3,145 matches
-
individual în construcția chestionarului este folosirea experților în selectarea itemilor și în aprecierea valorii lor în economia instrumentului. Metoda este însă costisitoare, dar consultarea altor specialiști, în faza elaborării chestionarului, este de dorit, chiar dacă se realizează în forme mai puțin sofisticate decât acelea pe care le îmbracă metoda experților atunci când este aplicată la alte tipuri de probleme (cum sunt cele despre care vom vorbi în secțiunile destinate validității instrumentelor și dezirabilității sociale). Asemenea consultări se practică în mod obișnuit, în special
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
puțin adevărat că invocarea acestui gen de validitate poate crea situații de-a dreptul ilare, și anume atunci când criteriul standard este o percepție a simțului comun. Ni s-a întâmplat ca în cercetările noastre să procedăm la analize multicriteriale extrem de sofisticate, ale căror rezultate să ajungă a fi apreciate, de diverși beneficiari, în termeni de genul: „Da, e bine, căci așa bănuiam și eu că va ieși”. Validitatea predictivă se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa evenimente, comportamente, atitudini sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
decât cei care nu au nici un fel de cunoștințe tehnice în domeniul studiilor selective. În practica cercetărilor pe bază de eșantion apar însă situații în care distorsiunile de selecție (selection bias, în engleză) provin din proceduri de alegere mult mai sofisticate, cum ar fi mecanismele de autoselecție. Privitor la această problemă, există o serie de cercetări în câmpul statisticii, cu aplicații îndeosebi îndomeniul economic, dovadă stând și premiul Nobel în economie obținut, în 2000, de către James Heckman, pentru contribuțiile sale la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
intervine un anumit risc în încadrarea într-o marjă de eroare rezonabilă. Se uită că, în realitatea empirică, orice evaluare este însoțită de o eroare (fie că este vorba de fizicianul care în laboratorul său face măsurători cu cele mai sofisticate instrumente, fie de gospodinacare cumpără de la aprozar un kilogram de mere) și, de asemenea, orice acțiune umană de cunoaștere este supusă riscului intervenției unor factori care pot deforma rezultatul vizat. Așadar trebuie reținut faptul că cercetările selective nu posedă nici o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
menționat mai sus, și anume că studiul poate viza aspecte mai profunde, atât datorită întinderii mai mari a chestionarului (ceea ce conduce la introducerea în analiză a cât mai multor aspecte), cât și posibilității de a folosi scheme de întrebări mai sofisticate (de pildă, scale de atitudini). Existența acestui gen de avanataje este cel mai clar confirmată tot de practica recensămintelor, în țările occidentale. În Franța, de pildă, până de curând, adică până când s-a efectuat recensământul în forma sa clasică, reanchetarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cercetare mai simplu, eșantion care, la rându-i, se supune unor operații succesive de eșantionare, determinându-se astfel loturi din ce în ce mai mici, cărora li se vor aplica (și) alte instrumente, de regulă tot mai complexe, mai subtile și deci mai sofisticate. De exemplu, pe un eșantion mare, de câteva mii sau zeci de mii de persoane, putem aplica un chestionar cu un număr mic de întrebări, pe probleme simple și folosind modalități foarte clare și ușoare de înregistrare a răspunsurilor. Un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
datorându-se doar „impreciziei”acestei exprimări. Apoi, pentru a îngloba în unul și același indice valori ce vizează aspecte foarte îndepărtate, a căror importanță în rezultatul final e greu de evaluat a priori, sunt necesare proceduri de ponderare mult mai sofisticate (uneori acestea fiind rezultatul unor analize aprofundate a relațiilor statistice dintre variabile, cum este, de pildă, analiza factorială) decât pentru valorile scalelor de atitudine. În fapt, marea problemă a construcției indicilor complecși este aceea a reducției spațiului multidimensional - reprezentat de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
irațional și chiar imposibil să se ofere publicului larg elemente detaliate despre orice problemă. Însuși publicul este cel care, în general, reclamă asemenea tip de informație: simplă, sintetică; iar presa vine în întâmpinarea oamenilor, „prelucrând” chiar și cele mai puțin sofisticate aspecte ale sondajelor. În fine, în legătură cu acuzația a patra, să notăm, pe de o parte, că în toate domeniile cunoașterii intervin erori și că în sondaje, printr-o selecție bine realizată, așa cum s-a văzut în capitolele destinate eșantionării, eroarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
confuză. Iancu Văcărescu are deja psihologia unui poet profesionist. Are ironie, are siguranță În ceea ce scrie și atacă toate formele lirice. A treia generație a Văcăreștilor este deja instalată În literatură. Vaietul bunicului Întemeietor nu se mai aude În poemele, sofisticate ale nepotului obosit de prea multă știință. Iancu n-are Îndoieli asupra limbajului. N-are Îndoieli nici asupra posibilităților lui de a ceti firea: „Orice glas mie-mi vorbește, Orice ton eu Înțeleg.” A dispărut, În consecință, din poeme ezitarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
suprem: răpirea, căci: „Îți deschid frumosul sîn... ........................................... Fericit cel ce răpește Tinerele-i răsfățuri Vezi tu, noaptea e nebună, La suspinele d-amor, Cer, pămînt, eter și lună Aiurează, se-nfior.” Inocența (În treacăt fie zis: culpabilă, tînjitoare, cu Îndemnuri la sofisticate plăceri) nu este singura figură a erosului În versurile lui Bolintineanu. Clar conturată este, de pildă, figura feminității ce asociază o morală intratabilă. S-o numim: figura iubirii onorabile. Ea depășește sfera erosului și se adresează cu precădere vîrstei mature
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și care se pot Întreba dacă acești poeți Întemeietori ce nu sînt mari În sensul În care spunem că sînt mari Eminescu, Macedonski, Arghezi, Bacovia, Blaga vor fi În stare să suporte o investigație Întreprinsă cu un asemenea echipament tehnic sofisticat. Cu atît mai mult cu cît uneori impresia e că Într-adevăr se cheltuiește prea multă subtilitate În raport cu un autor sau altul: „Sentimentul securității Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
magistrocentrismul se anunță falimentar, cu metodele sale expozitive cu tot. Intrumentarul audiovideo a devenit pentru copiii noștri terminație a corpului lor, aproape că nu se mai pot dezlipi de imagini însoțite sau nu de sunete emergente din tehnologii tot mai sofisticate cu care ei se simt tot mai familiar. Unii cercetători au lansat îngrijorări de tipul că tinerei generații confiscate de televizor și calculator îi va fi din ce în ce mai greu să se concentreze pe sensurile unui text compact sau să navigheze și
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
mai puțin fidelă, însă legitimând în continuare temele weberiene, se prezintă astfel ca o imagine inversată a preocupărilor precedente ale antropologilor pentru "culturile", identitățile și "riturile muncitoare". În toate aceste cazuri exemplare, "cultura", prin elaborări mai mult sau mai puțin sofisticate și supuse unor deplasări și reamenajări conceptuale notabile în ce privește predilecția pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cap, că cineva îi comentează toate actele și gesturile (pseudohalucinație, halucinație psihică). Senzorialitatea acestor voci este perfectă, astfel încât bolnavul are deplină convingere în realitatea lor. Uneori caută să le explice prin acțiunea forțelor supranaturale, divine, sau prin acțiunea unor tehnici sofisticate, unde electromagnetice, laser etc. Halucinația auditivă poate fi percepută unilateral sau bilateral (la ambele urechi). Alteori au un caracter contradictoriu o ureche aude cuvinte frumoase, laudative, favorabile, încurajatoare, pe când la cealaltă aude numai amenințări, cuvinte jignitoare, înjurături. Acest tip de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
menținerea unipolarității încă mult timp. În lucrarea de față, Ewan Harrison pornește de la aceste poziții divergente, în procesul de alcătuire a unei perspective teoretice liberale. Chiar dacă duce mai departe ideile altor teoreticieni, aceasta este deocamdată cea mai elaborată și mai sofisticată încercare de formulare a unei abordări liberale distincte privind teoretizarea sistemică, ce îi permite autorului să pună într-o nouă lumină evoluțiile sistemice din perioada ulterioară Războiului Rece. Mai mult, pe parcursul dezvoltării teoriei, Harrison face o serie de mișcări importante
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
necesar să recunoaștem că teoriile existente sunt în prea mică măsură specificate pentru a permite testarea riguroasă a ipotezelor. Așadar, adoptăm recomandarea din Keohane ș.a., de a folosi teoriile pentru conceperea unor cadre cu scopul construirii unor cercetări empirice mai sofisticate (Keohane ș.a., 1993, p. 7). De asemenea potrivit lui Keohane ș.a., vom utiliza modelul neorealist, modelul instituționalist și cel liberal (Keohane ș.a., 1993, pp. 3-6). Kenneth Waltz (1979) a formulat sistematic modelul structural sau neorealist. Waltz face distincție între structura sistemului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tradiției liberale trebuie să poată răspunde convingător la afirmațiile realiste. Versiunea teoriei liberale operaționalizată în studiul de față dezaprobă elementele utopice ale acestei școli de gândire. În schimb, ea este influențată de încercarea lui Keohane de a dezvolta un "liberalism sofisticat", care ține seama de constrângerile impuse de anarhia internațională și caracterul competitiv al sistemului de state (Keohane, 1991). În mod ironic, încercarea lui Keohane de a formula o versiune sofisticată a liberalismului l-a făcut să se concentreze asupra problemei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
influențată de încercarea lui Keohane de a dezvolta un "liberalism sofisticat", care ține seama de constrângerile impuse de anarhia internațională și caracterul competitiv al sistemului de state (Keohane, 1991). În mod ironic, încercarea lui Keohane de a formula o versiune sofisticată a liberalismului l-a făcut să se concentreze asupra problemei cooperării în anarhie, iar, prin aceasta, să marginalizeze în cadrul perspectivei lui teoretice atât preferințele interne, cât și procesele socializării din interiorul statului. Din acest motiv, autorul a recunoscut ulterior că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, autoarele afirmă și că, probabil, încercările de cuantificare a punctului de preaplin se vor dovedi a fi în van pentru că statele nu au toate aceeași greutate în cadrul sistemului (Finnemore și Sikkink, 1999, p. 901). Wendt are o abordare mai sofisticată, care recunoaște caracterul nedeterminat al pragului critic. El propune să privim momentul critic pur și simplu drept "realizabil în mai multe feluri", însemnând că se poate realiza prin diferite combinații de state care au internalizat diverse norme culturale în grade
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că aceasta "tinde să tulbure, și nu să clarifice lucrurile" (Powell, 1994, pp. 313 și 344). Dar motivul acestui eșec nu constă în faptul că încercarea instituționaliștilor de a critica neorealismul de pe propriile poziții este concepută greșit. O abordare mai sofisticată ar consta în recunoașterea faptului că Keohane și instituționaliștii ce i-au urmat se bazează pe o înțelegere necritică a relației dintre școlile de gândire. Ei au adoptat un model liniar al relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
internă. Într-adevăr, China a adoptat un discurs și practici politice compatibile cu realismul pentru a compensa amenințările interdependenței la adresa legitimității regimului. Astfel, comportamentul Chinei trebuie înțeles în termenii adaptării, și nu ai învățării. Totuși, putem dezvolta o versiune mai sofisticată a afirmației potrivit căreia China se confruntă cu presiuni sistemice în sensul schimbării fundamentale a paradigmei centrale susținute de decidenții politicii externe. În acest sens: [...] interdependența este o situație incomodă cu care trebuie să se confrunte țările, și nu o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
stabilității hegemonice se confruntă cu diferite probleme. Mai întâi, asemenea neorealismului ortodox și instituționalismului, ea nu poate să aducă o explicație endogenă pentru colapsul Uniunii Sovietice, în termeni compatibili cu modelul neorealist ortodox. Wohlforth a elaborat o explicație realistă clasică sofisticată a sfârșitului Războiului Rece, care ține seama de faptul că Uniunea Sovietică era un competitor în declin, și nu un hegemon în declin. Această contingență istorică poate, propune Wohlforth, să ajute realismul în a explica coordonatele temporale și natura pașnică
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și sponsori care caută să obțină prin donațiile lor câștiguri de imagine. În fața acestor investiții, obligația este, dacă nu de a rentabiliza operațiunile puse în joc, cel puțin de a recupera sumele de pornire. Strategia de marketing și comunicare devine sofisticată. Obiectivul este de a extinde la maximum evenimentul, dezvoltând produse cu valoare adăugată mare și vân-zându-le. Expoziția Barnes a atras peste un milion de vizitatori și a permis vânzarea a 17 000 de cataloage și a 11 000 de casete
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
motiv pentru care Bastiat trebuie citit și recitit ar fi acela că ideile sale sunt valabile și azi, iar ideile eronate pe care le combătea în vremea sa sunt tot false și astăzi, chiar dacă sunt ambalate într-un limbaj mai sofisticat sau transpuse în modele matematice. Asemenea altor științe sociale, și spre deosebire de ceea ce se întâmplă în general în științele naturii, știința economică nu are o evoluție liniară, în care teoriile eronate din trecut să fie progresiv eliminate de altele, mai apropiate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ideea directoare pentru toate. Bastiat ilustrează semnificația sa în mod repetat, refutând erorile curente ale timpului său. Voi indica mai târziu că, deși punctele de vedere pe care le combate sunt astăzi susținute de obicei doar într-o formă mai sofisticată, ele nu s-au schimbat foarte mult din vremea lui Bastiat. Dar mai întâi aș vrea să spun câteva cuvinte despre semnificația mai generală a ideii sale principale. Aceasta constă în faptul că, dacă judecăm măsurile de politică economică doar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]