2,592 matches
-
imagini stereotipe ale funcționarilor și doctorilor, spionilor, politicienilor, agenților de călătorie, fermierilor, negustorilor, mecanicilor auto- și ale modului lor de viață. În anumite texte - iarăși, în caz că nu există motive întemeiate ca lucrurile să se petreacă altfel - ne așteptăm ca anumiți spioni și fermieri să corespundă în linii mari stereotipelor noastre. Din analiza anterioară a deducției, bazată pe cunoașterea empirică dar stereotipă, și pe familiaritatea și predictabilitatea personajelor și a comportamentului lor s-ar putea desprinde cu ușurință o falsă impresie. Se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dovadă în plus că acele tranzacții comerciale nu erau guvernate de logica mâinii invizibile, ci de lipsa de logică a mai multor mâini, forțe și persoane invizibile ori cel puțin obscure. Povestea acestei plecări rocambolești, adevărat scenariu de film cu spioni din epoca Războiului Rece, susținută de documentele păstrate în Arhiva CNSAS și consultate de eroul nostru picaresc, a fost spusă de el însuși în cartea Dosarul 148074, apărută deja în ebraică și franceză, pe care o așteptăm în versiune românească
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Dostoievski. Șuhov nu a fost închis din pricina unui crez la care nu ar fi putut să renunțe, ci dintr-o simplă întâmplare absurdă. Luat prizonier de război de nemți în '41, în loc să fie eliberat de ruși, a fost condamnat ca spion și trimis în lagăr. În fața unui destin irațional, Ivan Denisovici nu se mai apără cu încrederea într-o divinitate izbăvitoare și nici nu știe dacă speranța libertății i-ar mai folosi la ceva. Știe doar că ziua ce s-a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
legilor aproape că nici nu a început”. Pe lângă Vasile Barbu, mai pot fi menționați, cu lucrări bune în același domeniu, C. I. Bendescu (Memoratorul general pentru uzul ofițerilor de jandarmi (1930)) și colonelul Ioan Theodorescu, căpitanul Gheorghe Hristescu (Misterele spionajului. Spioni și spioane celebre. Metode și mijloace folosite în spionaj și acțiuni terorist-diversioniste). Această ultimă lucrare a abordat, pentru prima dată, cazuri concrete de spionaj, metodele folosite de spioni și de vânătorii de spioni, toate fiind inspirate din perioada primului război
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de jandarmi (1930)) și colonelul Ioan Theodorescu, căpitanul Gheorghe Hristescu (Misterele spionajului. Spioni și spioane celebre. Metode și mijloace folosite în spionaj și acțiuni terorist-diversioniste). Această ultimă lucrare a abordat, pentru prima dată, cazuri concrete de spionaj, metodele folosite de spioni și de vânătorii de spioni, toate fiind inspirate din perioada primului război mondial și, parțial, cea ulterioară. Printre cazurile concrete se numără și câteva din România (atentatul de la Senat din 1920), fiind o lucrare accesibilă și scrisă într-un stil
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ioan Theodorescu, căpitanul Gheorghe Hristescu (Misterele spionajului. Spioni și spioane celebre. Metode și mijloace folosite în spionaj și acțiuni terorist-diversioniste). Această ultimă lucrare a abordat, pentru prima dată, cazuri concrete de spionaj, metodele folosite de spioni și de vânătorii de spioni, toate fiind inspirate din perioada primului război mondial și, parțial, cea ulterioară. Printre cazurile concrete se numără și câteva din România (atentatul de la Senat din 1920), fiind o lucrare accesibilă și scrisă într-un stil atrăgător pentru marele public. O
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost accentuată latura contrainformativă, de prevenire a acțiunilor subversive la adresa siguranței statului. Ministerul Apărării Naționale, Marele Stat Major, Secția a II-a, a emis Noțiuni generale asupra activității informative și subversive, în care se prezentau activitățile nocive depuse de spioni, propagandiști, teroriști și agenți de sabotaj. Spionajul era definit ca fiind „procurarea de informații privitoare la situația militară, politică și economică” și, lucru interesant, se executa permanent pe timp de pace, lua amploare pe timpul tensiunilor diplomatice și „se dezvoltă la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și alte naționalități. Cursurile erau susținute de specialiști, cum era Sadoul pentru francezi, Herenguer pentru germani, Provinian pentru români și Hohon pentru polonezi, iar durata acestora era de două luni, după care elevii absolvenți erau expediați în țările natale „ca spioni bolșevici”. Informațiile obținute de Inspectoratul General de Siguranță din Bucovina prezentau în amănunt unde erau ascunse documentele de recunoaștere cu care foștii elevi de la Harkov se legitimau la reprezentanțele oficiale sovietice din țările de origine, după ce erau repatriați. Reprezentantul principal
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Nota a prezentat și câțiva dintre agenții bolșevici care acționau în Iugoslavia sub acoperiri din cele mai diverse (specialist în chestiuni de navigație, directori de fabrică, reprezentanți ai unor societăți occidentale etc.). O observație fină a celor care monitorizau activitatea spionilor în favoarea Sovietelor a constatat că aceștia erau complet independenți, având legături directe cu Moscova, unde expediau materialele de interes și de unde primeau instrucțiunile aferente, stipendiile financiare și echipamentele necesare desfășurării activității. La începutul anului 1923, pe baza informațiilor furnizate din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întinse ramificații” în toate localitățile urbane și rurale din județele Cetatea-Albă și Ismail. Prefectul Poliției din Ismail, I. Georgescu, a comunicat ministrului de Interne, la 18 august 1921, rezultatele cercetării celor care au trecut Nistrul și care sunt fie posibili spioni, fie refugiați, dar pot da relații interesante. Astfel, asemenea date au fost aflate de la Martin Suhov și Minai Danilov, veniți din Odessa, care au confirmat că acolo s-a organizat „un birou de spionaj, pentru localitățile din apropierea Nistrului și în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și 31056 civili. Inspectoratul General de Siguranță Constanța a reușit să infiltreze un agent într-un mediu comunist-terorist și, timp de șase luni, a beneficiat de informațiile culese de acesta. Doar o întâmplare, altfel meritorie, a făcut ca nucleul de spioni și teroriști identificați până la acea dată să fie arestați, din păcate fără șeful bandei, care era plecat după instrucțiuni și aprovizionare cu diferite materiale (manifeste, arme, muniții, bani) în U.R.S.S. Agentul Siguranței dobrogene a reușit să se infiltreze într-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
documente militare române. Ce nu știau grănicerii era că toate acele documente erau false și, prin acțiunea lor, s-a compromis o acțiune de infiltrare în mișcarea comunistă. Datorită acestui fapt, comisarul Rădulescu a luat hotărârea să-i aresteze pe spionii comuniști identificați până în prezent, deoarece exista posibilitatea ca ei să fie anunțați de arestarea curierilor și să li se piardă urma. Pentru ca bănuiala să nu cadă pe agentul infiltrat, s-a lansat zvonul că cei doi curieri au fost anchetați
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
frontului, etc.) dar, în aceeași măsură, morile și fabricile din zonă trebuiau semnalate. Așa cum s-a mai amintit, agenții teroriști se aflau la dispoziția rezidenților de la care primeau sarcini specifice și precise. Ei reprezentau brațul armat al întregii echipe de spioni sovietici, fiind utilizați în „diferite distrugeri și omoruri prin otrăvuri sau arme de foc”. Printre sarcinile primite se numărau distrugerea unor depozite (cu alimente, muniție, armament), provocarea ciocnirii de trenuri, aruncarea în aer a liniilor ferate și telegrafice, precum și otrăvirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Achibalov” în fruntea structurii informative, iar în subordinea sa se aflau șefii birourilor de la Diviziile 41 și 45 Infanterie, Jelvis, ajutat de Cherson, respectiv Mihailov, ajutat de Costea. Structurile contrainformative militare române s-au confruntat cu o adevărată hemoragie de spioni sovietici încă de la preluarea puterii politice de către bolșevici. Dovedind profesionalism, militarii români angrenați în descoperirea acțiunilor subversive au anihilat majoritatea actelor îndreptate împotriva statului. Identificarea organizării serviciului de spionaj bolșevic în spatele trupelor române a fost posibilă prin capturarea unui „agent
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informative din România. La 5 octombrie 1925, un agent român l-a arestat pe Zoltan Kovacs Husznapi în Piața Unirii din Oradea și astfel a fost descoperită o organizație de spionaj ungară, care a activat încă din 1919 în România. Spionul capturat a detaliat modul de organizare a subcentrului de informații din Debrețin, a grupelor pe care le coordona („A”, „B” și „C”) și metodele de lucru utilizate în atingerea obiectivelor. Prin mijloacele utilizate au fost obținute documente militare de la diferite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că ceva nu este în regulă, poate a avut informații și din alte surse, astfel că nu a mușcat momeala întinsă de organele de siguranță românești. Acest caz nu s-a încheiat cu un «happy-end», prin care întreaga rețea de spioni să fie arestată, judecată și condamnată la ani grei de închisoare. Arestați au fost Ferentz Walkay, Ion Taflan, soția și socrul acestuia, în timp ce creierul operațiunii, aflat în străinătate, n-a căzut în capcana pregătită de serviciile contrainformative române. În pofida acestui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
asupra declarațiilor, afirmând că „au fost terorizați” și amenințați în cursul anchetei. Singurul care și-a menținut declarația inițială a fost plutonierul Ștefan Ciocoiu, acesta recunoscând că l-a omorât pe Ananie Molodovschi deoarece a obținut date concrete că este spion sovietic. Pentru ca lucrurile să fie și mai încurcate, cazul împușcării lui Nichifor Casier a fost discutat în cadrul Comisiei mixte nr. 2 sovieto-română, desfășurată la 17 martie 1927 în orașul Moghilev, iar delegații sovietici au cerut ca incidentul „să fie considerat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe care bolșevismul îl reprezenta față de integritatea și suveranitatea țării. Un oarecare Ganzer, care voiaja des între U.R.S.S. și Spania, a fost urmărit de Biroul 2 francez timp de 2 ani (1921-1923) și s-a constatat că era un spion sovietic. De fiecare dată, acesta a trecut prin Barcelona și s-a oprit câteva zile la Hotelul Falcon din localitate, dar suspect a devenit abia după ce s-a observat că el trece prin Germania, dar evită, constant, să tranziteze Franța
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai puțin de 500 de agenți sovietici „special instruiți pentru propagandă în străinătate”, au fost trimiși în întreaga Europă, la mijlocul lunii iunie 1937, pe baza instrucțiunilor lui Ejov și la indicațiile personale ale lui Stalin. În perioada 15-22 iunie 1937, spionii sovietici, împărțiți în 14 grupuri, au părăsit U.R.S.S. cu trenuri, vapoare sau avioane, și s-au îndreptat către cele 10 centrale europene nou-înființate. Centrele europene ale G.P.U. au fost identificate în Paris, Stockholm, Salonic, Praga, Amsterdam, Luxemburg, Zürich
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de informații jandarmi trebuia axată în direcția de a induce în eroare pe inamicii ordinii și siguranței interne și externe a statului, precum și descoperirea, urmărirea și prinderea infractorilor. Programa analitică a cursului cuprindea și noțiuni de bază privitoare la: Spionaj. Spioni. Modul cum se împart și modul cum lucrează ei de îndată ce pătrund pe teritoriul României; Organizațiile de spionaj ale țărilor vecine; Propaganda subversivă; Bolșevism; Criptografie; Contrainformații; Secte și propaganda religioasă; Cum trebuia organizat serviciul de informații la un post, secțiune și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Agentură, avea în atribuții descoperirea agenților străini și acoperirile sub care se aflau în România, prevenirea scurgerii de date din instituțiile publice centrale, anihilarea persoanelor care manifestau interes pentru culegerea de date confidențiale, protejarea stabilimentelor militare de infiltrări ale spionilor sau sabotorilor. Agentura avea în subordine trei echipe, corespunzătoare palierelor de activitate: contraspionaj, ministere, respectiv atașați militari. Grupa 2 Industrii, structurată ca și Grupa 1, s-a ocupat cu obținerea de date despre personalul din întreprinderile care lucrau în favoarea armatei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
3) și la „Ursu” (Piața Palatului nr. 2). Împreună cu Vainbaum, în 1931, a deschis un bar-dancing sub denumirea de „Mascotte” (str. Oituz nr. 3), însă asociatul său deținuse anterior, la Constantinopol, localul „Rosa Neagră”, „suspectat” ca loc de întâlnire pentru spionii sovietici din spațiu. După despărțirea celor doi, Gheruțki a fost angajat director la restaurantul „Snagov”, unde a rămas până în septembrie 1932. Analiza activității sale a evidențiat că acesta „nutrește sentimente antiromânești”, considerând publicul autohton un element nedorit, însă are „o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai 1940. La 20 iulie 1940, o notă informativă a precizat că serviciul de spionaj sovietic a trimis un „surplus de informatori” pentru a aduce sau a verifica date despre infrastructură, comunicații, dislocarea trupelor și a depozitelor de muniții. Obiectivul spionilor veniți clandestin de peste Nistru a fost topografia centrelor urbane din Dobrogea, mai ales între gurile Dunării și linia Fetești-Medgidia-Constanța. O „intensificare la maxim” a acestor agenți a fost constatată după ocuparea Basarabiei și nordului Bucovinei, însă țintele operative s-au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și apărare antiaeriană române la granița de vest, eventuale deplasări de trupe și starea infrastructurii, mai ales în Valea Mureșului. Agenții unguri identificați în Maramureș aveau la rândul lor un alt chestionar de probleme, iar instrucțiunile „primite recent” de un spion au dezvoltat tematica informativă asupra României. De regulă, agenții recrutați să lucreze în favoarea Ungariei au fost originari din România, aceștia fiind atrași la colaborare, în primul rând, de amenințarea că în viitoarea configurație politică vor fi avuți în vedere doar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost aceea că trupele sovietice „se pregătesc intens” în vederea unei agresiuni asupra României. Ulterior ultimatumului sovietic, acceptat de guvernul român, structurile informative/contrainformative militare au avut ca obiectiv supravegherea retragerii în condiții bune a militarilor și civililor, precum și identificarea spionilor sovietici. Având în vedere afluența de refugiați, printre care serviciul de informații sovietic și-a trimis și unii agenți, Secția a II-a a informat D.G.P., la 22 iulie 1940, de măsurile luate pentru „a pune stavilă” acestei ofensive viguroase
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]