1,760 matches
-
a sta În casă și, În mare parte a timpului, chiar În pat. Îi era sincer recunoscătoare lui Henry pentru atenția pe care i-o acorda, mai ales atunci când Katharine Loring era plecată pentru a-și Îngriji sora. Nu te stânjenește faptul că ai povară o femeie neajutorată, precum Bătrânul Marinar? Îl Întrebă o dată. Iar el răspunse, cu sinceritate, că nu Îl stânjenea câtuși de puțin. Spre deosebire de majoritatea prietenilor și rudelor, Henry nu găsea ipohondria lui Alice nici exasperantă, nici tragică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care i-o acorda, mai ales atunci când Katharine Loring era plecată pentru a-și Îngriji sora. Nu te stânjenește faptul că ai povară o femeie neajutorată, precum Bătrânul Marinar? Îl Întrebă o dată. Iar el răspunse, cu sinceritate, că nu Îl stânjenea câtuși de puțin. Spre deosebire de majoritatea prietenilor și rudelor, Henry nu găsea ipohondria lui Alice nici exasperantă, nici tragică; o găsea interesantă. I se părea că Își cultivă sănătatea șubredă la fel cum el Își cultiva arta. Devenise pentru ea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sfârșit. Du Maurier aplaudă entuziast și, după o clipă, două chipuri uimite, un bărbat și o femeie, amândoi tineri, apărură În cadrul ferestrei. — Bravo! strigă Du Maurier. Cei doi zâmbiră, făcură un semn cu mâna și se retraseră, măguliți, amuzați și stânjeniți În același timp. — Eu n-aș putea recunoaște În veci o piesă, spuse Henry În timp ce se puneau din nou În mișcare. — O, e una dintre bucățile mele preferate, Îi spuse Du Maurier. — Nu are importanță. Știu că ai putea recunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aflau În posesia ei, altfel s-ar fi văzut Într-o situație foarte jenantă. În parte din motive de economie, se hotărî să nu plece În Italia În toamnă, după cum Îi promisese vag lui Fenimore, și În parte pentru că Îl stânjenea presiunea exercitată de conștiința faptului că ea Îl aștepta să ajungă la Veneția. La mijlocul lui iulie, primi o scrisoare de la o prietenă comună, dna Curtis, care locuia de mult la Veneția și care o ajuta pe Fenimore să Își găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Trufașă mai era. A închipui, Et puis A se preschimba Scump Crăiasă Insectă Preafrumoasă Isteț Taci, tu Inventiv Chiar te rog Indesit Prețios Plecat Stânjeni, incomod, a incomoda Petrecere, petrecut Țintă, a țintui Estetic Tace Iubi Taci, tu, din gură Stânjeni, incomod, A incomoda Clipă de plăcere Chiar te rog Prețios My lord se uita la lună. Aceasta era acoperită de un nor de ceață și lumina difuză avea formă de inimă. Treceau din când în când inele negre de logodnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
când se întâmpla să ne întâlnim, nu aduceam absolut niciodată vorba despre Amèlie. Ne mai duceam la culcare împreună, eu într-un dormitor, el în camera de vis-à-vis, ne spuneam "Somn ușor" și "Vise plăcute" și ne sărutam pe obraz stânjeniți de plăcerea ce o simțeam, și încăperea era prea mare, în ciuda faptului că dormitoarele erau relativ mici. Când eram în birou, și acesta foarte încăpător, țineam ușa încuiată și liniște , ferindu-ne parcă să-i dăm de știre celuilalt că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
câteodată mai schimbăm două vorbe. În rest, el satisfăcut, eu abia așteptând ziua următoare. Cum ai dormit? întreabă ironic. Ce-am mai râs! Cine râde la urmă râde mai bine! Spun și apoi se apropie de mine pentru a mă stânjeni, chiar intimida. Pregătește micul dejun negrăbit de nimeni he takes his time. Ce anume preferi? mă întreabă. Nu-i răspund, așa că îmi pune câte ceva din fiecare. Îmi dă drumul la o mână: Să nu încerci nimic. Sau te las aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ne comportăm normal, civilizat. Vorbim. Și încep să-l apreciez. Însă în același timp încordarea nu mă lasă să respir. Prevăzător nu mi-a lăsat nici o portiță de ieșire. Și când dansam lent, curentul căzu și muzica se opri. Deși stânjenită pe tot timpul dansului, mă simțeam ușurată. Și atunci interveni magia. Ne sărutăm. Și deși m-a luat valul, mi-am revenit repede, și atunci m-am speriat, căci ajunsesem destul de departe. Nu te forțez. A, da? Dacă nu acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ar fi așteptat să dibuie "și vreo câțiva pui de arme de foc". Sosiră însă 40 de ani mai târziu. Cu 40 de ani în urmă, Securitatea cărase prin închisori pe toți acești foști semi-demnitari, tocmai pentru a nu se stânjeni unii pe alții, ei și plutonierii Miliției populare, când aceștia din urmă le vor percheziționa locuințele în căutare de armament. Din apartamentul unui angajat al unei ambasade africane se făcură cu un revolver miniatural, de damă, placat cu fildeș, dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și și-a dus o mână la gură. —Doamne Dumnezeule! Și Paul a știut? — Nu. Prima dată când a bănuit ceva a fost când moașa i-a dat copilul în brațe și Paul a văzut-o aruncându-i o privire stânjenită doctorului. —Doamnă? Julia a simțit o bătaie ușoară pe umăr. S-a întors și-a văzut-o pe asistenta de stilist care stătea în spatele ei cu o expresie îngrijorată pe față. —Trebuie neapărat să vă scot vopseaua de pe păr. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
decolorată și foarte largă, pe care o purta mereu suflecată la mâneci. De sub părul lung și roșcovan, răsucit Într-o continuă fluturare peste frunte, te priveau cu timiditate niște ochi căprui, veșnic triști. Milu umbla mai tot timpul desculț, vădit stânjenit de palmele cam prea mari pentru statura sa, din care pricină și le tot Îndesa discret În pantalonii de trei sferturi, cu bretelele intersectate. Lui Milu Îi puteam cere aproape orice. Îmi zâmbea liniștit, descoperindu-și dinții mari ca niște
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Omar îl cerceta stând sub nuc și se aștepta să îi piară de sub priviri, ca un duh. Avea o măiestrie regală în felul cum era desenat, de aceea, când făcea zgomote, fornăind pe nări ori mișcându-și coama, Omar tresărea stânjenit din amorțeala lui somnoroasă. Într-o dimineață, Veterinara o pusese pe Belle în șa și fetița scotea țipete ascuțite de spaimă și încântare. Omar ieși în ușa garajului, căci lucra, și se uită în plin soare la grupul lor: chipul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
plastice, cum ar fi Brummell sau de Montesquiou sau d’Orsay. Textele În versuri sau proză ale primilor doi nu au mare valoare. Cum nu au nici operele lui d’Orsay. Succesul lor e unul de stimă (de cele mai multe ori stânjenită). Brummell, Montesquiou, d’Orsay contează ei Înșiși ca opere de artă, cu stilul lor de a trăi, nu prin produsele voinței creatoare (mai mult sau mai puțin Încrâncenate) de scriitori sau sculptori. Dar cazul „greilor” artei, dandy și ei - măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Pe urmă, un nobil de provincie putea să se Îmbrace fără Îngrijire și să vrea să Înalțe una din acele minunate clădiri, admirația noastră de astăzi și disperarea bugetelor moderne, În vreme ce un curtean cu veșminte scumpe ar fi fost deosebit de stânjenit chiar și să fie gazda a două femei. O solniță de Benvenuto Cellini, cumpărată cu prețul răscumpărării unui rege, se regăsea adesea pe o masă În jurul căreia te așezai pe banchete. În sfârșit, dacă trecem de la viața materială la viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Second Life. Manechine îmbrăcate în corsete sintetice strălucitoare, care, atunci când cursorul plana pe lângă ele, scoteau la iveală o plăcuță cu prețul. Biciuri, măști de cauciuc, le aveau pe toate. Se simți de îndată dezbrăcată, iar sânii pneumatici începură s-o stânjenească. Dar acum era Lola Hepburn. Putea să facă orice voia. Se apropie de avatarul unui bărbat, o creatură absurd de musculoasă care, bănui Maggie, fusese proiectată având în minte piața homosexualilor. Pe ecran se ivi o diagramă în formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe lângă casă, unde zăpada fusese curățată și pământul Înghețat fusese presărat cu nisip. Ne obligase să ne punem pe noi lucruri pe care nu le purtam niciodată, nici În zilele cele mai geroase - niște jambiere și capișoane oribile care ne stânjeneau mișcările. Ne-a oprit când l-am incitat pe Serghei să exploreze mormanele pufoase și netede de zăpadă care vara erau ronduri cu flori. Nu ne-a lăsat să umblăm pe sub sistemul de țurțuri uriași ca tuburile unei orgi, agățați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
joc care ne plăcea la amândoi era tenisul. Am jucat mult Împreună, mai ales În Anglia, pe un teren cu iarbă crescută alandala În Kensington și pe un teren bun, de argilă, la Cambridge. Era stângaci. Se bâlbâia rău, ceea ce stânjenea conversațiile pe teme discutabile. Deși avea un serviciu slab și nu folosea practic reversul, nu era ușor să-l bați, fiind genul de jucător care nu repetă niciodată o greșeală și Întoarce orice minge cu consecvența unui zid de antrenament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de la FreshDirect, În timp ce era logodită cu portarul ei, care este terminat acum. A venit să o ia de acasă cu o limuzină albă, lungă cât o zi de post. Tinsley Îl iubește foarte mult și se preface că nu e stânjenită de situație. Oh! Privește, alt delfin! spuse Lauren, Întinzându-și gâtul În jos. —Ai auzit că Marci se gândește să se Împace cu Christopher? am Întrebat-o. —Serios? făcu Lauren. Părea dintr-o dată gânditoare și privi În larg pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
uita pe ele și se îndura să răspundă. Cam un sfert erau cu da, trei sferturi cu Iertare..., poate cu alt prilej. Vizita lui Costache îi făcea însă bine, îl îndrăgise de când, ca Prefect de Poliție, acum șapte-opt ani, destul de stânjenit de ideea de a lucra într-un birou, își căuta doar un subaltern corect și găsise în loc un prieten. Se măsurară din priviri, ca prima dată, când între ei se produsese acel fluid care, se spune, apare numai între anumiți
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-l văd pe papa la 20 de ani, la Paris, ca student! Papa și-a luat rămas-bun de la musafiri, noi am trecut la cozonac. N-am vrut să împărțim cadourile, fără el, am amânat pe mâine. Domnul Crețu era foarte stânjenit că nu adusese nimic pentru noi, s-a bâlbâit în scuze, dar noi știam că n-are bani și tot mama a spus râzând: — Cizmarul n-ajunge să-și facă cizme, iar falsificatorul de bani n-apucă să-și fabrice
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de pustiu pe dinăuntru, fără reguli și rece ca gheața, căci începuse curând să dospească în mine aceeași veche...” Dintr-odată, însă, își curmă șirul gândurilor (care, probabil, ar mai fi continuat multă vreme, dacă vorbitorul nu sar fi simțit stânjenit de cineva) și, cu un gest repezit, mă fixă cu o privire învăpăiată, tăioasă și plină de venin, ce sfredelea mai crâncen chiar și decât cel mai aprig burghiu, și în care am putut vedea deopotrivă mânie și regret, căci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
bancar și multe altele. Nimic nu te apropie mai mult de Dumnezeu decât dragostea. În acele zile am fost cel mai aproape de Dumnezeu. Uneori îl înțeleg pe Dumnezeu. Nu ne poate lăsa mereu să locuim în preajma sa. Aglomerația L-ar stânjeni. Imaginează-ți ce smog ar fi în Olimp, ce viermuială, ce poluare sonoră, dacă toți am locui, cu sufletul, în preajma zeilor. Poate că din cauza asta a inventat Dumnezeu și mahalaua sufletului, ca să descongestioneze vecinătățile imediate ale Olimpului. Dar uneori suport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
M-aș arunca atunci la picioarele lui Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost atins de cancerul spleenului!"... Uneori îl înțeleg pe Dumnezeu. Nu ne poate lăsa mereu să locuim în preajma sa. Aglomerația L-ar stânjeni... Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți prea mari... "Lady, dacă nu vă supărați, soția mea zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
când e vorba să țină legătura cu cineva. Apoi femeia Îi invită să ia loc. Începu să dosească Într-un coș de lucru mare gheme de bumbac și lână, bucăți mari de flanelă și ace de croșetat. Domnul Stein privi stânjenit la acele fotolii de inox. — Nu Înțeleg de ce o fi cumpărat sărmanul Eckman toate chestiile astea, Îi spuse el În șoaptă lui Myatt. Myatt răspunse: - Nu trebuie să vă Îngrijorați, doamnă Eckman. N-am nici o Îndoială că astăzi veți primi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
stă la geam pînă hăt, tîrziu, în noapte. Unde dracu's-o fi dus?! se întreabă furios. Chestia este că eu știu unde s-a dus, dar nu spun. Norocosul Încă de pe la ora opt, soarele lunii august devenea prea puternic, stînjenind confortul lui Ionel Corneanu, cardiac cu patalama și mare amator de certificate medicale. Ionel se considera om bătrîn, pentru că peste zece ani va împlini 55 de primăveri bătute pe muchie. Acuși am 55 de ani, spunea pe un ton de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]