5,301 matches
-
de inimă, nervi, diabet, spasmofilie sau epilepsie, unii mai și mureau. (Am mai povestit și cu alte prilejuri despre un puber handicapat, Romeo, căruia i se declanșase o criză de isterie și a început să lovească în jur, vânăt, cu spume la gură. A fost, la rândul lui, lovit, umplut de sânge, iar isteria i s-a transformat în epilepsie. Eram atunci chiar în mijlocul cozii, panicat, nu știam cum să scap, norocul meu a fost că mulțimea m-a împins către
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rescrie romanesc tema călătoriei inițiatice a celor trei magi, într-un discurs narativ reușit (mai puțin finalul, nonficțional), la persoana întâi (ceea ce îi conferă o anumită ingenuitate), combinând oniricul, proza de atmosferă fantastică și narația de tip istoriografic. Eseurile din Spuma și stânca (1991) și Revelații... mărturisesc convingeri despre poezia proprie, despre lirică în genere și despre scrisul unor confrați, mai ales din generația autorului, dezvăluind o personalitate în căutarea echilibrului dintre spirit și formă, vechi și nou, interior și exterior
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Cluj, 1971; Focul și sărbătoarea, Cluj-Napoca, 1975; Câmpiile magnetice, București, 1976; Curtea Medicilor, București, 1979; Suburbiile cerului, București, 1982; O milă sălbatică, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1983; Proba cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea interioară, Cluj-Napoca, 1987; Călătoria continuă, București, 1989; Spuma și stânca, Cluj-Napoca, 1991; Tânărul Francisc, Cluj-Napoca, 1992; Lancea frântă. Lirica lui Radu Gyr, București, 1995; Cortegiul magilor, Cluj-Napoca, 1996; Italia subiectivă, pref. Marian Papahagi, Iași, 1997; Pisicile din Torcello, București, 1997; Fără vârstă, pref. Dan Cristea, București, 1998; Poezii
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Tașcu, Poezia, 189-196; Grigurcu, Existența, 399-402; Popa, Clasici, 146-150; Cistelecan, Poezie, 122-126; Ștefănescu, Prim-plan, 316-323; Radu, Pagini, 64-65; Tuchilă, Privirea, 152-162; Simion, Scriitori, IV, 366-374; Fanache, Vârstele poeziei, 217-222; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 153-156; Papahagi, Cumpănă, 218-229; Irina Petraș, „Spuma și stânca”, ST, 1991, 10; Constantin, Complicitatea, 199-201; Ulici, Lit. rom., I, 107-112; Pop, Pagini, 183-191; Aurel Pantea, Narațiuni transfigurate, VTRA, 1998, 4; Poantă, Dicț. poeți, 164-168; Irina Petraș, „Fără vârstă”, APF, 1999, 5; Milea, Sub semnul, 31-38; Cistelecan, Top
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
inedite. În Barbarul poetul nu face decât să proiecteze aceeași stare de vitalitate torturantă, însă în expresie mai frustă, în alt decor, asiatic, pentru ca în Krum cuceritorul să construiască, parcă din piatră, o înfățișare de centaur sălbatic: „Pe armăsar în spume oprit, ca un erete/ Privirea o rotește flămândă pe câmpii./ Oștirile-i în urmă se-nalță mii și mii,/ Desfășurând spre zare un mișcător perete!”. Motivul „barbariei” va fi reluat într-un cadru larg în Cântecele stepei, cărora Tudor Vianu
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
biblic. Din această omonimie ia naștere un discurs dublu codificat, unde revolta împotriva „Tatălui” sintetizează în egală măsură defularea și erezia: „În abatorul acesta perpetuu/ de vietăți lucide și vorbitoare/ el Stăpânul poftește tainul de osanale porția caldă/ de tămâie: spuma de sânge/ El însuși - Forma perfectă a existării - e ca hingherul la pândă// El Stăpânul e Măcelarul// e Hingherul” (Apocalipsa după Marta). Pe de altă parte, aceeași oroare de cabotinism și truculență, care constituie una din obsesiile acestei poezii, provoacă
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
materialul pe o suprafață curată la soare până ce s-a evaporat toată apa. Miezul nu ar mai trebui să fie lipicios. Când folosiți acest șampon, asigurați-vă că mâinile dvs. nu au urme de grăsime, altfel șamponul nu va face spumă. Puneți o cantitate mică de rădăcină într-un săculeț de tifon. Udați-l și frecați părul pentru a-l spăla. Va lăsa părul strălucitor și mătăsos. Dacă trebuie să folosiți șampon din comerț, atunci urmați această rețetă: folosiți un raport
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
a doua zi. Luați săpunul din formă după câteva zile. Lăsați săpunul să stea 2 săptămâni înainte de a-l folosi. Țineți minte că săpunul devine mai bun în timp. Săpun miraculos Această rețetă este minunată pentru pielea uscată. Face frumos spumă. Eu îl numesc săpun miraculos pentru că eu îl folosesc și pentru păr și este minunat pentru piele. Acest săpun nu se întărește repede, deci nu vă întristați că nu v-a reușit dacă nu se întărește repede. Temperatura este importantă
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
oțetului de zmeură, pisați 8 căni de zmeură proaspată sau din conservă și adăugați 8 căni de oțet de cidru. Lăsați să stea 2 zile. Strecurați. La fiecare 4 căni de lichid adăugați 1 ¼ cănă de zahăr. Fierbeți și îndepărtați spuma care se formează la suprafață. Cu cât fierbeți mai mult, cu atât siropul va fi mai gros. Puteți adăuga acest rezultat la alte siropuri sau ceaiuri de tuse. Tratament pentru astm cu aloe vera Dacă suferiți de astm, fierbeți niste
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
înlocuite numaidecît cu babaicile cele mari, care intrară zgomotos în acțiune. Pufăind mereu din pipă, Stubb își îndemnă oamenii la atac. Da, balena își schimbase brusc tactica. Pe deplin conștientă de primejdie, înota cu capul în afară, prin viitoarea de spumă pe care-o stîrnea. Ă Pe ea, băieți, pe ea! Nu vă grăbiți, însă, înaintați ușurel, dar n-o lăsați, prindeți-o! striga Stubb, scoțînd fum pe nări. Ca fulgerul, băieți! N-o lăsați! Hai, Tashtego, trage vîrtos! Trageți cu toții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de aur era însuși sîmburele vieții animalului; Stubb îl atinse, căci, ieșind din starea-i de letargie pentru a intra în agitația de nedescris a agoniei sale, monstrul se bălăci în propriu-i sînge și se înfășură într-o impenetrabilă spumă clocotitoare. Ambarcațiunea primejduită se trase numaidecît înapoi și ieși orbește, cu mare greutate, din acel amurg fantastic la lumina limpede a zilei. Balena, parcă mai potolită, se arătă din nou - tăvălindu-se cînd pe-o parte cînd pe alta, dilatîndu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
namila albă e reperată de vreun sfielnic vas de război sau de vreun neajutorat vas de explorare, de la o distanță ce ascunde stolurile de păsări, dar lasă totuși să se vadă nămetul care plutește în razele soarelui și spulberul de spumă albă din jurul lui, o mînă tremurătoare transformă cadavrul inofensiv al balenei, scriind în jurnalul de bord: „Atenție, bancuri de nisip, stînci și brizanți în apropiere!“. Și, ani și ani după aceea, corăbiile vor ocoli poate acel loc, așa cum oile neghioabe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a Niagarei în vîltoarea apelor; corabia, ușurată brusc de povară, se rostogoli pe cealaltă parte, dezvăluindu-și arama strălucitoarea a carenei; toți marinarii rămaseră fără suflare în timp ce Daggoo apărea - cînd peste capetele lor, cînd deasupra apei - printr-o ceață de spumă deasă, agățat de palancul ce se legăna ca un pendul, iar nefericitul de Tashtego, îngropat de viu, se ducea la fund! Dar abia se spulberase ceața aceea orbitoare, cînd un trup gol, țînînd în mînă o sabie de abordare, fu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Starbuck, Stubb și Flask profitară de prilej și, chiuind, se avîntară înainte și luară poziție pieziș în apropierea ambarcațiunii germane. Peste o secundă, toate cele patru ambarcațiuni intrară, de-a curmezișul, în făgașul despicat de balenă, al cărei vîrtej de spumă se întindea de-o parte și de alta. Era o priveliște cumplită și înnebunitoare, deși îți trezea milă. Balena înota acum cu capul în afară, azvîrlindu-și înainte jetul chinuit, în timp ce unica ei aripă i se zbătea într-o spaimă de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
harponistul lui în picioare, că Tashtego, Queequeg și Daggoo săriră ca niște tigri și, înșirați în diagonală, își lansară simultan harpoanele; zburînd peste capul harponistului neamț, aceste trei harpoane din Nantucket se înfipseră în trupul balenei. Un nor orbitor de spumă și de vîlvătăi albe! Cele trei ambarcațiuni, zguduite de fuga furioasă a monstrului, izbiră cu atîta putere bordul ambarcațiunii nemțești, încît Derick și harponistul lui buimăcit fură azvîrliți în apă, iar chilele celor trei ambarcațiuni zburară razant deasupra lor. Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și prin sîngele rece pe care și le păstra pînă și în cele mai grele împrejurări, era deosebit de înzestrat pentru aruncarea cu succes a lănciilor. Uitați-vă la dînsul: stînd drept, la prova ambarcațiunii zbuciumate, învăluită într-un nor de spumă și trasă de balenă - la numai patruzeci de picioare în urma ei - își cumpănește lancea, o privește de cîteva ori ca să se asigure că-i absolut dreaptă și, fluierînd, strînge ghem într-o mînă garlinul, avînd grijă să-i lase liber
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ci rămînea pe loc. Așa cum se obișnuiește în asemenea cazuri, ambarcațiunile se despărțiră numaidecît, fiecare îndreptîndu-se înspre vreun cașalot rămas la periferia cîrdului. Peste vreo trei minute, Queequeg își lansă harponul; cașalotul atins ne împroșcă fețele cu un șuvoi de spumă orbitoare și o luă la fugă, cu iuțeala fulgerului, spre inima turmei, tîrîndu-ne după el. Deși, în asemenea împrejurări, această mișcare a balenei rănite nu e cîtuși de puțin neobișnuită - ba, chiar e de așteptat - ea reprezintă una din cele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca și cum ar fi vrut, prin simpla forță a vitezei sale, să se descotorosească de lipitoarea de fier ce i se înfipsese în cîrcă; iar ambarcațiunea noastră, împresurată din toate părțile de monștrii înnebuniți, își croia drum printr-un vîrtej de spumă, întocmai ca o corabie care, împresurată de ghețari în timpul unei furtuni, încearcă să se strecoare prin păienjenișul canalelor și strîmtorilor, știind că acestea ar putea să se închidă peste ea în orice moment, zdrobind-o. Deloc intimidat, Queequeg cîrmea ambarcațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mînă, peste bord, dar în așa fel, încît o parte din saula slobodă i se încolăci în jurul pieptului, căzînd odată cu ei în apă; iar cînd balena lovită o zbughi nebunește saula se întinse brusc și bietul Pip apăru șiroind de spumă, printre cavaleții ambarcațiunii, tîrît fără cruțare de saula ce i se încolăcise de cîteva ori în jurul gîtului și pieptului. Tashtego stătea la prova, ațîțat de vînătoare. El îl ura pe Pip, pentru lașitatea lui. Smulgînd din teacă cuțitul de bord
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lîngă copastie și, apucînd cel dintîi harpon aflat la îndemînă, l-am înfipt în acel strămoș venerabil. Dar, îți jur pe Dumnezeul meu, domnule, în clipa următoare eram mai orb ca un liliac, amîndoi ochii-mi erau încețoșați de o spumă neagră, prin care întrezăream coada monstrului, ridicată drept în văzduh, ca un turn de marmoră! N-avea nici un rost să încerc să fac cale întoarsă. Dar, pe cînd bîjbîiarn acolo, în beznă, deși era în plină amiază, iar soarele strălucea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pilde vii, numai bune să slujească drept avertisment tuturor marinarilor care se-mbată! Cu toate acestea, catargele n-au căzut peste bord și, în curînd, am coborît pe punte, atît de treji, c-a trebuit să bem iarăși rom, măcar că spuma sărată ce se scurgea prin luminătorul teugei îl dilua și-l săra cam prea mult pentru gustul meu. Carnea conservată era și ea strașnică: tare, dar delicioasă. Gazdele pretindeau că-i de taur, deși unii ziceau că ar fi de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a sări în întîmpinarea talazului. Dar nu face nimic, totu-i doar o glumă, vorba cîntecului de odinioară: Furtuna-i șugubeață, Iar balena-ți rîde-n față, Dînd din coada ei măreață - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Ci spuma-n juru-i zboară, Cînd balena cruntă ară Apele ce-o înconjoară - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Un fulger vasu-l frînge. Dar ea pe bot se linge Și coada-n apă și-o împinge - Tii, ce vesel, jucăuș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
atunci încoace, de ce nu mi-aș schimba și gîndurile? Și apoi, să zicem c-am avea o încărcătură de pulbere la pupa și una de chibrituri la prova, cum naiba ar putea chibriturile să ia foc pe ploaia asta de spumă? Uite, nici tu, omulețule, nu poți lua foc, deși ai părul roșu! Scutură-te, Flask, ești Aquarius, adică vărsătorul! Ai putea să umpli găleți întregi cu apa strînsă în gulerul tău. Nu pricepi că, pentru aceste riscuri suplimentare, societățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic. Prinde căpătul ăla de parîmă și dă-mi-l încoace. Am impresia că fixăm ancorele astea ca și cum n-o să le mai folosim niciodată. Legarea acestor două ancore una de alta e ca legarea mîinilor la spatele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tăbliță, drumul parcurs, precum și presupusa viteză medie; de cele mai multe ori o fac însă de formă. Așa stăteau lucrurile și pe vasul Pequod. Mosorul de lemn și panoul lui colțuros atîrnau, nefolositoare, chiar sub parapetul de la pupa; ploile și spulberul de spumă le udaseră, soarele și vânturile le zbiciseră - toate stihiile își dăduseră mîna pentru a face să putrezească obiectul acela care atîrna acolo degeaba. Zărind din întîmplare mosorul, la numai cîteva ore după scena cu acele magnetice, Ahab își aminti de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]