2,276 matches
-
17 (astăzi strada Franceză). 238. Căderea unui înger sau Don Juan de Maraña, „dramă în 5 acte și 11 tablouri de A. Dumas, tradusă de d. Pascaly“, din mai vechiul repertoriu al lui Mihail Pascaly (s-a jucat și în stagiunea 1869-1870 - v. ROM. din 22 martie 1870, p. 3 - dar și în anii anteriori). 239. Dintre traducerile și adaptările văzute de Bacalbașa în anii 1872-1873 la Tea trul cel Mare din București ( Hoții de codru și hoții de orașe, „dramă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De altfel nici nu era lumină, căci întregul oraș era luminat cu petrol. Gazul aerian a fost introdus și inaugurat mai târziu. Într-o seară de toamnă am fost scoși din pension pe două rânduri și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iluminatul și paza de noapte a orașului). 249. Confuzie cu Adelaida Ristori, despre turneul căreia Bacalbașa a amintit mai sus (v. p. 107, nota 88). Celebra cântăreață italiană Adelina Patti (1843-1919) a dat concerte în București ceva mai târziu, în stagiunea 1885- 1886. trupe de operetă franceză, care ne-a adus de la Paris muzica și teatrul lui Offenbach.250 Marii tragediani Rossi și Salvini au venit mai târziu.251 Dacă nu erau cabareturile de noapte, erau grădinile de vară.* Incontestabil că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de geografie, antropologie, de economie etc. În ultima perioadă a vieții a fost diplomat (a și murit în misiune la Atena). El a adaptat pentru Teatrul cel Mare din București Amorul doctor, farsă în două acte de Molière (jucată în stagiunea 1871-1872, precum și în cele următoare). 344. Constantin Dimitriadi s-a retras din viața teatrală în 1880, ocupându-se apoi cu tapițeria, până în 1885 când, bolnav de nervi, s-a sinucis aruncându-se în Dâmbovița. Cartea de igienă a publicat-o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dar domnitorul Carol I a fost de altă părere, hotărând locul actual din fața Pa latului Universității, unde statuia se pierde în acel loc strâmt, fără perspective și fără legătură cu împrejurul.22 [teatrul] Către sfârșitul lui septembrie, M. Pascaly deschide stagiunea la Teatrul Național. Iată afișul cu care anunța începerea reprezentațiilor, cât și repertoriul. Dau în întregime repertoriul anunțat pentru ca lumea de teatru de astăzi să cunoască care era nivelul teatrului la 1873 și cât de neînsemnată era literatura originală în comparație cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
II, 3 lei noi; stal III, 2 lei noi. Galeria, 1 leu nou. Studenților li se face cu plăcere un scăzământ de 50 bani la orice loc. Apoi se făceau și abonamente.23 Duminică la 23 septembrie s-a deschis stagiunea cu Rubedeniile, comedie națională locală în 4 acte. A doua reprezentație era cu Paiața, a treia cu Hoții de codru, a patra cu Radu Basarab etc. anul 1873 217 23. Am verificat și am completat informațiile oferite de Bacalbașa privind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rubedeniile, comedie națională locală în 4 acte. A doua reprezentație era cu Paiața, a treia cu Hoții de codru, a patra cu Radu Basarab etc. anul 1873 217 23. Am verificat și am completat informațiile oferite de Bacalbașa privind repertoriul stagiunii 1873-1874 a Teatrului cel Mare din București cu „programa“ tipărită în TRC. (Teatrul cel Mare. Reprezentațiuni române. Compania dramatică M. Pascaly. Programa. Stagiunea 1873-1874, an. XI, nr. 1084, 16/28 septembrie 1873, p. 3). Era cea de a treia stagiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Basarab etc. anul 1873 217 23. Am verificat și am completat informațiile oferite de Bacalbașa privind repertoriul stagiunii 1873-1874 a Teatrului cel Mare din București cu „programa“ tipărită în TRC. (Teatrul cel Mare. Reprezentațiuni române. Compania dramatică M. Pascaly. Programa. Stagiunea 1873-1874, an. XI, nr. 1084, 16/28 septembrie 1873, p. 3). Era cea de a treia stagiune a concesiunii M. Pascaly, stagiune inaugurată la 23 septembrie/5 octombrie 1873 și încheiată la 5/17 martie 1874 cu comedia Revizorul general
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stagiunii 1873-1874 a Teatrului cel Mare din București cu „programa“ tipărită în TRC. (Teatrul cel Mare. Reprezentațiuni române. Compania dramatică M. Pascaly. Programa. Stagiunea 1873-1874, an. XI, nr. 1084, 16/28 septembrie 1873, p. 3). Era cea de a treia stagiune a concesiunii M. Pascaly, stagiune inaugurată la 23 septembrie/5 octombrie 1873 și încheiată la 5/17 martie 1874 cu comedia Revizorul general, adaptare după Gogol de Petre Grădișteanu; Piesele pe vremea aceea nu făceau serie, afișul trebuia schimbat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mare din București cu „programa“ tipărită în TRC. (Teatrul cel Mare. Reprezentațiuni române. Compania dramatică M. Pascaly. Programa. Stagiunea 1873-1874, an. XI, nr. 1084, 16/28 septembrie 1873, p. 3). Era cea de a treia stagiune a concesiunii M. Pascaly, stagiune inaugurată la 23 septembrie/5 octombrie 1873 și încheiată la 5/17 martie 1874 cu comedia Revizorul general, adaptare după Gogol de Petre Grădișteanu; Piesele pe vremea aceea nu făceau serie, afișul trebuia schimbat în fiecare seară deși reprezentațiile nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
română; U. de Marsillac: Frumosul și frumusețea; Șt. C. Mihăilescu: Selecțiunea naturală; C. Stăncescu: Studiu asupra artelor plastice la Expozițiunea Universală din Viena; Dumitrescu Tasianu: Despre școalele de aplicațiune; A. Odobescu: Arta bizantină. 218 bucureștii de altădată sub raport financiar stagiunea a constituit un dezastru pentru Mihail Pascaly, căruia, în noiembrie 1873, îi murise și soția, actrița Matilda Pascaly. Dintre piesele jucate efectiv în această stagiune, amintim: drama națională Lăpușneanu de N. Scurtescu, Radu Basarab, ban al Olteniei, „dramă națională cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Despre școalele de aplicațiune; A. Odobescu: Arta bizantină. 218 bucureștii de altădată sub raport financiar stagiunea a constituit un dezastru pentru Mihail Pascaly, căruia, în noiembrie 1873, îi murise și soția, actrița Matilda Pascaly. Dintre piesele jucate efectiv în această stagiune, amintim: drama națională Lăpușneanu de N. Scurtescu, Radu Basarab, ban al Olteniei, „dramă națională cu mare spectacol“ de Ștefan Vellescu, Paiața, dramă de A. d’Ennery (în TRC.: Denneri!) și Marc Fournier, Hoții de codru și hoții de orașe, dramă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
României, de afirmare a do rinței ei de a-și constitui o piață economică distinctă de aceea a Imperiului Otoman (Apostol Stan, Grupări și curente, cap. „Lupta economică pentru dobândirea dreptului de a încheia tratate“, pp. 394-399). 19. O dată cu încheierea stagiunii 1873-1874, concesiunea acordată lui Mihail Pascaly pentru Teatrul cel Mare din București încetase; în aceste condiții s-a pus problema unirii tu tu ror actorilor bucureșteni într-o singură asociațiune dramatică, dar vechea și păgubitoarea rivalitate dintre Matei Millo și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
act; Orfanii regimentului, comedie-dramă în două acte; Soarele democrației franceze, dramă în 5 acte - deci lucrări din repertoriul melodramatic obișnuit al vremii. Din compania dramatică M. Pascaly făceau parte, printre alții, Ștefan Iulian, N. Mateescu, Ioan Panu, Catinca Dimitrescu. 21. Stagiunea „Teatrului-circ“ s-a inaugurat la 10/22 octombrie 1874 cu drama istorică Liberarea Greciei (Liberii) de Edmond Gondinet, inspirată din lupta patrioților greci pentru independența națională; reprezentația a atras publicul datorită montării grandioase; în arenă au fost aduși caii circului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
5407). 125. ROM., an. XXI, 7 septembrie 1877, p. 799. „Șoseaua Francmasonilor“ este strada Mircea Vulcănescu de astăzi, care face legătura între șoseaua Cotroceni și Calea Griviței (fosta Cale a Târgoviștei). 126. La 6/18 septembrie 1877 s-a deschis prima stagiune a Societății dramatice a Teatrului Național din București, creată ca urmare a aplicării „Legii pentru organizarea și administrarea teatrelor din România“, sancționată de corpurile legiuitoare ale țării în martie 1877. În cadrul acestei reprezentații festive a fost adus pe scenă drapelul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
discuții, din cauza lui Nicolae Istrati. Acum Însă am alt fel de curaj și speranțe. Vă mulțumesc mult, din toată inima. Vreți să veniți la București pentru o expunere despre Rotopănești, așa cum ați dori, la Studioul de Muzicologie Edgar Istratty? Redeschidem stagiunea a treia, la 25 septembrie Își reia activitatea foarte apreciată. Sau În octombrie, la 30 ale lunii. Aș dori mult să veniți. Eu plec la mare În ziua de 18 iulie și mă Înapoiez peste o lună. Până atunci sper
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sta de vorbă cu el; nu știu Însă dacă voi fi În țară la data concertului său. Nu știu de altfel nici data când va avea loc concertul (deci și vizita); la București nu se publică cu mult Înainte programul stagiunii următoare... el rămâne work În progress. Că vizita Îl va interesa, sunt convins. Ca interlocutor, primul nume care Îmi vine În minte este acela al lui Henri Wald: să sperăm că va fi În viață, fiindcă - bietul - este foarte bolnav
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
L. Ademolo în limbile română și italiană. C. Liciu, Șt. Vellescu, viitorul actor, și Șt. G. Vârgolici dau versuri, unele dintre ele ocazionale, toate modeste ca valoare. T. Boian își publică tabloul câmpenesc într-un act Vornicu, jucat în aceeași stagiune la Teatrul Național din Iași. O cronică dramatică intitulată Teatrul Național urmărește săptămânal spectacolele de pe scena ieșeană, ocupându-se în primul rând de textul dramatic, de calitatea traducerilor și, apoi, de jocul actorilor. Cu argumente pertinente se discută meritele comediei
FULGERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287108_a_288437]
-
mai transpus în românește din Cicero (Pledoaria pentru Titus Annius Milo, 1914) și Vergiliu (Eneida, 1920; versiune revizuită trei ani mai târziu de E. Lovinescu). S-a apropiat și de dramaturgie, piesa Doamna Inger la Ostrot, după Ibsen, figurând în stagiunea 1909-1910 în repertoriul primei scene a țării. SCRIERI: Inimă de student, București, 1904; Antonio Fogazzaro, București, 1912. Traduceri: Cicero, Pledoaria pentru Titus Annius Milo, pref. trad., București, 1914. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, De la misticism la naționalism, București, 1924, 264-267, 375-376
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
scrise într-un limbaj modern, dar a căror substanță rămâne fundamental tradițională. Continuă cu povestiri pentru copii ( Se caută un balaur, 1970), proză scurtă (Privegheați lângă privighetori, 1971), reportaje și eseuri (Muzeu sentimental, 1972). I se joacă la Oradea, în stagiunea 1975-1976, piesa Marea gară nouă, scoasă însă de pe afiș după primele spectacole. Mult mai interesantă devine activitatea literară a lui F. după stabilirea în Danemarca, când scrierile sale vor căpăta un acut caracter social-politic: Pentru drepturile omului în România (1982
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
Edmond Rostand incomodează uneori. Peste un sfert de secol, o altă piesă, scrisă de această dată în colaborare cu Nicușor Constantinescu, Gloria, îl menține pe F. între dramaturgii citabili. Reținută de Comitetul de lectură al Teatrului Național din București în stagiunea 1941-1942 și reprezentată în octombrie 1943, piesa preia motivul dezvoltat de G. B. Shaw în Pygmalion. Este povestea unei vânzătoare de cafea care, sub supravegherea atentă a unui regizor, ajunge actriță cu faimă. Dragostea înfiripată între cei doi evoluează către
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
de cafea care, sub supravegherea atentă a unui regizor, ajunge actriță cu faimă. Dragostea înfiripată între cei doi evoluează către un sfârșit fericit. Pe afișul premierei din 1943 nu apare numele lui F., legile momentului interzicând colaborarea cu „nearienii”. În stagiunea 1945-1946 corectează el însuși nedreptatea, incluzând lucrarea în repertoriul Teatrului Victoria, pe care îl conducea. Neimportante sub raportul valorii literar-dramatice sunt Păcală (scenariu, 1925), Minciuna (1926), Fata cu părul de aur (1943). F. afirmă că ar mai fi scris și
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
pseudonimele Sic, Un cetățean, Viator. Tot Delavrancea pare a fi redactorul rubricilor de cultură, în care apar, nu prea des, alături de cronici literare sau dramatice, cronicile lui muzicale (iscălite Prele) sau cronicile plastice din ciclul Salonul Atheneului. Însemnările referitoare la stagiunile Teatrului Național din București, mai ales în timpul directoratului I. L. Caragiale, îi aparțin tot lui Delavrancea. Sunt analize în acord cu tonul general adoptat de cronicarii dramatici ai vremii, adică foarte critice la adresa noului director general numit de Maiorescu. I se
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
de presă la Ministerul Informațiilor. Între 1950 și 1952 este regizoare la Sibiu, Brașov și Bacău. Debutează cu poezii în revista „Universul literar” (1933). În 1936 îi apare romanul Tinerețe, iar prima ei piesă, Turneu în provincie, este jucată în stagiunea 1945-1946. Devine membră a Societății Scriitorilor Români în 1937. Colaborează la numeroase publicații: „Vremea”, „Cuvântul liber”, „Evenimentul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Rampa” (cu cronici dramatice), „Adevărul literar și artistic”, „Timpul”, „Familia”, „Muguri”, „Cuvântul femeilor”, „Scânteia”, „Contemporanul” ș.a. Citit mai
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
s-a cerut „franțuzitului” D. să nu mai îngăduie reprezentații în franțuzește. Hărțuit de numeroși neprieteni, Stăpânul, cum i se mai zicea, nu se pierde cu firea, luptându-se pentru modernizarea artei spectacolului. El inaugurează tradiția de a se deschide stagiunile cu o piesă românească, încearcă să echilibreze repertoriul făcând loc și scrierilor autohtone, imprimă un nou stil de interpretare, bazat pe realismul psihologic. Cu un fler care nu dă greș, promovează o pleiadă de tineri actori (Tony Bulandra, Lucia Sturdza
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]