3,200 matches
-
Diferite vârste ale poeziei pot fi ușor descoperite în texte condensate, simplificate până la esență, deloc ambiguizante sau ermetice. T. practică o dicție directă, în ciuda faptului că multe fragmente trimit către o poetică a spațiului închis: „m-am născut dintr-un spin/ care n-a luminat în nici o rană”, „mă simt bine în colțuri/ acolo unde uiți mereu să ștergi praful”, „înlăuntru pândea cineva/ speriat de întâlnirea cu mine”, „melcul memoriei/ se gudură și scheaună în cochilie” sau „într-o brazdă aștept
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
particule elementare aflate în interacțiune, după care sunt separate. Predicțiile mecanicii cuantice arată că, măsurând starea primei particule, se determină și starea celei de-a doua, deși, prin separarea lor, interacțiunea dintre ele nu mai este posibilă. Orice modificare în spin-ul uneia din particule afectează simultan cealaltă particulă, în ciuda separării lor. Concluzia este, desigur, stupefiantă. Se ridică întrebarea șocantă: cum află a doua particulă despre schimbarea ce o afectează pe cea dintâi, în condițiile în care ele au fost separate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pe locul rămas alb, Vederi din miragii sau Cascada de senzații. La „Cronica literară” V. poartă polemici cu „Adevărul literar și artistic” și cu alte publicații de orientare moderată, lăudând în schimb revista „unu”, și recenzează elogios plachetele Flori de spin a lui Virgil Carianopol și Artificii a lui Teodor Scarlat, recent apărute. M. Pp.
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
decoruri dezolante, stări de vagă tristețe. Litaniile marelui deprimat sunt înlocuite însă de cadențe mai iuți, tonul devine mai ironic: „De-acum se lasă iarăși pâclă deasă/ Și ca o babă-n haine de mireasă,/ Cu trena lungă încâlcită-n spini,/ Se plimbă toamna prin grădini/ [...] Pe stradă trece-un mort calic,/ Vântul merge după dric” (Preludiu de toamnă). Deseori imaginile rezultă din asociații mai cutezătoare: „Și-atârnă noaptea zdrențele pe ramuri,/ Își bagă luna nasul bleg pe geamuri; Strivit în
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult, când am pornit, flăcăi,/ Cu icoana țării-n chiotoare...”). Eul liric se complace adesea în ipostaza pastorală, numărându-și zilele ca pe mioare și viețuind în singurătățile crestei, doar
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
poezia este un fel de ceremonial plăsmuit inteligent, dar și cu fervoare. Treptat el abandonează compoziția digresivă, ca în Poeme europene (1980), volum inspirat de câteva călătorii, aici respirația fiind mai largă și meditația luminată natural, sau în Tratatul despre spini și alte poeme (1982), unde se produce o așezare în matcă a lirismului. Edenul (1980) și Via (1984) sunt romane cu substrat moral și autobiografic, cu multe elemente de senzațional, construite după normele prozei descompuse liric, cu puține personaje de
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
fost și o tentație (puțin izbutită) spre Anabase. Ce e frumos: poet al câmpiei și al luminii”. SCRIERI: Repaose, București, 1969; Confesiunea, București, 1971; Datoria, București, 1972; Confesiune patetică, București, 1976; Poeme europene, București, 1980; Edenul, București, 1980; Tratatul despre spini și alte poeme, București, 1982; Via, București, 1984; Turnul onoarei, București, 1987; Aur și flacără, Timișoara, 1996; Darul, Oradea, 1997; Iisus, București, 1999; Confesorul, Oradea, 1999; Carla în decembrie, București, 2002. Repere bibliografice: G. Călinescu, Poezie, CNT, 1962, 7; Florin
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
Gnoseologia etnosului nostru poetic, F, 1975, 10; Piru, Poezia, II, 339-340; Daniel Dimitriu, Modalități ale confesiunii, CL, 1976, 8; George Alboiu, Ipostazele asincroniei, VR, 1977, 5; Iorgulescu, Scriitori, 110-112; Ioan Holban, Romanele poeților, CRC, 1980, 38; Al. Piru, „Tratatul despre spini și alte poeme”, TBR, 1983, 242; Adriana Iliescu, Timpul care fuge, RL, 1987, 45; Ion Lefter, Ion Murgeanu, poetul asasinat?, RL, 1996, 40; Dicț. scriit. rom., III, 335-336. N.I.
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
tin 14 apartamente, București, Calea Rahovei 297. 1315. Casali Vasile, Stelian Marin și Marioara, 13 apartamente, București, Calea Rahovei 308. 1316. Cioflec Cornelia și Aurora Valeanu, 5 apartamente, București, str. Sf. Constantin 21. 1317. Casapian Garbis, 8 apartamente, București, Calea Griviței 178, Într. Spinului 1; 1318. Cibuchi Elisa, 7 apartamente, București, str. Sf. Constantin 1; str. Schitu Măgureanu 15; str. Doina. 1319. Costaforu C. Ioan, 3 apartamente, Ploiești, str. Ramuri 1. 1320. Caragea Vasile, 2 apartamente, București, str. St. Mihăileanu 33. 1321. Cernescu Niculae
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
lâncezește / Și tot mai grea în suflet turburarea-i crește; / Gândul îl doare, îl frământă ca un cui / Și-l înglodește piatra pusă căpătâi. / Zile întregi și săptămâni, pe brânci, / S-a cățărat prin bolovani și stânci, / Prin bălării și spini a sângerat / Până ce oaia rătăcită a aflat.” Tematica de inspirație religioasă, comună în epocă, este văzută ca o cale către adevărurile ultime, către misterul care întemeiază lumea: „Cu palmele întoarse către cer, / Acoperindu-și chipu-nfricoșat sub haină, / Ilie cugetă
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
care tot el îl preconizase. În 1924 Einstein primește, din partea fizicianului indian Satyendra Nath Bose, o descriere a unei teorii statistice. Einstein adaugă și ideile sale și publică un articol care va deveni teoria statistică Bose-Einstein aplicabilă particulelor elementare cu spin întreg, numite bosoni. Împreună cu Conrad Habicht și Maurice Solovine, Einstein înființează "Akademie Olympia". Studiile și lecturile includeau: Henri Poincare, Ernst Mach și David Hume, autori care au avut o puternică influență științifică și filosofica asupra lui. Einstein a fost ținta
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
fi corporații ale învățării și cercetării, universitățile reproduc, transmit și produc cunoaștere, asigură transferuri cognitive și tehnologice, vând servicii de instruire și produc noi cunoștințe și tehnologii pe care le testează mai întâi în microunități de producție (prin proceduri de spin off), ce pot aparține inițial unor incubatoare ce funcționează în parcuri științifice, pentru ca apoi cele de succes să fie lansate în economia reală de proporții mai mari. Patru criterii sunt invocate pentru aprecierea succesului universității-corporație: calitatea serviciilor de instruire, angajarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spre vigoarea telurică, spre seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii în lungi frigări de măr sălbatic”, în „aerul tăiat de păsări se-amestecă miresme tari”, „între spini și verze”, „durerile pândesc [...] ca niște iepuri vii”. În nopțile fără lună, „pășunile au răni: / spinări de cai curbate”. Prin „păduri bătrâne” „trec urșii spre izvoare cu botul sângerând de mure, / un cerb flocos își spală barba în roua ierbilor
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
șah/ sub razele Roentgen: în întunericul lor anatomic/ organele noastre erau piesele șahului./ Mai ales serile mi-aduc aminte de mine. Cum spune Char:/ «frunza trece prin copac»./ Mă revedeam copil cum înțărcam vițeii/ punându-le pe frunte coronițe de spini/ sau scânduri din care creștea o pajiște de cuie [...]/ Cât de inexplicabili și monstruoși/ sunt totuși în dragoste multiplii lui unu./ Din corpul meu vid și verzui/ sub razele Roentgen/ O priveam fără glas/ unduitor și transparent ca un vierme
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
guturai și tulburări respiratorii. Nici un remediu naturist pentru uz intern nu este considerat complet dacă rețeta nu include una din aceste plante emoliente. Ungurașul, lumânărica și nalba de grădină sunt exemple bune de plante emoliente. 4. Oricare dintre plantele cu spini sau care înțeapă sunt folosite pentru afecțiunile cu dureri acute. Scaiul este folosit ca tonic pentru toate organele. Păducelul poate fi utilizat ca tonic pentru inimă, deoarece are spini ascuțiți care indică durerile acute ale inimii. Păducelul este considerat și
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
sunt exemple bune de plante emoliente. 4. Oricare dintre plantele cu spini sau care înțeapă sunt folosite pentru afecțiunile cu dureri acute. Scaiul este folosit ca tonic pentru toate organele. Păducelul poate fi utilizat ca tonic pentru inimă, deoarece are spini ascuțiți care indică durerile acute ale inimii. Păducelul este considerat și diuretic, iar acest lucru este util pentru orice tratament al inimii. Lăptuca veninoasă este folosită ca analgezic și sedativ. Are flori care pot fi albe, galbene sau albastre. Țepii
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
să vă spună cu cuvintele lui cum a reușit să ajute o femeie: „Într-una din serile trecute, îi făceam tratament reflexogen unei doamne care nu era la prima ședință, dar care în seara respectivă se rănise rău într-un spin de trandafir. Am efectuat masajul în jurul tăieturii și apoi am început să stimulez punctul reflex al glandei pituitare din talpa stângă. După una sau două secunde am rugat-o să aplice puțină salivă pe rana de la piciorul drept. Mi-am
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
să plantați arbustul pe un teren pe care ați pus turbă și pământ cu rădăcini descompuse. Murii uriași Reprezintă o variantă îmbunătățită a murilor sălbatici. După cum o indică și numele, fructele rugilor respectivi (care prezintă avantajul de a nu avea spini) sunt mai numeroase și mai mari decât cele ale murului sălbatic. Fructele se coc în luna septembrie. Murul are absolută nevoie de arăcire: ramurile sale pot crește cu doi sau trei metri într-un an! Dicționar de termeni Acarieni Sunt
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
colegi. Se pare că în această cameră au avut loc mizanscene cu caracter blasfemic în perioada Paștelui din anul 1951, Mihai Buracu relatând că cei din celulă trebuiau să sărute un falus din săpun atârnat de gâtul unui „sacerdot”. Existau spini, bâte în loc de ramuri înverzite de salcie și un „Pilat” care l-a osândit pe „Iisus” la răstignirea pe hârdăul cu excremente 1. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi 2, după care majoritatea celor rămași în închisoare au fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în neoplatonismul renascentist. În ciuda unității de substanță, se pot decupa patru etape în evoluția poetei. Cea dintâi ar cuprinde volumele De pe pământ (1963), La ritmul naturii (1966) și, parțial, Norii (1968). A doua etapă, de la Agonice (1970) până la Răsad de spini (1973), definește decisiv traiectoria poetei. De acum, „setea de anonimat”, ceea ce înseamnă „subordonarea eului unei ritmicități universale”, va primi semnificațiile renunțării și ale spaimei de singurătate și moarte. Ape cu plute (1975), Limanul orei (1976) și Ploi de piatră (1979
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Cărticică de doi ani, București, 1970; Coline, București, 1970; Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (în colaborare cu Adrian Păunescu), București, 1970; Sala nervilor, București, 1972; Leac pentru îngeri, București, 1972; Cărticică de trei ani, București, 1972; Răsad de spini, București, 1973; Pasteluri, București, 1974; Cărticică de patru ani, București, 1974; Ape cu plute, București, 1975; Limanul orei, București, 1976; Poeme, pref. Eugen Simion, București, 1977; Ploi de piatră, București, 1979; Umbră pentru cer, București, 1981; Cărticică de cinci ani
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Să fie nou. Să fie propriu. Cu Gorki am să-nchei desigur Ce critic minunat era Spunând că scrisul nostru-n friguri E muncă... Și-ncă muncă grea. Iubise lupta de opinii! Nimic după tipic sau silnic. Cătase florile, nu spinii. Soluții, nu examen clinic. Ca el să iei din cărți, destule... Dar dând și celor mulți povața, Topește ghiața din formule, Iubește-adânc, fierbinte, viața! 72. Ion Horea - Note despre o poezie. În: Viața românească, nr. 10, oct, 1953 73. G.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să intre un om bogat în Împărăția Cerurilor. Acul reprezintă măsurătorul sacru, trecerea inițiatică și le conferă experiențelor trăite o importanță nebănuită. Dar acul ascunde și o semnificație de agresivitate și are, din acest punct de vedere, aceeași simbolistică cu spinul (vezi acest cuvânt). Cât despre acul cu gămălie, el evocă amenințarea de a fi descoperit, prins în flagrant delict și sancționat. Cel ce visează se teme, poate, să nu se „înțepe” din cauza faptului că atitudinea sa nu este ireproșabilă. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Caraș-Severin și în comitetul Partidului Național Român. S-a pronunțat pentru pasivitatea politică a românilor din Austro-Ungaria, crezând în avantajele pe care ei le-ar putea obține astfel din partea Austriei. A colaborat la gazetele bănățene, semnând, uneori, Coriolan Briceagă, Nips, Spin. Caius Brediceanu, ministru, diplomat, și compozitorul Tiberiu Brediceanu au fost fiii lui, iar una dintre fiice, Cornelia, a devenit soția lui Lucian Blaga. B. s-a afirmat ca un remarcabil animator cultural. A făcut parte din Astra și din Societatea
BREDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
gâștei sălbatice, București, 1989; ed. (Le Vol de l’oie sauvage), tr. Gérard Bayo, Paris, 2000; Ferestre, București, 1990; Furcile caudine, București, 1991; Lieduri, pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1992; Ante portas, Bruxelles, 1992; Le Visage du temps, Troyes, 1993; Fierul spinilor, Cluj-Napoca, 1995; Ronsete, cu ilustrații de Călin Stegerean, Cluj-Napoca, 1995; Ieșirea din Europa, București, 1996; A doua venire-Le Deuxième retour, ed. bilingvă, tr. Paola Bentz-Fauci, Oradea, 1996; Portrait apocryphe-Portret apocrif, ed. bilingvă, tr. Nicola Bentz-Fauci și Mihai Zaharia, București-Montreal
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]