2,695 matches
-
piața cu cr eșt ere rapidă a derivativelor și a extins accesul pe piețele emergente, în condițiile în care atât corpo rațiile străine, cât și cele locale din țările res pective au înregistrat cereri în creștere de titluri de capital speculativ. Anterior, cererea se axase, în principal, pe produse derivative ale cursului d e s chimb, cum ar fi contractele forward în valută străină și swap urile intervalutare. Pe la mijlocul anilor ̕90 ai secolului trecut, piața pentru alte produse der ivative
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
acesteia în incapacita te de plată, în august 1998, eveniment aparent mai ușor de prevăzut, dar a c ăru i probabilitate de producer b fix și supraevaluat, care conduce la deficite de cont curent și pasive externe, cu nelimitate posibilități speculative în sectoarele public și privat. Un al doilea factor îl reprezintă corupția pe f ață și „capitalismul de cumetrie“. Acestea au fost, de obicei, citate drept motive care au stat la baza crizei asiatice, existând voci care au adoptat, deseori
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capitalului utilizat trebuie să fie mai mare decât costul lui, pentru ca fluxurile să fie sustenabile. În ceea ce privește Asia de Sud-Est, au fost preferate investițiile financiare spe culative și cele din domeniul imobiliar. Rezult atu l a fost crearea unui cerc vicios de investiții speculative și neproductive, inflație în creștere, aprecierea cursului de schimb și declinul ratei exporturilor, factori care au făcut țările respective mult mai vulnerabile la cr izele financiare. Toate țările au fost receptoare de fonduri stră ine , într-o măsură mai mare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
derivate ce acoperă împotriva ori cărei pierderi sau perturbări legate de un anum it titlu. În aceste condiții, riscul investiției a coborât, astfel, sub nivel ul zero. Interschimbând toate aceste produse, sistemul bancar a creat „un bal on“ de operații speculative colosale. Acest mecanism a funcționat fără nicio problemă, atât timp cât cei care au împrumutat inițial își plăteau datoriile. Din păcate, creșterea lentă a dobânzilor practicate de FED, începând cu anul 2005, a stricat acest mecanism, titularii de credit nemaifiind în măsură
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lor financiare (assets’ bubble); creșterea ratei dobânzii în perioada 2004 - 2006 (de la 1 % la 5,25 %) și expirarea perioadelor pentru care au fost ac ordate garanțiile; de aici, creșterea explozivă a volumului creditelor nera mbu rsate la scadență; corecția creșterii speculative a prețurilor locuințelor s-a adău gat la căderea pieței creditelor ipotecare; r ditglobalizarea - c iza cre elor din S.U.A. a devenit o criză mondială a cr edi tului (butterfly effect). În opinia lui Silviu Cernea, actuala criză financiară mondială
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cunoscută, dar există un alt defect c are este mai puțin cunoscut, și anume o falsă credință în stabilitatea piețelor financiare. Crahul din 2008 a demonstrat că piețele financiare nu tind, în mod necesar, către echilibru; acestea pot produce scheme speculative. Însăși introducerea euro a creat propria speculație în țările în ca re costurile împrumuturilor au scăzut puternic. Grecia a abuzat de acest privilegiu prin înșelăciune, însă Spania nu a făcut acest lucru. Aceasta a urmat politici macro economice sănătoase, și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
p roduselor financiare și cu deschiderea piețelor naționale față de inves tit orii străini. Unii chiar au încercat să identifice vulnerabilitățile acesto r e conomii financiarizate ale țărilor dezvoltate, menționând dificultatea de a c ontrola sau lipsa de control asupra fondurilor speculative și a produselor financiare derivate, în primul rând. Alții au semnalat faptul că manage men tul macroeconomic la nivel național, în condițiile globalizării fina nci are, este mai dificil de rea lizat, politicile economice naționale necorelat e j ust cu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bursa terțiară o singură cotație sau câteva cotații aleatoare. Societățile de bursă mai sunt nume firme broker/dealer. Rolul brokerilor este de a centraliza cererea și oferta de titluri, pe când dealerii sunt implicați pe cont propriu în tranzacții cu caracter speculativ (câștigă din diferența de curs). Există și o a treia categorie importantă de "actori bursieri", exceptând brokerii și dealerii. Creatorii de piață (market maker-ii) sunt cei care-și asumă responsabilitatea inițierii (demarării) tranzacțiilor cu o anumită valoare mobiliară. Ei oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
În intervalul dintre data încheierii contractului și ziua de lichidare generală, în orice zi din acest interval, cumpărătorul poate iniția o operațiune de sens contrar: Cursul crește și cumpărătorul nu dorește includerea titlurilor în portofoliu. El va executa o operațiune speculativă. În acest sens, va adresa brokerului său un ordin de vânzare pe piața cu reglementare lunară privind titlurile achiziționate. Investitorul este deja proprietarul titlurilor achiziționate, dar nu le deține în fizic, pentru a putea apela la piața la vedere. Câștigul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
acordat. Câștigul net al reportatului este diferența dintre soldul creditor al fazei a II-a și soldul debitor al fazei I. Pentru investitorul-vânzător pe piața cu reglementare lunară, putem desfășura un raționament similar. El poate acționa prin: o operațiune pur speculativă când cursul scade între momentul încheierii tranzacției și ziua de lichidare generală; prelungirea cu o lună a tranzacției, în cazul evoluției adverse a cursului (creștere pentru vânzător); executarea contractului la scadența fixată la încheierea tranzacției. Sintetizăm în tabelul următor situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
piața la vedere. Nu stă în intenția sa să includă titlurile cumpărate în portofoliu. El inițiază pe piața cu reglementare lunară o cumpărare în marjă, mizând pe posibilitatea de a revinde titlurile cu profit până în ziua de lichidare. Operațiunea este speculativă și implică un risc considerabil, deoarece o evoluție defavorabilă a cursului poate duce la anularea sumei investită inițial. 3.3.3. Tranzacții la termen de tip condițional cu titluri primare 3.3.3.a. Operațiuni cu primă În tranzacțiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de asemenea, limitat. Cumpărătorul, în tranzacțiile cu primă, anticipează o creștere a pieței. Cumpărătorul unui stelaj mizează pe o variabilitate mare a cursului (scădere sub borna inferioară sau creștere peste borna superioară), fără a putea preciza sensul mișcării acestuia. Operațiunile speculative cu stelaje presupun executarea contractului înainte de scadență (în ziua de lichidare a uneia din primele cinci luni) pentru un curs favorabil, operațiune însoțită de o alta de sens contrar pe piața la vedere. De exemplu, în ziua de lichidare a
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
prestabilit prestabilit; în trei variante crescătoare pentru fiecare scadență prestabilit (borne); identic pentru toate cele 6 scadențe prestabilit Tab. III.6 Unele caracteristici ale tranzacțiilor la termen (element original) Observație: Toate scadențele fiind de "tip RM", operațiunile de acoperire sau speculative se pot efectua combinând diferitele tipuri de tranzacții la termen. Lichidarea contractului de opțiune se poate face în trei feluri: a) Închiderea poziției pe opțiune (lichidarea opțiunii), presupune adresarea de către deținătorul contractului, a unui ordin de compensare. Prin acest ordin
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
puterea guvernelor."16 În masa eterogenă a capitalului aflat în circulație pe piețele financiare globale se pot distinge trei componente majore, care joacă rol atât de sursă cât și de destinație: flux financiar comercial, fluxul financiar investițional-productiv și flux financiar speculativ. Există o cauzalitate circulară între acestea. Intensificarea primelor două fluxuri duce la creșterea capitalului speculativ. Acesta beneficiază și de o "creștere internă" datorită inovațiilor de produse financiare. Inovația financiară poate rezulta fie prin combinarea unor modele investiționale clasice, fie ca
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
se pot distinge trei componente majore, care joacă rol atât de sursă cât și de destinație: flux financiar comercial, fluxul financiar investițional-productiv și flux financiar speculativ. Există o cauzalitate circulară între acestea. Intensificarea primelor două fluxuri duce la creșterea capitalului speculativ. Acesta beneficiază și de o "creștere internă" datorită inovațiilor de produse financiare. Inovația financiară poate rezulta fie prin combinarea unor modele investiționale clasice, fie ca un exudat complet nou (componenta creativă a unei strategii investiționale), a cărei "omologare" o fac
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
decât avertismentele culturaliste. Modernizările accentuate de ulterioarele revoluții burghezo-democratice au venit de la o burghezie consolidată politic, uneori prin "monstruoase coaliții" cu "foștii" ori cu "ideologii" care au schematizat și golit viețile oamenilor de "valori depășite". Banului, hârtiilor de valoare, calculelor speculative la burse, societăți de asigurări și bănci profitoare li s-au conferit puteri sporite prin înmulțirea formelor tranzacționale. Corelativ, au proliferat izvoarele birocrațiilor comerciale, judiciare și funcționărești, aparatele de represiune metodică a infracțiunilor (poliție, jandarmerie, închisori cu regimuri de siguranță
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unor intelectuali din Orient pentru inițiative reparatorii ale Occidentului. O explicație mai abstractă a crizei umanității europene a susținut Ed. Husserl în anul 1935, la venerabila vârstă de 76 de ani. Filosoful era îndreptățit să se refere la propriul sistem speculativ, denumit "fenomenologie transcendentală" sau "intențională". Această construcție i-a fost sugerată în cursuri de către profesorul său vienez, Franz Clemens Brentano (1838-1917). Husserl a dezvoltat câteva din problemele conștiinței intenționale perceptive, a rolurilor ei în existența și cunoașterea umană, blocate de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Coranului, sub îndrumările interpretative ale imamului (la șiiți) și ale califului la sunniți. Pentru facilitarea înțelegerii, reamintim că sciziunea sunniți- șiiți s-a produs după moartea ginerelui Ali al Profetului în anul 661, care era șiit. Perșii mai înclinați spre speculativ au rămas tot șiiți. Ei au instaurat dinastia abbasizilor pe la anul 750 care a durat până prin 1256, când au fost invadați de mongoli și nu și-au mai revenit multă vreme. Iranienii de astăzi vor să refacă prestigiul de altădată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și vorbește. Habermas de aici pornea în construcția sa antropologică. Legăturile cunoașterii cu aceste interese sunt marcate de frecvente reprimări și de tot atâtea reconstrucții ale dialogului. Însă analizele despre interese făcute de fenomenologia transcendentală, de pozitivism (6) rămân la fel de speculative ca și cele pe care le susținea Heidegger în analitica Dasein-ului și mai ales în hermeneutica "grijii". (7) Habermas a conceput critica ca o teorie a competenței comunicative, formată din arta de a înțelege; tehnicile necesare pentru învingerea neînțelegerilor; psihanaliza
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
îmbină cu celelalte paradigme, imaginea geopolitică de mai sus nu rămâne valabilă pe durate de timp îndelungate. Din punct de vedere descriptiv-explicativ, pe termen lung, modelul civilizațional are valoare. Pentru acțiunile pe termen scurt și mediu, el rămâne general și speculativ. Cu acest model se realizează, cel mult, "profeții", dar nu predicții prea verosimile. Comparativ cu unele ramuri ale științelor naturii, cunoașterea evoluției societăților rămâne la stadiul unor inferențe inductive cu concluzii probabile, a unor analogii și ipoteze. Trebuie să ținem
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ea reprezintă o încer care de a da (dacă este posibil) o formă conceptuală fas cina ției resimțite la întâlnirea cu lumea orașului, lumea cotidiană pe care o cunoaștem astăzi. Lungul ocol prin textele lui Ben jamin este un exercițiu speculativ în care se constituie univer sul urban ca univers fantasmatic, marcat subtil de ade văruri grave și de așteptări mesianice profunde. Funcțio na litatea epidermică a orașului nu-i epuizează ființa, ci o problemati zează, tocmai în acele locuri în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
gândirii. Împotriva lui Fichte, pentru care sesizarea de sine a gândirii este o intuiție intelectuală, romanticii „redefined infinity, seeing it no longer [...] as continuous advance, but rather as an infinitude of connectedness“. Ceea ce Hegel va reproșa, din punct de vedere speculativ, filozofiei lui Fichte este că aceasta vede universalul în manieră ideală, ca opus realității particulare, dar „interesante“ a lumii. Eul lui Fichte se cunoaște doar formal pe sine, iar apoi „deduce“ lumea, fără însă a se regăsi cu adevărat în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
serie de obiecții teoriei romantice tocmai din această perspectivă. Pentru Schlegel, exercițiul critic nu este unul evaluativ, al unui subiect care se poziționează în raport cu opera de artă, ci este o dezvoltare a operei ca atare, o actualizare a potențialităților ei speculative. „Mediul reflecției“ este arta văzută ca formă a Absolutului, ca formă infinită, iar critica unei opere de artă presupune, așadar, transformarea acesteia în producție infinită a formei. Momentul central al criticii este cel deconstructiv. Opera de artă își sacrifică forma
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sale imediate, prezente în Critica rațiunii pure, ci a celor „secunde“, care deschid drumul unei metafizici viitoare. O fac însă scoțând conceptul de „critică“ din domeniul intelectului, pentru a-l citi din perspectiva celei pe care Hegel o numește „rațiune speculativă“. Astfel, romantismul corespunde cerințelor unei „filozofii viitoare“, schițată de Benjamin în 1918. Cu toate acestea, concepția romantică rămâne paradoxală, neconcludentă, într un punct esențial: și anume, în încercarea de precizare a ideii de artă ca Absolut. Continuumul formelor artei, Absolutul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ca reprezentare a unui subiect care „ia în posesie“ obiectul; ar fi și cu neputință acest lucru, odată ce adevărul filozofic este decisiv marcat de faptul lingvistic care, voi încerca să arăt ulterior, nu poate fi obiectualizat. Cu noașterea filozofică este speculativă, în sensul că ea pășește doar pe urmele obiectului care se autoprezintă și depășește astfel relația nereflectată subiect-obiect. Astfel, Adevărul nu există decât ca adevăr absolut, întrucât structura sa speculativă îl absolvă de orice relație care ar putea să-l
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]