11,094 matches
-
rog, dumneavoastră nu trebuie să plătiți. Ba sigur că plătim! Vă rog, domnișoară Farah, nu mai vorbiți de asta! Orbecăind prin Întunericul sălii, Johan se instală Într-un fotoliu. Muzica exotică nu izbutea să acopere crănțănitul făcut de cei care spărgeau fără Întrerupere semințe de dovleac și le scuipau cojile pe podea. Lui i se păru că aude picăturile de ploaie pe nisipul țărmului la Începutul furtunii. Asta Îi aduse aminte de prima vacanță petrecută cu noua lui familie la Port
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rupte. Chipurile lor nu exprimau nici frică, nici furie, ci un amestec de vid și de euforie, ca și cum cei care locuiseră În aceste corpuri le părăsiseră de mult. Zgomotul teribil de mai Înainte nu se risipise În Întregime, dar era spart de țipete de bărbați și de femei, pe care Adam le auzea cu tot zăngănitul surd din urechi. Mai fusese și altceva, un zgomot pe care credea că-l mai auzise cândva, o serie de pocnete, niște rafale repezi de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Își spunea că asta Înseamnă să fii fericit. Avea toată viața În față, o eternitate care aștepta să fie umplută cu aceeași bucurie spumoasă, delirantă. Se simțea de parcă norii care acoperă cerul unei zile reci și Întunecoase s-ar fi spart și ar fi apărut soarele strălucitor pe o bucățică de pământ unde se afla ea, numai ea. Se Întreba cum de trăise oare primii cinsprezece ani de viață fără să cunoască plăcerea asta amețitoare? Au ajuns pe creastă, unde rândul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu-i decât o sticlă goală. și a zvârlit-o puternic pe lângă Adam, Înspre o stivă de scânduri din fundul magaziei. Sticla s-a izbit de lemn cu zgomot surd, Însă nu s-a făcut țăndări, mai degrabă s-a spart nespectaculos În trei sau patru cioburi care au căzut pe pământul bătătorit. Haide, a spus el. Trebuie s-o luăm din loc! Drumurile erau barate de poliție În apropierea Monumentului Național, iar becak-ul În care erau a fost nevoit să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a dres din nou glasul. Nu-mi aduc aminte. A clipit spre diapozitiv, o dată, de două ori. S-a Încruntat aproape imperceptibil, iar privirea i se umezise, ca și cum i-ar fi intrat praf În ochi. Margaret ar fi vrut să spargă tăcerea, Însă nu găsea cuvintele potrivite nici În indoneziană și nici În engleză. Îi căzuseră iar ochii pe fotografia celor doi președinți. Kennedy ținea pleoapele strânse din pricina luminii puternice, iar părul Îi era oarecum ciufulit de o boare de vânt
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lanț nesfârșit. Să fie căutarea o încercare de a ieși din beznă? Era atât de absorbită de noua ei îndeletnicire încât suportă zile întregi o durere intensă de măsele, un chin înfiorător, dezarmant. Își administra singură fiole de algocalmin, le spărgea vârful deasupra chiuvetei, le scutura picătură cu picătură în lingură sau, alteori, când îi lipsea răbdarea, sugea direct din fiolă licoarea amară ca fierea ce-i oferea amăgirea unei liniștiri de mică durată. De obicei adormea cu fruntea pe birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și cu cei din jur. Nu bea, nu fuma, nu vorbea urât și în curând s-a creat un fel de aversiune între el și tinerii lui colegi. Devenise ca un fel de rană care se inflamează și amenință să spargă. După o vreme, spre necazul său, Marcu se convinsese că băiatul nu se va putea integra, bănuia că se ținea cu dinții de capătul răbdării, de obicei evita conflictele, atingea cu vorbe usturătoare numai atunci când era încolțit, dar inginerul bănuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu precizie cum, își dădu seama că frazele ei împrumutaseră cuvintele, tonalitatea, precizia lui Alexe și avu certitudinea că întrevede adevărul: nu, controversa ei nu avea nici un suport sigur, cuvintele ei înverșunate erau mici balonașe de săpun ce se puteau sparge la orice mică atingere și atunci siguranța îi pieri, sângele i se scurse încetișor din obraji și ea murmură pierită: Dar citesc, asta fac mereu. Aiurea, explodă Alexe și o privi cu aerul cel mai nevinovat de pe lume. Și țața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
părea aproape absent., Și-a schimbat poziția picioarelor, și-a împreunat degetele, era conștientă de faptul că gesturile sale simple purtau în ele amprenta vinovăției. Era vinovată pentru un moment de absență. Dimitrie a plecat afară cu Ela să-i spargă alunele. S-a reîntors după puțin timp. Își schimbase cămașa și se spălase, chiar și părul era puțin umed, pieptănat proaspăt. Era un om energic, de o seriozitate care te atrăgea, vorbea cumpătat. Era o mare diferență între sporovăiala plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
poate chiar e, dar eu nu îl cred, îmi cere să merg cu el și eu nu vreau nimic și culmea, acum e posibil. Când ne-am întâlnit pe terasă la cafea, am băut o bere, noroc! și s-a spart un pahar undeva, el zice, s-a spart un pahar? nu cred în superstiții, spunea îngerul grădinar, îhî... Cumpăr țigări și 2 înghețate cu biscuiți de cacao, îi plac mult și Prințesei Miau-Miau, Cezar mă conduce până în fața scării, ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
îmi cere să merg cu el și eu nu vreau nimic și culmea, acum e posibil. Când ne-am întâlnit pe terasă la cafea, am băut o bere, noroc! și s-a spart un pahar undeva, el zice, s-a spart un pahar? nu cred în superstiții, spunea îngerul grădinar, îhî... Cumpăr țigări și 2 înghețate cu biscuiți de cacao, îi plac mult și Prințesei Miau-Miau, Cezar mă conduce până în fața scării, ține câinele, ia-o tu! ei?! ia-o tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
când, mă bucur că a rămas, îmi șoptește Baby la ureche, te iubesc, Baby, eu cu fusta scurtă și ți-a lucrat bine măseaua... îhî... și el furios a aruncat cu scaune în oglinzile venețiene, bine că nu le-a spart, nici toată familia... pompierul nu ne lasă să ieșim din teatru! fugim pe scări, e lacăt! ați devastat! cum îți permiți tu să vorbești așa cu mine... dă-mi-o pe directoare, nu-i nimic, s-au dărâmat niște sticle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
bancă și masă peste bancă și banca peste masă și masa peste bancă și când prin ploaie, hai? Hai! și Pinochio și-a scos hainele și a luat-o la fugă când toți se ascunseseră la Ovidiu, apa verzuie albicioasă spartă de ploaie în cioburi, băi, nu pot să merg cu fața, usturau picăturile și la întors mergeam ca la duș, alergând invers, gâfâiam și râdeam, și am băut votcă și a ieșit soarele, normal, și până seara am băut votcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
nas și eu i le strângeam cu un șervețel găsit, las-o să plângă, a murit tatăl ei, știu, e normal, dar Prințesa nu mai contenea din plâns, Mihai era în fața mea, axiome ca o lecție tocită la școală se spărgeau pe măsură că-i ieșeau pe gură, litere din cuvintele pronunțate își schimbau locul și nu se mai înțelegea, el pe el, eu cu el, mă uitam și-l vedeam un om cu corp de ziar, de fâșii de articole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
cărți și eu încă nu i-am văzut trupul gol, cum o arăta, mă gândesc, suntem ca într-un scurt metraj, realizezi? a zis el în prima zi, când Bianca mia a plecat zâmbind pe ușă, după ce toți 3 imaginaserăm, spărgându-ne de râs, o căsuță mică, de 1 pe 1, în care, dacă ai invitați, doriți cafea? imediat și doar întinzi mâna și dai cafea, doriți zahăr? imediat și doar întinzi mâna și dai zahăr și când dansăm, stăm toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
scaune izbite de pereți și Toni, vino să ridicăm măcar statuia la loc, și nu ieșiți nicăieri, ați devastat, trebuie să sun la direcție, ce naiba ai avut, habar n-am, de la Doors, dacă nu-l placam la pământ, cred că spărgea și oglinzile, spune Cehov, trupurile se văd prin întuneric luminate din spate, din hol, eu stau în fund pe jos, după ce m-am rostogolit peste mese și am râs în beznă, Cehov și Marius, foarte înalți, dansează, spun ceva tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
înșurubează în jur cu viața, a fluturi, a curcubee, și râsul meu le face să danseze, să-și schimbe culorile de la unul la altul, într-o plăcere de gheare viguros înfipte dintr-o carne în alte, până la sângele care se sparge în sfere albe, roșii, fără gravitație, zâmbetul lui mă saltă cu lava din tălpi, măi?! ție îți cam place de el, spune Cezar, da, cum să nu, și tu și eu căutăm același lucru în toate sensurile. Bianca, am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
cu sufletul pe ochi și mult și își ia la revedere, apoi începe ziua aceea. Mă doare în dreptul inimii, mă îngreunează locul, îl simt ca o gaură neagră în care cad, în cap memoria fuge ca pământul de sub picioare, se sparge în fuioare, nori albi subțiri, de ce să te agăți cu degetele? Oh, Doamne, Tatăl nostru care ești în ceruri... lasă-mă, nu mă atinge, genunchii tremură, încheieturile se moaie, cuvintele le citesc ca să le pot recunoaște iar, nu mai știu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
încăpere. Locuiți aici de mult timp? — Pe vremuri era casa noastră de vacanță. În ea ne petreceam weekendurile, răspunse Adrian. Dar era mai mică decât acum. Când ne-am hotărât să plecăm din Londra, am cumpărat vila alăturată și am spart peretele despărțitor. Fanny făcu câteva însemnări - evident, despre mobilierul din cameră și decorațiunile interioare. — Colecționați piese din ceramică? se interesa ea. Văd că aveți o mulțime. — Sunt făcute de soția mea, îi explică Adrian. S-a apucat de olărit după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
este legată de lumea tradițiilor satului românesc. Filmul obiceiurilor de iarnă alunga ,,lumea cenușie”, monotonă: ,,strălucitoare capre”, ,,toboșar de basme”, ,,feți-frumoși cu stele de oglinzi”, ,,draci blajini”, ,,ursul cu colindele” ce sosesc în lung convoi: Oh, lumea cenușie cum se spărgea deodată Și năvălea într-însa al datinei popor! Strălucitoare capre cu lâna colorată Și toboșari din basme săltând într-un picior.” În mijlocul acestor vechi obiceiuri populare, copiii Nică sau Nicolae, atenți la frumusețea spectacolului, își îndreaptă gândurile spre trecut, dar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu aripile ei luna, când un bărbat cu ochii verzi și cu cămașa albă cu floricele își alungă calul peste drumurile pustii. Strânge căpăstrul și încruntă sprâncenele și se vede că-i om rău, după cum își roade mustața și după cum sparge zările tot una cu calul în spume. La ,,Moara cu noroc”, banii curg valuri și mâinile care tremură și-i pipăie nu mai sunt curate și aspre, căci între galbeni și om se strecoară o umbră de sânge. Ne-am
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rotundă a Terrei. Se vor întâlni, undeva în drumul lor, schimbând un zâmbet în zori sau amurg. Apa mării era neagră-vineție. Vântul dormea și el somnul dulce al dimineții, lăsând norii să troneze deasupra mării. Crestele albe ale valurilor se spărgeau ușor de mal, cu zgomot surd, ca un geamăt. Nisipul era rece și umed, neprimitor. În fiecare clipă, lumina zilei creștea. Acum deslușeam totul. Vântul se trezise și el și începuse a se zbengui, stârnind panică printre crestele înspumate. Deodată
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de frumoasă e lumea, dacă știi și vrei s-o descoperi. Ștefan Macovei, clasa a V-a C Amurgul Înfiorarea amurgului coboară peste satul de vacanță de pe malul Dunării. Mă plimb pe lângă apă, printre sălciile pletoase care-și atârnă crengile, spărgând ușor oglinda de cleștar. M-am hotărât să aștept aici apusul soarelui, să mă bucur intens de clipa în care soarele îmbrățișa apele Dunării. Amurgul aduce cu el o undă de răcoare, făcând apa purpurie să se înfioare și mii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
limpede, răcoroasă; întuneric orb; sclipirile stelelor; noaptea se lasă molcom ca o pânză întunecată. Despre nori: nor sihastru; nouri trecători; norii suri pe bolta posomorâtă; nori fumurii; nori plumburii; nori albi; plutea pe talazul acela cu aripile neclintite; norii se sparseră în sfârșit în șuvoi de ploaie; grămezi uriașe de nori; nori vineți, posomorâți; nori de bumbac. Despre oraș: orașul adormit; paradisul luminii; parcurile sunt triste; este pustiu și liniște; clopotnița de aur străvezie; oraș ca un furnicar; seara începuse să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
orală a compoziției; g) scrierea acesteia; h) autocontrolul; i) discutarea compoziției și evaluarea. Oferim mai jos câteva propoziții de sprijin pentru compozițiile: Apus de soare O linie subțire de sânge se arată la orizont. Din cioburile de porțelan ale azurului spart de pocnetul soarelui, adun cu pensula ultimele broboane de lumină. Geana zării, din purpurie cum era, pare a se topi în roșu puternic. Spicul Era supărat că nu are nici o culoare. Plângea... L-am luat în palmă... L-am atins
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]