2,860 matches
-
năvala sa către o altă parte a vieții, necunoscută, nebănuită. Ne fusese greu, dar... Deși necăjite, demnitatea și bunul simț ne ghidaseră drumul și modalitatea explicațiilor datorate celor din jur. Ce nu putea-mpărți cu mine, mama o făcuse cu splendorile sale, amice adevărate, mai surori decât orice soră, nu alta! ... -Și noi unde ne cazăm, Lili? întrebă într-o veselie naivă Karmel privind insistent către Nicole totuși. -Cum unde? Ce, dacă ești incognito la drum, ai uitat de hotel?! Îți
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
o ardere nemiloasă, de furie împotriva acestei vieți fără nicio noimă, am plâns vreme îndelungată... După ce sufletul și-a mai găsit liniștea și gândurile au încercat să caute cea mai infimă logică în acest ”ritual pământesc”, stupid, absurd, în toată splendoarea lui mișelească..., mi-am șters ochii și am privit în jur. Mi s-a părut că liliacul, părtaș fiind la durerea mea, și-a aplecat crengile încărcate cu flori, oferindu-mi frumusețea și mângâierea lor, așa cum făcea mama, odată... ”Doamne
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
Acasa > Versuri > Visare > VISE DE SMARALD Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului O rază jucăușă Îmi bate în fereastră, Iar geana-mi se deschide, Scrutând lumina- albastră. În toată-a ei splendoare O nouă zi se-arată, Eu închid ochii iar, Și-i mai deschid o dată. Îmi mut încet privirea Spre chipul tău blajin, Și te privesc sfioasă, Veghindu-ți somnul lin. Mă cuibăresc ușor, La pieptul tău cel cald, Și mă
VISE DE SMARALD de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379296_a_380625]
-
Regi-Magi. Iubirea Duhului Sfânt sub privirea atentă suverană, caldă a Părintelui, dragostea Mamei-Fecioare și Natura i-au oferit lui Iisus cea mai frumoasă copilărie, împletită cu soare, smerenie, multă chibzuință, rugă, cântare, tâlcuiri, înțelesuri, asumări, împliniri, biruințe. Peste toate aceste splendori cerești s-au năpustit însă și norii negri ai Necuratului care și-a ales bicisnicii celei mai mari fărădelegi, pregătind: trădarea, vânzarea, răstignirea, calomnia. Fără vrerea Pădurii i-au smuls lemnul uscat pentru Crucea cea grea cu care l-au
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
iubire / Iisus trece ca un zâmbet de copil”. Sau: ”Se-nviscolesc iar florile-n salcâmi / și le cresc aripi /pentru rugăciune / Ei vor cânta în noapte / ca-ntr-un schit” Poetul se lasă pradă reveriei și sufletu-i vibrează în fața acestor splendori ale naturii. Metafora, provocatoare, deschide drumul spre multitudinea semnificațiilor, învăluită de sacralitatea clipei trăite.( Ioniță Lucian / Salcâmi în extaz). Totuși, trebuie să amintim și de mărturisirea pe care ne-o face, și anume :”sunt singurul care face / curățenie de primăvară
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
mele. Umbra pleoapei viorii alunecă pe palidul obraz Surâsuri calde, tremurânde se-nvăluie în turcoaz. Habotnice fantasme,ființe iluzorii roiesc spre evadare Zdrobind încrâncenate somnul rațiunii care Visul îl destramă-n lacrima somnoroasă-a dimineții Și ochii se deschid senini în splendoarea vieții. Referință Bibliografică: NOAPTEA DIN VIS... / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
NOAPTEA DIN VIS... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369238_a_370567]
-
care îi dă o stare de beatitudine: ``Parc-aș pluti în aer, departe de pământ / Într-o poezie cu iz de sulfină``.. (Brumă de rugină). Poemul naturii curge într-un decor al anotimpurilor, iarna, primăvara, vara, toamna o atrag deopotrivă. Splendoarea iernii o fascinează. Nostalgia, încântarea o fac să vibreze într-un spațiu halucinant în care : ``Zăpezile aleargă, iar, năluci / Geru-n zigzag fuge, sclipind stele`` . Senzațiile sunt contradictorii : ``Picură frig din orgile argintii / Sub pas albul plesnește tăcerea (...) ``Arde câmpia inimii
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
pe poteci neumblate. Mi se părea o lume de vis unde doar razele soarelui abia pătrundeau ascunse ca niște reflectoare mici pe unele din suprafețele scoarței copacilor. Așa mi se înfățișa pădurea de la Scorțaru-Nou, leagăn al copilăriei mele în toată splendoarea ei policromă, inepuizabil decor plăsmuit de sfânta natură. Draperiile imense de crengi adiate uneori ușor de un vânt domol, dădeau binețea unui aer răcoros, nestăpânit de nici o lege. Apa Buzăului cu pădurea din împrejurime, cu toate păsările ei compozitoare a
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
liric”, în care universul Tăcerii se conturează între realitate și ficțiune, modelând sensibilitatea cititorului, făcându-l să întrevadă o lume ascunsă ochiului: „Așa e! Poetul e un mincinos cu adevărurile inimii în răzvrătire, fructele sale sunt mortale, în patul său splendoarea are chip! Poetul e un clovn al naturii în sine, grandoarea sa întrece nefiindul! Poetul crede ne-nțelesul din prima ochire, El știe că-n fundătura inimii va fi pe loc executat, El nu recunoaște noaptea de zi, nici moartea
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
mână tot cu flori roșii și pe poale cu cipcă (dantelă), împletită tot de mână.” “Și basmaua, marama, cum e?” “Păi tot așa, albă, fiindcă așa se poartă vara.” Și uite așa, Nana Mariuță vorbea cu distincție și simplitate despre splendoarea costumului purtat zilnic, în demnitate și frumusețe. Buni încheie mica sa povestire cu rugămintea să ne mai întâlnim, ca o comunitate, poate chiar într-o sală a românilor, dacă ne-o ajuta Pronia cerească. O sală unde să continuăm să
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
floare în floare Albina unui stup vândut Trântorii au stupii în depărtare Mierea ta e pusă de vânzare pe fiecare drum sau pe cărare se plimbă trântorul neștiut ce face legea peste clipe, mintea ta și multele consense nu dau splendorii unui gest final, tu zbori mereu ,din floare în floare dai vieții noastre multe sensuri dar toate au ...sfârșit banal! Autor:Lucian Tătar 04 sep 2016 21:15 0061 Olhao /Algarve Referință Bibliografica: ALBINA / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
ALBINA de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378714_a_380043]
-
Miruna parcă întruchipa acest vis. Era frumoasă, inteligentă, poate prea frumoasă pentru mine, trecută și ea printr-o căsnicie, liberă ca și mine, numai că la prea mulți kilometri distanță. Visam prea departe probabil, nici nu o văzusem în toată splendoarea frumuseții sale, ci doar la lumina lunii de mai și a becurilor de pe faleză. La ora stabilită, cu un buchețel de frezii în mână, mă îndreptam spre Cazino, mergând cu pași repezi și nerăbdători. Mai erau câteva minute și deja
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
Publicat în: Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului A EXPLODAT ÎN NOI PRIMĂVARA În mine-a surâs Primăvara, cu Soare, topindu-mă-n Rai Spunându-ți să vii și să stai, să-mi curgă prin tine splendoarea... Și iarăși ne doare-așteptarea, ca pomii plecați în derivă... Culori de dorință tardivă, pe flori parfumând neuitarea... Purtată de vânt mi-e chemarea, ascunsă-i în îngeri, aripă, Îți tulbură mintea-ntr-o clipă, ca valuri ce tulbură marea... De-
A EXPLODAT ÎN NOI PRIMĂVARA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377705_a_379034]
-
toamnă mă ridică la Tine, Și cad frunzele de atâtea suspine Clătinând în adierea stelară, O lumină din lumina Ta clară. Și e toamnă din toamna de ieri, Încărcată de atâtea veri, În covorul cel moale am pășit Prin atâta splendoare! Între vis și culoare. Ruginite, frunzele îmi cad la picioare, Iară păsările mii au plecat călătoare Spre un țărm de lumină mai mare. Și te-aștept când e dorul mai tare, Ca să vii, printre frunzele ruginii. MĂ VĂD IUBITE ÎN
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
din amintiri.De-ai să te-ntrebi unde îți sunt acum? Sunt tot aici, dar sufletu-i departe...... XXIX. AU ÎNFLORIT CIREȘII..., de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015. Au înflorit cireșii, O,Doamne, ce splendoare! Și-au pus hlamide albe Brodate-n roz de soare. Sărută cerul floarea Când vântul o răsfiră Și se cunună zarea, Iar fluturii conspiră. E-atâta frumusețe La nunta de petale, Dar simt cumva tristețe Când văd cum ramuri goale
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
goale, Umile-ngenunchează Tot sărutând pământul Și tremură a groază Când rău, nechează vântul. Ne-asemănăm cu ei În mândra tinerețe, Pe trupuri ca de zei, Veșminte îndrăznețe. În florile dorinței ... Citește mai mult Au înflorit cireșii,O,Doamne, ce splendoare! Și-au pus hlamide albeBrodate-n roz de soare.Sărută cerul floareaCând vântul o răsfirăși se cunună zarea,Iar fluturii conspiră.E-atâta frumusețeLa nunta de petale,Dar simt cumva tristețeCând văd cum ramuri goale,Umile-ngenuncheazăTot sărutând pământulși tremură a
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
America!? Aveți în față o veșnicie! Vei vedea cele mai spectaculoase și misterioase ținuturi în care n-a călcat picior de om. - Mi se pare mie sau te-ai cam schimbat? - îl întrebă Prințișor - Remarca ta este corectă!... Frapați de splendorile și liniștea palatului, n-ați observat că omenirea a trecut la un nivel superior organizat! Voi n-ați remarcat nici trecerea anilor! - Să nu spui că am trecut și de apocalipsă!? - Cam așa ceva! Dar n-a existat apocalipsa prevăzută de
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
sosi la palat și îi întrebă: - Sunteți pregătiți? Peste câteva zile plecăm spre lumea nouă! - Hei, dar nu mai vorbești de nopți? - Evoluția, dragă nepoate! Zi sau noapte este la fel și pentru noi. Bineînțeles că prioritară rămâne noaptea cu splendorile sale! - Și cine conduce caleașca de aur? - Cum cine? Eu, Contele Dracula, voi fi birjarul, iar ducesa mea, birjărița! Iar tu, urmașul meu, alături de soția ta veți avea onoarea să stați ca o familie împărătească în caleașcă! Voi ați rămas
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
și smulge rădăcina Ce-a transformat trăirea-mi în cortegiu... Străluce iar în mine și ia-mi vina, Mireasmă de amurg și zare-aprinsă, Un dor fărâmițat de remușcare, Mă-ntrepătrund cu noaptea necuprinsă Și mă îmbrac cu cer și cu splendoare, Aud ceva...e glas și cânt de îngeri Și văd un Om, ce-ngândurat pășește, Poartă poveri prin văi de chin și plângeri, Dar nu se vaită și nici nu cârtește. Mă uit în ochii-albaștri ca de mare, Și m-
EPIGONUS de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377797_a_379126]
-
găsește hrana pe pămînt, vrea să se întoarcă în eter, de unde a venit și în a cărui adîncime găsea într-un timp dezlegarea enigmelor sale. "Astfel, Empedokles, cea mai pură imagine a divinității pe pămînt, semizeul care era în plină splendoare încă dinainte ca lumea să se trezească la viață [94], nu poate decît să aspire la o intimă și activă uniune cu natura; aceasta este unicul drum ce poate să-l reunească total cu divinitatea, care acum se descoperă lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
stau încă pe jumătate pe poziții pur religioase și numai pe jumătate pe poziția poeziei și artei libere. Mai cu seamă cele mai vestite dintre aceste poeme [146], Rămăyana și Mahăbhărata, ne înfățișează concepția despre lume a inzilor în toată splendoarea și măreția ei, cu toată confuzia, neverosimilitatea fantastică și izbucnirile ei, precum și invers: cu grația și suavitatea, cu trăsăturile individuale fine ale sentimentului și sufletului acestor spirituale naturi vegetative. Fapte omenești legendare iau amploarea unor acțiuni ale zeilor întrupați, a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
partizanilor lui Visnù și ai lui Siva. Principala lor scenă de desfășurare este teritoriul cuprins între Indus și Gange, la vest de Himalaya. Totuși, există și elemente care demonstrează faptul că unele regate au avut și părți de splendoare: între acestea, era semnalat în mod deosebit Ayodhya, în India meridională. Și tradiționalul punct luminos din istoria indiană, domnia lui Wikramăditya, la care deja ne-am referit. Dar și aici se vede cum întîmplătoarea personalitate a suveranului este totul și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Academiei din Berlin, poliglot, vorbind rusa, araba și persana, latinist și elenist, Cantemir scrie Descrierea Moldovei... El este un om al Luminilor avid să facă cunoscute moravurile și obiceiurile compatrioților săi, un iluminist care oscilează între tabloul unei Moldove în splendoarea vîrstei de aur și imaginile aceleiași Moldove, întîrziate, superstițioase și violente. Cantemir prezintă cu minuțiozitate o societate a unor comunități amestecate: moldovenii pe care îi consideră "puri", grecii, albanezii, sîrbii, bulgarii, nemții, polonezii, evreii, țiganii. În capitolul pe care îl
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
octombrie 1866, "iahtul prințului pătrunde în Bosfor. Prințul este încîntat de peisajul magnific ce se oferă privirilor sale. El se apropie aproape cu o teamă respectuoasă de antica și misterioasa cetate a califilor care se desfășoară în fața lui în toată splendoarea sa orientală". Splendoarea orientală ademenește, dar nu înstrăinează, căci "sultanul îl așteaptă pe prinț într-un mic salon. El vine în întîmpinarea oaspetelui său, întinzîndu-i mîna. Un jilț este pregătit pentru prinț, alături de sofaua pe care stă marele împărat. Între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prințului pătrunde în Bosfor. Prințul este încîntat de peisajul magnific ce se oferă privirilor sale. El se apropie aproape cu o teamă respectuoasă de antica și misterioasa cetate a califilor care se desfășoară în fața lui în toată splendoarea sa orientală". Splendoarea orientală ademenește, dar nu înstrăinează, căci "sultanul îl așteaptă pe prinț într-un mic salon. El vine în întîmpinarea oaspetelui său, întinzîndu-i mîna. Un jilț este pregătit pentru prinț, alături de sofaua pe care stă marele împărat. Între timp, prințul Carol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]