4,641 matches
-
patetic, poate sunt puțin subiectiv, motiv pentru care „a mă apăra” redau câteva gânduri despre Domnia sa din cea mai recentă carte „Petale recoltate din Complinium” (colecție) „Din flori am făcut cuvinte”a unor personalități române și maramureșene: „Nu sunt mulți soliști de muzică populară care să-și fi păstrat cu vigoare și prospețime, de-a lungul a peste cinci decenii, ca Nicolae Sabău o prezență atât de marcantă în pleiada iluștrilor maeștri ai genului.” ( Teodor Ardelean ); „Ajuns la vârsta patriarhilor, Nicolae
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
își mută greutatea corpului pe celalalt picior, zâmbește și se lasă furat de amintirile lui... Sosirea lui Leonard Bernștein să pună în program simfonia lui Mahler cu intenția să o aducă în anfiteatrul muntelui Scopus și Isac Stern ales de solist al concertului. Infierbântat și el că toți ceilalți visa să concerteze „Requemul - Verdi” la Beth Lehem. Vise frumoase împlinite în acei ani ce repede au trecut... Și peste toate aceste mari evenimente într-acele zile violoncelista Jacqeline des Preș urma
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
se reîntâlnească cu personajele basmelor din copilărie, cu bucate tradiționale, cu nelipsitul vin fiert, cu meșteri care își expun rodul muncii lor și cu un program bogat, de la colindători, coruri laice și religioase, la trupe folk și pop-rock, precum și numeroși soliști îndrăgiți. De Sfântul Nicoale, încânta auditoriul american cu colinde românești, într-un concert la Biblioteca Queens din New York. În seara zilei de 18 decembrie, încânta publicul bucureștean strâns în parcul Cișmigiu, în fața scenei amenajate lângă patinoar. Doamna Lia Lungu, căci
LIA LUNGU ADUCE JUCARII COPIILOR DIN CISMIGIU de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348666_a_349995]
-
se reîntâlnească cu personajele basmelor din copilărie, cu bucate tradiționale, cu nelipsitul vin fiert, cu meșteri care își expun rodul muncii lor și cu un program bogat, de la colindători, coruri laice și religioase, la trupe folk și pop-rock, precum și numeroși soliști îndrăgiți. În această atmosferă, Lia Lungu revine în România, așa cum o face în fiecare an, aducând cu ea salutul românilor din New York și dorul lor de casă. Referință Bibliografică: Lia Lungu aduce jucarii copiilor din Cismigiu / Madalina Corina Diaconu : Confluențe
LIA LUNGU ADUCE JUCARII COPIILOR DIN CISMIGIU de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348666_a_349995]
-
din nou în prim plan, ca inimă a manifestărilor culturale. A debutaa cu festivalul organizațiilor non-profit “ONG Fest” și cu tîrgul de artă, urmate pe Strada Carada de spectacole Art Show, Comedy Show, Cutia Istoriei, de mini recitaluri ale unor soliști români, organizate cu ajutorul Fundatiei Culturale ARTEX, în colaborare cu Școala de Artă a Municipiului București. Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare al Municipiului București a organizat zilnic în această perioadă, in Piața Constituției, un Tîrg de
550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348644_a_349973]
-
pe compozitor! Fără să spună, îl durea! Așa a părăsit compozitorul lumea îmbătată și-n tangaj pe valurile a altceva decât ce e fluviul muzicii, cu această durere! Azi spun despre durerea aceasta fiul artistului, Rareș Dragomir, prezentatorul Octavian Ursulescu, soliști, confrați muzicieni, o simte publicul mângâiat cândva, grație atâtor fermecătoare cântece pe care le-a creat compozitorul Marcel Dragomir! Mâine, dacă istoria muzicii ușoare va avea dreptul ei la mărturie, o va spune iarăși, atunci când va fi momentul! „Cum Marcel
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
după cum vă este cunoscut, în anul 2012 în țara noastră a fost un adevărat "răzbel" politic... de care nu credeam că o să mai scăpăm. Spectacolul a fost de-o mare ținută artistică, unde ș-au dat concursul: corpul de balet, soliștii și orchestra Ansamblului Ciocârlia, fiind filmat de către TVRM, realizator solistul Georgel Nucă. După aceea am avut o dublă lansare la Târgu Jiu, cu Liga „FIII GORGULUI"- la Teatrul Elvira Godeanu, pe 23 Mai 2012 și la Casa memorială Constantin Brâncuși
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Comică pentru Copii a cărei director fondator este Smaranda Oteanu Bunea a cucerit înaltele distincții Grand Prix, titlul de Campion Absolut și Trofeul „Orfeul de Aur”. În semifinalele festivalului-concurs artiștii români au obținut Medalia de Aur, cinci Premii Speciale pentru soliști și placheta „Orfeul de Aur”, fiind astfel nominalizați pentru Marea Finală la care au obținut trofeul suprem și un premiu în valoare de 1000 de euro. Euro Folk este un festival concurs european la care participă anual între nouă și
SUCCES ABSOLUT AL OPEREI COMICE PENTRU COPII LA CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOLCLOR „EURO FOLK” 2014, EDIŢIA A VI-A, NESSEBAR, BULGARIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349281_a_350610]
-
Festival (director Nikolov Kaloyan și organizator Euro Folk 2014) și a Euro Folk Academy. Programul prezentat de artiștii români s-a numit„România”- Land of my Heart”.Medalia de Aur și Placheta „Orfeul de Aur”, precum și Premiile Speciale cucerite de soliștii Oana Șerban, Lucia Racoveanu, Roberta Enișor, Jennyfer Dumitrașcu și Bogdan Șerban au încununat Opera Comică pentru Copii cu cel mai strălucitor triumf. La acest suprem succes, atribuit spectacolelor de muzică și dansuri românești a contribuit nu în mică măsură și
SUCCES ABSOLUT AL OPEREI COMICE PENTRU COPII LA CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOLCLOR „EURO FOLK” 2014, EDIŢIA A VI-A, NESSEBAR, BULGARIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349281_a_350610]
-
Română "Sf. Împărați Constantin și Elenă" din Lilburn. Ambele parohii au dat dovadă de un bun spirit organizatoric și programul artistic a fost că de fiecare dată la înălțime. Printre cei care au încântat audiență cu succes s-au numărat soliștii noștri locali: Daniela Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și formația de instrumentiști, ansamblurile folclorice “Bucovina” și “Dumbrava”, grupul de copii “Ghiocelul”, grupul folcloric sârbesc "KUD Jelek ", artiștii de muzică folk Mircea și Livia Boian, soliștii Dan Buturca și Victor Cepoi
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
cu succes s-au numărat soliștii noștri locali: Daniela Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și formația de instrumentiști, ansamblurile folclorice “Bucovina” și “Dumbrava”, grupul de copii “Ghiocelul”, grupul folcloric sârbesc "KUD Jelek ", artiștii de muzică folk Mircea și Livia Boian, soliștii Dan Buturca și Victor Cepoi, si formația instrumentala “Balada” din Maryland. O pată de culoare și o prezență apreciată de către toți participanții la aceste frumoase evenimente au fost artiștii noștri plastici: Diana Toma și Lucian Brener. Ambele festivaluri au fost
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
susținut de Andreea Bălan și trupa ei. Cum era și firesc într-o zonă cu tradiții folclorice foarte bogate cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Cât ai cui zice părinte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte.” Cântecul „Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pe țară la Concursul „Voinicelul”. Interpretează cântece populare din folclorul bucovinean. Olexiuc Elisabeta din Cârlibaba, cântă de la vârsta de 7 ani, cântece din folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
printre care se află și unul mai puțin cunoscut „Cureaua.” Ansamblul de muzică folk „Crenguța de aur” din Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Doru' la tine m-aduce./ Voroneț, rază de soare,/N-ai pe lume asemănare./ Voroneț, grădină dragă,/Te cunoaște o lume-ngtreagă./ Cine te-a văzut o dată/Doru-n inimă ți-l poartă.” Ovidiu Purdea Someș, fecior de pe Someș, militar de carieră, solist vocal, își încântă spectatorii cu vocea-i limpede și răsunătoare, prin glumele pe care le spune cu mult șarm și prin poeziile recitate cu multă pasiune, după cum mărturisește, în sufletul lui cântecul și poezia fiind găzduite deopotrivă: „Dacă aș avea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pe Modest Vișoiu. Corul a dat glas unei suite de cântece și poezii patriotice. Cu multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin. Romică Topan a recitat plin de patos poemul „Sunt român”, iar Marina Muntoi a emoționat cu „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” a lui Mihai Eminescu. Partea a doua a programului
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
trei zile distracția și voia bună au fost în toi, în primul rând prin muzică, foarte multă muzică de pe Valea Gurghiului, din împrejurimi, cât și din alte zone ale țării. Localitatea Ibănești a fost reprezentată de Ansamblul „Ibășteana” și de soliștii vocali: Florina Oprea și Marin Budilcă. Ansamblul de copii „Ibășteana,” înființat de 3 ani, format din douăsprezece perechi, instructor Marius Pop, execută dansuri din localitate: „De-a lungul”, „Bătuta” și din Maramureș. Florina Oprea, în vârstă de 20 de ani
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Refren/ Strofa 3: Cine joacă și nu strigă/Face-i-s-ar gura strâmbă/ C-așa-i jocul la români/ Învățat de la străbuni./ Refren./” Din punct de vedere muzical, localitatea Hodac este puternic reprezentată la Festivalul Văii Gurghiului de Ansamblul „Hodăceana”, Formația „Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
și nu strigă/Face-i-s-ar gura strâmbă/ C-așa-i jocul la români/ Învățat de la străbuni./ Refren./” Din punct de vedere muzical, localitatea Hodac este puternic reprezentată la Festivalul Văii Gurghiului de Ansamblul „Hodăceana”, Formația „Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Nico, încântându-i pe aceștia cu performanțe muzicale de pe scenele ad hoc ale parcului. Parcul Herăstrău se alătură programelor speciale de sărbători prin oferirea de concerte de colinde și muzică populară, aducîndu-i ca invitați speciali pe Vlad Miriță însoțit de soliști ai Operei Române, Mandinga și Sistem. Spectacolele sunt organizate de Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. Parcul Kiseleff nu s-a lăsat mai prejos și a devenit: “Capitala Bucuriei”, scena unor numeroase târguri de cadouri, antichități
BUCURESTIUL ESTE GATA DE SABATOARE! de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348212_a_349541]
-
autoritățile române tratează astfel de cazuri, sfidează nu doar normele de drept dar și pe fiecare cetățean care populează sau vizitează țara natală. Pentru noi, cei care l-am cunoscut pe Ciprian, nu am pierdut doar un pianist, dirijor și solist vocal ci în primul rând un om cu un caracter excepțional. Dincolo de orice injustiții și eschivări omenești, Cipri a plecat cu sufletul imaculat în lumea celor drepți. Înainte cu câteva zile de-a pleca în România, ne-am întâlnit cu
PLECAT DIN ARIZONA, MUZICIANUL CIPRIAN FODOREAN A FOST UCIS ÎN TIMPUL SUSŢINERII EXAMENULUI DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI ÎN CLUJ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348200_a_349529]