânga/dreapta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Occidentală nu este semnificativă. Principalul clivaj în timpul acestei perioade a fost clivajul dintre centru și periferie, manifestat în mod concret prin separarea Letoniei de URSS. Din acel moment, acest clivaj a fost dominant, chiar dacă uneori a fost înlocuit de clivajul socio-economic. Alegerile parlamentare din 1995 și din 2002 au fost dominate de problemele sociale și financiare. Partidele create puțin înaintea acestor alegeri au subliniat necesitatea luptei împotriva corupției. Procesul cel mai intens de politizare a periferiei are loc atunci când conflictul dintre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
stabilizat opțiunile electoratului 70% dintre adepții Partidului Armoniei Populare și 55% dintre adepții TB/LNNK au avut aceeași opțiune la alegerile din 1998 și din 1995. Cu toate acestea, o proporție importantă de 31% constituie un electorat fluctuant. 5. Dimensiunea socio-economică Dimensiunea socio-economică se concentrează de obicei pe aspectele tradiționale care separă forțele politice de dreapta și de stânga. Problema principală se referă la rolul statului în economie. Clivajul socio-economic în Letonia este, într-o anumită măsură legat de clivajul urban
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
electoratului 70% dintre adepții Partidului Armoniei Populare și 55% dintre adepții TB/LNNK au avut aceeași opțiune la alegerile din 1998 și din 1995. Cu toate acestea, o proporție importantă de 31% constituie un electorat fluctuant. 5. Dimensiunea socio-economică Dimensiunea socio-economică se concentrează de obicei pe aspectele tradiționale care separă forțele politice de dreapta și de stânga. Problema principală se referă la rolul statului în economie. Clivajul socio-economic în Letonia este, într-o anumită măsură legat de clivajul urban/rural și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o proporție importantă de 31% constituie un electorat fluctuant. 5. Dimensiunea socio-economică Dimensiunea socio-economică se concentrează de obicei pe aspectele tradiționale care separă forțele politice de dreapta și de stânga. Problema principală se referă la rolul statului în economie. Clivajul socio-economic în Letonia este, într-o anumită măsură legat de clivajul urban/rural și corespunde ritmului variabil al dezvoltării economice în diversele regiuni ale țării. În perioada dintre cele două războaie, Uniunea Fermierilor Letoni și Partidul Social-Democrat al Muncitorilor au fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
influențat într-o anumită manieră climatul psihologic și politic al alegerilor. La alegerile din 1993, unul dintre principalele aspecte a fost atitudinea față de problema cetățeniei, față de includerea sau excluderea imigranților de după război din procesul politic de luare a deciziilor. Aspectele socio-economice erau importante la alegerile din 1993: deteriorarea situației economice determină creșterea numărului de oameni și aprofundează îndepărtarea dintre diferitele pături sociale. Înaintea alegerilor pentru a cincea legislatură, calea Letoniei (LC) avea programul politic cel mai dezvoltat, accentul fiind pus pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și a fost partidul dominant din 1993 până în 2000, când a pierdut alegerile. În prezent, nu mai este reprezentat în parlament și are puține șanse de a reveni în acesta. În schimb, alegerile din 1995 au fost dominate de aspectul socio-economic, care era legat de situația economică și financiară a țării. O criză bancară a avut loc, existau schimbări structurale în economie, șomajul era larg răspândit etc. Accentul era pus pe beneficiile sociale ale statului și sprijinul pentru proprietatea privată în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pare a avea bază socială necesară pentru social-democrație. Există mulți săraci în țară care în mod automat așteptau ca statul să-i ajute. Partidele social-democrate și partidele socialiste protejează interesele săracilor și insistă asupra rolului puternic al statului în problemele socio-economice. Mulți dintre letoni împărtășesc aceeași opinie și depășesc subiecte privind slujba, hrana și locuința, dar social-democrații n-au reușit niciodată să aibă monopolul în aceste probleme. La alegerile din 1993, social-democrații n-au obținut niciun mandat. LSDSP a obținut 0
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
săraci sau oameni care fuseseră ruinați prin numeroasele piramide financiare existente în Letonia în acel moment. De fapt, era vorba de o listă numită "justiție-partidul care apără victimele excrocheriei". Succesul social-democraților la alegerile din 1998 este o manifestare a clivajului socio-economic. După fuziunea lor, Partidul Muncitorilor Social-democrați Letoni și Partidul Social-Democrat Leton au format Noua Uniune Latvijas Sociăl demokrătu Apvienība (LSDA). Fuziunea a functionat și ei au obținut 14 locuri în parlament pentru prima dată după independență. În campania lor, social-democrații
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
diviziune politică. Partidele politice și politicile partidelor se organizează în jurul a două tipuri de clivaje fundamentale: clivajul centru/periferie, care prezintă două tipuri de diferențe ideologice moderate, independență/etnic și socio/economic. Clivajul urban/rural se suprapune parțial pe clivajul socio-economic; clivajul religios este mai puțin important. Totuși, partidele politice care încearcă să apere valorile creștine sunt reprezentate în Saeima pentru alte rațiuni decât clivajul religios. Apărarea naționalismului leton și încrederea în reformele radicale ale pieței sunt opțiuni majoritare, în timp ce aceia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu atitudinile vizavi de reformele tranziției postcomuniste. Chiar dacă după câțiva ani de tranziție atitudinile populației s-au modificat în funcție de traiul într-o economie de piață liberă, două tabere cea liberală și cea tradiționalistă au suportat efectele rapidității reformelor 6. Împărțirile socio-economice între diferitele tabere în timpul regimului comunist erau de asemenea legată de diferitele atitudini morale față de regim. Conflictele de valori între grupuri implică, pe de o parte, alegerea între colaborarea explicită sau implicită și, pe de altă parte, rezistența activă sau
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rezistența activă sau pasivă împotriva regimului totalitar. Astfel zis, conflictul face referire la alegerea morală între utilizarea sistemului pentru propriul interes, perpetuându-l, și decizia de "a trăi în adevăr", așa cum a evidențiat-o Havel. Rețelele organizaționale susțineau astfel împărțirile socio-economice și culturale ale societății comuniste. În ciuda existenței mitului atomizării sociale a societăților comuniste, cel puțin două mari rețele organizaționale au apărut în aproape fiecare țară a Europei Orientale în 1989-1991: partidul comunist și opoziția anticomunistă, de obicei sub forma unei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre partide și care este conținutul schemei stânga-dreapta în Lituania? Unii cercetători consideră că spațiul rivalității politice în democrațiile post-comuniste pare comparabil cu spațiul politic din Occident. Sistemele politice occidentale și post-comuniste ar fi structurate în jurul a două dimensiuni: cea socio-economică (economie capitalistă vs. intervenția statului sau economiști liberali vs. populiști economici) și dimensiunea conservatorismului liberal (liberali seculari vs. tradiționaliști religioși)9. Datele empirice ale spațiului politic lituanian infirmă această teză și, mai ales, programele partidelor lituaniene 10. Figura 1. Poziția
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nici un clivaj religios (B. Grofman, E. Mikkel și R. Taagepera, "Fission and Fusion of Parties in estonia, 1987-1999", Journal of baltic Studies, 4, 2000, p. 348). Principalele linii de despărțire sunt cea etnică, cea de tipul urban/ rural și cea socio-economică (F. Aarebrot și T. Knutsen (ed.), op. cit. P. 309; B. Grofman, E. Mikkel și R. Taagepera, "Fission and Fusion of Parties in Estonia, 1987-1999", Journal of Baltic Studies, 4, 2000, p. 60). 46 Potrivit spuselor premierului Mart Siiman în 1998
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al electoratului său. Nu credem în pertinența unui clivaj rural-urban asumat în România, în ciuda importanței agriculturii în cadrul economiei românești. Niciun partid nu a luat o poziție deschisă de reprezentare bazată pe această distincție, dar, cu toate acestea "la nivelul portretului socio-economic al partidelor, identificăm un monopol constant al PSD-ului în ceea ce privește voturile rurale. În același timp, acest tip de asociere nu se regăsește la nivelul compoziției guvernelor sau parlamentelor, așa cum au arătat studiile prezentate în lucrarea noastră de doctorat. Într-o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
FSN obține cele mai multe din voturile sale în zonele rurale, fiind devansat în mediul urban. PNȚCD-ul în schimb obținuse mai multe voturi în mediul urban decât în cel rural. Nici un partid nu exploatează în mod deschis aceste repere de profil socio-economic al electorilor. Această logică a automatismului supusă unui substitut de clivaj pe durată determinată se perpetuează și după primele alegeri, fiind în mod evident caracteristică alegerilor din 1992 și 1996. Versantul "anticomuniștilor" reunește astfel CDR, PD, RMDSZ, de cealaltă parte
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
parlamentară românească ascultă de o logică care depășește această diadă și care presupune linii distincte pe durată determinată. Fragilitatea sistemului partidelor românești se explică astfel prin incapacitatea unei identități în corespondență cu electoratul care, așa cum am arătat, are o identitate socio-economică precisă. 3. Consensul ca mesaj inevitabil al partidelor Terminând această argumentație, observăm că substitutele identităților clasice se propagă, în toate perioadele, având ca accent major poziționarea pe unul din versanți unei opoziții de tipul centru versus periferie. Partidele românești se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pentru "a deschide sau a închide ușile". C. Problematizare 1. "Comunismul" Un aspect important al problematicii pe care o abordăm este că ea atinge " regimul comunist". Spre deosebire de clivajele care se manifestă între cele două războaie sau clivajele legate de transformările socio-economice de după 1989, clivajul care opune pe anticomuniști foștilor comuniști este strict legat de ceea ce se cheamă regimul comunist. Regimul comunist bulgar se inserează în modelul "comunismului patrimonial"11. Acest tip de comunism se caracterizează, după creatorii conceptului, prin "șiruri verticale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de grup ale elitei superioare a partidului comunist 22. Alte abordări se bazează pe paradigma modernizării. Pentru cazul bulgar, R. Vassilev studiază ruptura din 1989 aplicând relațiile cauzale dintre dezvoltarea politică urmând conceptul lui S.M. Lipset 23. Procesul de modernizare socio-economică în societatea agrară tradițională duce la o transformare structurală radicală care generează cereri de democratizare. Acest proces are un aspect generațional important. Generațiile născute și crescute sub regimul socialist nu sunt nici interesate, nici impresionate de comparație cu ceea ce industria
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în considerare o reîntoarcere spre modelul bipolar. 3. Concluzii Purtând urmele specificităților și tradițiilor istorice bulgare și cele ale tipului de regim comunist, clivajul anticomuniști/foști comuniști găsește în Bulgaria un teren favorabil într-o serie de factori: 1. situația socio-economică actuală de deziluzie, la paisprezece ani după căderea regimului comunist, privitoare la condițiile dificile de viață și sărăcirea severă a unei părți din populație; 2. faptul că clivajele dintre cele două războaie nu mai joacă un rol important în structurarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
autoritar/democratic. El a moderat de asemenea modernizarea fostului partid comunist și, în consecință, stabilizarea peisajului de partid bulgar. Viitorul acestui clivaj ar putea fi transformarea sa progresivă (odată cu clivajul minimaliști-maximaliști) și o convergență cu clivajul clasic proprietari/muncitori, dacă situația socio-economică se ameliorează rapid. În caz contrar, acest clivaj principal va pierde pregnanța sa în favoarea clivajului autoritar/democratic. Note 1 Vezi textul lui A. Roger și J.-M. De Waele din prezentul volum. 2 J.-M. De Waele, "L'émergence, l
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
86 Note /89 Formarea clivajelor și partidelor politice în Letonia după obținerea independenței (Andris RUNCIS) / 95 1. Introducere /95 2. Formarea clivajelor /96 3. Dimensiunea independenței clivajului centru/periferic /97 4. Dimensiunea etnică a clivajului centru/periferie /100 5. Dimensiunea socio-economică /104 6. Concluzii /107 Note /108 Importanța clivajului "comuniști/anticomuniști" în democrațiile postcomuniste. Cazul Lituaniei (Aine RAMONAITÉ) / 111 1. Introducere /111 2. Clivajul "comuniști/anticomuniști" /112 3. Clivajul "comuniști/anticomuniști" în Lituania /113 4. Concluzii /120 Note /123 Influența Bisericii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în practică, există întotdeauna numeroase ipoteze concurente"26. O astfel de critică nu este justificată, pentru că țările similare nu sunt alese pe baza unor simple caracteristici, ci conform unor criterii de analogie primară, cum ar fi contextul sociologic sau nivelul socio-economic. Comparația între țări contrastante, prin echivalența funcțională O comparație între două serii de țări contrastante implică faptul că respectivele contraste au o semnificație largă și circumscriu arii definite de anumite caracteristici sistemice. Noțiunea de echivalență funcțională joacă un rol important
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Cutright a folosit un index simplu, dar pertinent. Validitatea sistemului său de scoruri poate fi testată retrospectiv. Pentru anul 1963, el a descoperit un dezechilibru în cazurile Chile, Filipine, Indonezia, Nicaragua și Guatemala: dezvoltarea politică era mai mare decât cea socio-economică. În anii următori, regimurile din aceste țări s-au prăbușit. O "predicție" opusă a fost făcută pentru Spania, Portugalia, Cehoslovacia și Polonia. Aceste țări erau, aparent, pregătite pentru democrație. Analiza lui Cutright bazată pe scoruri și un model statistic simplu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]