2,893 matches
-
doua bătălie, chipciacii (cumanii) au fost bătuți, iar Imperiul Româno-Bulgar a fost supus și obligat să plătească tribut. Aici, în sudul Dunării, Cadan a stat până în anul 1243, când, prin Țara Românească și Dobrogea, și-a îndreptat grosul trupelor spre stepele de la nordul Mării Negre. În toamna anului 1242, o coloană, care fusese sub comanda lui Cadan ori Budjek, s-a întors peste Dunăre, în Banat. Condusă de Ilavdur, ea a trecut printre munți, prin Timor-Kahalac - adică prin Porțile de Fier, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1242, papa Inocențiu al IV-lea emitea bula Plene lacrimis, prin care propovăduia o cruciadă împotriva tătarilor, aflați încă în hotarele din preajma Ungariei. Consecințele Marii Invazii tătare au fost grave pentru popoarele europene, dar, mai ales, pentru cele așezate în stepă. Tăvălugul mongol a distrus toate așezările omenești întemeiate pe marile drumuri și pe acelea din câmpie, și a semănat numai moarte. Falsul călugăr Ascelin semnala, între a opta zi după Paște și până la Înălțarea Domnului din anul 1246, cât a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a distrus toate așezările omenești întemeiate pe marile drumuri și pe acelea din câmpie, și a semănat numai moarte. Falsul călugăr Ascelin semnala, între a opta zi după Paște și până la Înălțarea Domnului din anul 1246, cât a călătorit prin stepa din nordul Mării Negre, că a văzut capete și oseminte de oameni morți, care zăceau pe pământ, ca și bălegarele de vită (Tamouam sterouilinium). Wilhelm de Rubine completează, în anul 1253, tabloul acesta funebru cu cel din Crimeea, unde a văzut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
s-au perfectat și formele unei extorcări maxime a impozitelor. Aspra fiscalitate introdusă de către baskaki în aplicarea dărilor și, mai ales, metodele folosite în urmărirea lor, care mergeau până la deportarea familiilor ce nu plăteau dările în aur sau argint, în stepă, spre a păzi turmele de vite, confiscate și ele, ale marilor feudali tătari, a devenit curând insuportabilă. Semnalul unei răscoale generale a fost dat de către principele Daniel de Halici, cu fiul său Lev, viitorul fondator al orașului Liov (Lemberg). În
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înfrunte. Și românii, care învățaseră așa de bine timp de o mie de ani ce însemna dezlănțuirea mâniei orientale, au trebuit nu numai să rabde, dar să întâmpine până și plecarea la oaste ca o datorie față de noul stăpân al stepelor Mării Negre, chiar în contra vecinilor ruteni, creștini ortodocși. O confirmare a acestei stări o avem îndată, în anul următor lui Nogai de la gurile Dunării, în bătălia, din 12 iulie 1260, de la Kreussenbrunn dintre Ottokar și Bela al IV-lea au participat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Europei cu tătarii. Victoriile în lanț ale lui Olgerd, în chiar interiorul teritoriilor ocupate de mongoli dintre Don și Nistru și apoi dintre Nistru și Dunăre, cu aruncarea unor oglani până în ținuturile Dobrogei a făcut să dispară mitul că stăpânii stepelor sunt de neînvins. Speranțe noi au răsărit chiar în sufletele românilor, care s-au gândit îndată la o colaborare cu oștile Marelui Ducat al Lituaniei, mai curând decât la una cu Ungaria catolică. Spre această apropiere ne duc știrile documentare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lor de a ieși de sub suzeranitatea străină. Nimeni nu se gândea atunci că poziția geografică și mediul biologic, creat între Tisa, Nistru și Dunăre, va continua să atragă și mai departe privirile lacome ale popoarelor parazitare, născute și crescute în stepă. Suferințele românilor din aceste părți ale sud-estului european aveau să continue. Pentru a le pune capăt, Vaticanul, care urmărea convertirea românilor la catolicism, făcea apel la mărinimia lui Uzbek. Papa Benedict al XII-lea, mulțumea, în 13 mai 1338, marelui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întâmple încheierea armistițiului cu jurăminte și ritualuri, să se facă și o expediție contra tătarilor până la râul Itil, iar, de acolo, regele să se înapoieze, la 6 aprilie, la Muncaci, când, după alte izvoare străine, numai marșul în contra tătarilor prin stepă a durat două săptămâni. Ceea ce este important din aceste campanii în contra lituanienilor, rutenilor și tătarilor sunt relatările cronicilor ungare, referitoare la marele număr de oameni mobilizați din interiorul regatului, din care au făcut parte cnejii și oștile voievodatelor românești din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dat de turci din sud-est și de tătari dinspre nord și apus. Ștefan cel Mare, care se afla cu oastea sa la Oblucița, ori nu se aștepta la un atac din partea lui Mengli-Ghirai, ori nu a mai putut interveni în stepa Bugeacului, fără a se fi expus unei lovituri din flanc și spate, dată de către Baiazid al II-lea. Asediate de pe mare și de pe uscat de turcii străjuiți de tătari, cetățile au căzut repede. Informațiile izvoarelor, cu privire la numărul tătarilor, care au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Kuban sau deasupra infernului de la Stalingrad. Citiți aceste povestiri atât de vii, pe care autorul a avut inteligența și delicatețea să le redea în chiar cuvintele venerabilei eroine. Scene de pomină ca acea aterizare forțată în spatele frontului, în câmp, în stepă, cu riscul apariției unor partizani... Femeie-pilot încercând disperată să repare singură avaria când apare, în amurg, ca un deus ex machina, automobilul unui ofițer de artilerie care o ajută să repare motorul pentru a decola din nou înainte de noapte! Și
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Brăescu. Aceasta din urmă avea să facă și zboruri din proprie inițiativă ca pasageră la bordul unor avioane de bombardament greu Heinkel 111, deasupra Stalingradului. Tinerele femei dormeau în corturi, aveau de înfruntat arșița zilei și frigul nopților în plină stepă, praful și pericolul partizanilor. Pentru Mariana Drăgescu, aceasta a fost etapa cea mai dificilă de pe frontul de Est. Neprevăzutul nu o ocolește. Uneori, problemele tehnice ivite la motorul avionului o pun în situații dificile. Așa s-a întâmplat într-o
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
mai aminteam precis de când nu făcuserăm baie. Nu aveam agent sanitar cu noi pentru ca să avem un loc în plus. Iar distanțele nu depășeau 1/4 oră de zbor. Am decolat scăpând de ploaie și intrând în scuturături. Regiunea aceasta de stepă era des bântuită de vânturi puternice cu rafale ce făceau foarte rău răniților, majoritatea neobișnuiți cu zborul. Uneori pilotam cu mâna stângă, iar cu dreapta susțineam capul rănitului, sau vasul în care vomitau; <indescifrabil> în durerile grozave ce îndurau, se
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
o zi, pe acest drum Tighina-Nicolaev, un avion e dat lipsă; la manșă, sublocotenentul Ionescu. Degeaba îl caută comandantul escadrilei, căpitanul Dicescu, degeaba Balș colindă cu "greerul" lui verde o zi întreagă. Avionul și pilotul au fost înghițiți de golul stepei... Și încă unul dispare! Acesta însă este regăsit de căpitanul Dicescu: avionul zdrobit, ciuruit de gloanțe, pilotul, sublocotenentul Negoescu, mort, împușcat din spate. Tot pe acest drum, sublocotenentul Vasiu, atacat, reușește să scape, însă cu avionul ciuruit. Îi vedem trecând
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cu soldații cât timp vom zbura. În mașină stă la mine în brațe și caută să iasă cât mai mult afară pe geam, ca să-l bată vântul. Urechile îi flutură ca aripile liliacului, năsucul negru mișcă necontenit, culegând toate mirosurile stepei. Pe aerodrom, adică pe drumul care servește de aerodrom, mecanicii au și pregătit avioanele. Răniții sunt aduși imediat. Feeș, mecanicul avionului meu, după ce mi-a pornit motorul, îl ia pe Moț, care se uită trist la mine și nu mai
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
praf formează pe drumuri nenumărate vârtejuri, care se urcă uneori mai sus decât sburăm noi. Rafale neașteptate ne scutură tot timpul. De când am venit aici nu a fost o zi să sburăm liniștit. Sunt singură cu doi răniți în imensitatea Stepei Calmuce. Sunt singură în pustietatea câmpurilor nesfârșite. Când eram mică îmi părea o adevărată expediție să ajung la capătul depărtat al grădinii; acum, la zeci de kilometri împrejurul meu nu e țipenie de om. Și cei pe care i-aș
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
două, trei, patru rânduri de cruci uniforme, surâsul meu e tot același. Rănitul ce stă lângă mine, culcat pe targă, trebue să creadă că totul este bine, că fiecare pas al elicei îl apropie de casă, că sborul aici, în stepă, este cel mai plăcut lucru din lume. *** Ascult cum bubue tunurile artileriei grele din direcția Stalingradului. Bum, bum. Vântul s-a ridicat din nou. Bate puternic în obloane și mișcă geamurile, șuierând jalnic. Suflă în rafale, ridică nori de praf
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
haut que nos avions. Des rafales inatendues nous frappent tout le temps. Depuis que nous sommes arrivés ici, il n'y a eu un jour de vol tranquille. Je suis seule avec deux blessés, au millieu de l'immensité de la Stepe Calmouque. Je suis seule au milieu de ces prés désèrts. Quand j'étais une enfant, arriver au bout de notre jardin me semblait une véritable aventure; maintenant, il n'y a personne sur des dizaines de kilomètres autour de moi
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
să se împiedice unul de altul, fără să se lase orbiți de fluturarea coamei celui din față, fără un pas greșit și aparent fără cel mai mic efort. Hei! Și călăreții par una cu animalul de sub ei, niște centauri de stepă, cu fețe asemenea, cu o identică încordare de arc a întregului trup, deosebiți doar prin culoarea mătăsoasă a tunicilor suple, răsucindu-se lîngă trup. Hei! Caii nu mai au călăreți în șa. Aceștia s-au aruncat în arenă, galopează alături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
autocar, strecurîndu-ne pe lîngă șirul de oameni ce așteaptă în stația de taxiuri. Cu umbrela deschisă, o siluetă binecunoscută ocrotește cosița de-ntuneric a fetei. Și prin mireasma învăluitoare a florilor de iasomie se strecoară spre noi adieri depărtate de stepă, legendă și herghelie. UN DRUM ÎN DEȘERT Un drum în deșert este singurul lucru pentru care merită să trăiești. Mergi călare, mergi pe jos, mergi oricum, legănat prin nisip, nisipul e mereu același, mereu la fel... Miron Radu PARASCHIVESCU Jeep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
un Întuneric complet, singurele surse de lumină fiind lămpile de vânt și lanternele soldaților de pază; a urmat Încolonarea pe câte cinci și prima numărătoare; au mai urmat Încă vreo două-trei numărători sub ploaia măruntă și rafalele de vânt de pe stepa rusească; apoi, ni s-a mai repetat (oare a câtă oară?) că nu cumva să Încerce să evadeze cineva, căci va fi Împușcat fără somație („decât să plângă mama”...). Tabloul era completat de câinii-lupi care se agitau În lese. Eram
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în care a abordat: originea și evoluția orașului Huși (1934), localizarea geografică a așezărilor omenești de pe 10 Mureș (1935), alunecările de teren și scurgerile de gloduri de pe valea Bârladului și a Crasnei (1936), modul de grupare a așezărilor omenești din stepa deluroasă a Fălciului (1938), originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre compuse la unele râuri din România - Siret, Bârlad, Prut, Nistru (1940), geomorfologia văii Lohanului și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
orașul Deva, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de confluență a acestor ape, a luat ființă orașul Huși, care-și explică rostul apariției sale ca fiind situat într-un punct bine adăpostit de vânturi, cu codrii apropiați drept siguranță vieții din vremurile tulburi ale trecutului său și cu stepa din răsărit, care-i pune la dispoziție pășunile și ogoarele sale. 2. De când datează Hușii? O întrebare a cărui răspuns e destul de greu de formulat. Totuși, bazați pe observațiunile de mai sus cât și pe o serie de amănunte recent
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
S.A., București, 1943 ZONELE DE INFLUENȚĂ ECONOMICĂ ALE ORAȘULUI HUȘI Ion Gugiuman Ca organism social și economic, orașul Huși își întreține viața sa nu numai din produsele regiunii de la Nord de el, ci și din acelea ale regiunilor vecine lui, stepa deluroasă a Fălciului de la Sud, regiunea bazinului mijlociu a Bârladului (valea Lohan și cea a Crasnei în deosebiă, de la Vest, regiunea Moșnei și Bohotinului de la Nord, etc. Din acest punct de vedere, putem deosebi în jurul orașului Huși trei zone: 1
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au avut de suferit, de pe urma stăpânirii turcești, bulgarii, care, bucuroși, că în Țările Române găsesc liniște mai multă ca la ei acasă, veneau în număr destul de mare. Și pentru fugarii aceștia nenorociți din „olatul turcesc”, orașul Huși, ca și întreaga stepă deluroasă a Fălciului, golită de Români, care se retrăseseră către codrul din Vest și Est, constituia un foarte bun loc de așezare și muncă. La începutul sec. XIX, odată cu întețirea conflictelor dintre ruși și turci, sporirea aceasta a bulgarilor la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]