2,409 matches
-
sine și cu celălalt gen semnificativ. Acest traseu se regăsește și în conținutul cercetărilor și textelor elaborate de-a lungul timpului. Pe parcursul anilor de cercetare în domeniul studiilor asupra genului, am abordat teme diverse începând cu socializarea diferențiată și ierarhizată, stereotipurile și mecanismele sociale care transformă diferențele de gen în inegalități de gen, violența în relațiile de cuplu, integrarea dimensiunii de gen în politicile publice, inegalitățile de gen în raport cu munca remunerată și neremunerată, cotele de gen și reprezentarea femeilor în politică
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asimetrice pot fi observate la nivelul traseului profesional al femeilor care, comparativ cu cel al bărbaților, este în mult mai frecvente cazuri limitat, fragmentat și frânat de "bariere invizibile" (așa-numitul "plafon de sticlă"/ glass ceiling; convingeri autolimitative; devalorizare/ inferiorizare; stereotipuri negative de gen; sexism; desconsiderarea autorității și profesionalismului femeilor în anumite domenii etc.). Schimbarea și flexibilizarea tiparelor de gen rămâne, în principal, o problemă de socializare și de conștientizare: Socializarea înseamnă că atât fetele, cât și băieții învață care le
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și experiențe de viață pentru a fi educatorul ready-made (Reghina Dascal). Alte câteva fragmente selectate din textele autorilor sunt relevante pentru această axă tematică cu atât mai mult cu cât pot fi identificate și diferențe de percepție între autori: • Despre stereotipuri și dublul standard în raport cu genul: În timpul studiilor universitare am devenit conștientă de faptul că era irelevant pentru profesori dacă femeile studente se descurcau excelent. Femeile nu contau. Studenții bărbați pricepuți erau observați, primeau feedback, primeau propuneri și în scurt timp
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
editorial: Despre conștientizarea de gen ca alternativă la atitudinea de (auto)victimizare a femeilor: Cred acum că cvasiinexistența femeilor în mediul universitar românesc înainte de 1989 [situația poate fi identificată și după '90, la anumite specializări] se datora în mare parte stereotipurilor de gen, convingerii că performanța în cercetare este specifică masculinității, sau misoginismului pur și simplu. Însă, a limita expunerea de motive doar la aceste rațiuni, ar echivala cu acceptarea ipostazei de victimă pentru toate femeile; cum eu nu cred că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mână în mână, aveam astfel ocazia să și pun în practică ceea ce scriam în teză. Așa am intrat în contact cu criticile dure aduse feminismului academic (sau de salon cum i se mai spune în sens peiorativ), cu prejudecățile și stereotipurile atașate feministelor, dar și cu falsa condescendență cu care suntem tratate în unele medii intelectuale. Am învățat de la doamna Miroiu să nu mă las afectată de falsitatea unei lumi la care visasem, cel puțin din prisma înțelegerii reale a inegalităților
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
consideram "monștrii", față de femeile despre care consideram că își folosesc feminitatea pentru a urca pe scara socială, față de bărbații care profitau de femei pentru a-și susține ego-ul. Iubesc feminismul pentru că m-a ajutat să mă dezbrac de prejudecăți și stereotipuri față de oamenii din lumea largă, că mi-a dat lentile de gen prin care să cunosc și să prețuiesc oamenii așa cum sunt ei cu adevărat. Iubesc feminismul pentru că mă învăță să încep să mă iubesc pe mine și pe fetița
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
genurilor, politica de cercetare în Uniunea Europeana, studiile feministe în Europa, metodologia cercetării (citirea narațiunilor; etică). Arnaldo SPALLACCI (n. 1948) este sociolog, Centrul de Studii despre Gen și Educație (CSGE), Universitatea din Bologna, Italia. Teme de cercetare actuale: identitatea masculină contemporană, stereotipuri de gen, consum cultural, experiența școlară a tinerilor. Dintre publicațiile sale recente: Maschi (Bărbați) (2012). Daniel ȘANDRU (n. 1975) este profesor la Facultatea de Științe Politice și Administrative, Universitatea "Petre Andrei" din Iași; Domenii de interes: teorie politică și ideologie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
reacție incorectă”. Timpul de expunere reprezintă durata menținerii expunerii itemului pe ecran cu eșantionul de stimulare text, imagine sau mixt; Timpul de pauză este randomizat între o limită inferioară și o limită superioară cu scopul de a evita formarea unor stereotipuri senzoriale gnozice sau reactive motorii anticipative la un timp perceput constant. Sub cadranul setării schemei temporale de prezentare a stimulilor psihoverbali se află un cadran Semnal TTL destinat reglării duratei palierului superior al semnalului TTL în milisecunde. Un buton de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a bea cel mai bun scotch și a fi îmbrăcat îngrijit și după ultima modă" (ibidem). Cercetarea a revelat că, pentru majoritatea subiecților, consumul ostentativ reprezintă o formă de a câștiga aprecierea socială din partea populației albe și de a contracara stereotipurile legate de negrii din ghetouri. Hainele "la modă", ca și automobilele de lux sau vilele din zonele rezervate, petrecerea vacanțelor în locuri exotice sau frecventarea unor cluburi selecte fac parte din categoria "bunurilor poziționale", care au funcția de a semnala
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
să recurgă la raționamente logice pentru a ajunge la decizii corecte (de unde și denumirea "micul om de știință"), abordările contemporane au subliniat caracterul ilogic al procesării informației sociale (P. Iluț, 2004, 77), producând o serie de cercetări asupra proceselor intergrupale (stereotipuri, prejudecăți, discriminare) și intraindividuale (percepția persoanei, procesarea informației, formarea impresiei despre celălalt) (M. Hewstone, 2007, 1) . Relaționat acestui cadru teoretic, subcapitolul de față ar trebui să răspundă unor interogații precum: "Ce rol au hainele în percepția persoanei? Cum ne formăm
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
competența profesională Thomas F. Cash (1985) a semnalat existența unor opinii generalizate, preconcepute, împărtășite de populația Statelor Unite ale Americii asupra stilurilor vestimentare și de înfrumusețare, specifice persoanelor care ocupă posturi de conducere și posturi de execuție și a pus problema impactului acestor stereotipuri în decizia de angajare a personalului. În acest scop, autorul a proiectat trei experimente. Mai întâi, Thomas F. Cash a căutat identificarea diferențelor percepției asupra înfățișării femeilor manager și a celor care ocupau posturi tradiționale (secretare, recepționere și funcționare). Un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
planul personal de dezvoltare a carierei și conținea o cerere formulată de o angajată în postul de asistent manager de a lua parte la o importantă întrunire de vânzări în vederea dezvoltării cunoștințelor și potențialului managerial. Datele obținute au susținut rolul stereotipurilor de înfățișare, persoana prezentată în stil managerial fiind estimată superior de bărbații evaluatori, în comparație cu cea conformă stilului non-managerial [F (2, 124) = 3,08, p<0,05]. Totuși, în New York nu s-au înregistrat diferențe de percepție statistic semnificative pentru cele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
negativ al hainelor "vanitoase" pentru desfășurarea orelor de curs. De multe ori, studenții și elevii îmbrăcați în astfel de ținute, chiar dacă nu întâmpinau probleme de frecvență sau de absolvire, erau evaluați negativ de consilierii din instituțiile de învățământ în baza stereotipurilor vestimentare. În acest context, Velma LaPoint și colaboratorii își propun să măsoare atitudinile elevilor de liceu cu privire la uniforma școlară în instituțiile în care regulamentul prevedea purtarea acestora. Autorii au administrat "Chestionarul de măsurare a vestimentației și comportamentului" unui număr de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
suficient timp liber ca să facă mișcare. Majoritatea celorlalte erau mult prea ocupate cu gospodăria, cu creșterea copiilor și/sau cu serviciul ca să mai aibă energie pentru sport. Cunoștințele științifice erau dominate de o ideologie masculină care făcea diferențele dintre sexe stereotipuri de gen și obstacole în calea activităților sportive. La începutul secolului XX, Academia Franceză decretase că substantivul auter nu are feminin (G. Filitti, 2005, 49), iar la ediția Jocurilor Olimpice din 1900 femeile puteau să concureze doar la golf și darts
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nevoi ale economiei actuale din România și prin acestea să-și dovedească că pot dăinui, mai ales, prin tradiții și neam. Expunerea publică, prestațiile meseriașilor rromi, comunicarea directă Între meseriașii rromi și populația majoritară vor putea aduce o modificare În stereotipurile deja tradiționale de neadaptați la viața comunitară, de cerșetori, hoți, leneși, needucați, fără profesie. Curentul specific al noii construcții europene trebuie să dovedească la rândul lui că Europa este unică pentru toți cetățenii săi, indiferent de statutul de minoritar sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
exegeții operei lui Caragiale, și anume modul În care se Înfățișează personajul feminin din creația comică a scriitorului, mai exact din comedii și schițe. Femeile din această parte a creației caragialiene nu sunt construite după un calapod, nu reprezintă un stereotip psihologic, ci au individualitate și autenticitate umană, În limitele speciei literare abordate, firește. Nu i se poate cere unui autor de comedie să facă operă de analist, să surprindă drame de conștiință și să fie preocupat mai mult de psihologii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
simte, la nivelul anului 1866, o anumită tensiune, generată în opinia noastră și de o acutizare a "problemei evreiești". Responsabilitatea pentru această situație aparține, credem, deopotrivă elitei intelectuale și politice care, prin acțiunile sale, încurajează practic o perpetuare a unor stereotipuri în locul unui efort în direcția formării altei imagini decât cea existentă până atunci asupra alterității. Un rol important în această direcție revenea presei românești care, profitând de libertatea de exprimare existentă, găsea de cuviință să contribuie la menținerea coeziunii grupului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nivelul anului 1866, a unui număr important de broșuri cu un pronunțat caracter antisemit indica existența deja a unui registru al acuzațiilor la adresa evreilor aproape identic. Expresii precum "corupți", "distrugători ai comerțului", "falsificatori și înșelători" deveneau de acum înainte adevărate stereotipuri 603. Presa romanească avea începând din primăvara anului 1866 rolul ei bine definit în perpetuarea acestor stereotipuri și exercitarea unei presiuni mai mult sau mai puțin vizibile asupra decidenților politici. Contribuția ei consta mai ales în publicarea unor corespondențe din
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a unui registru al acuzațiilor la adresa evreilor aproape identic. Expresii precum "corupți", "distrugători ai comerțului", "falsificatori și înșelători" deveneau de acum înainte adevărate stereotipuri 603. Presa romanească avea începând din primăvara anului 1866 rolul ei bine definit în perpetuarea acestor stereotipuri și exercitarea unei presiuni mai mult sau mai puțin vizibile asupra decidenților politici. Contribuția ei consta mai ales în publicarea unor corespondențe din diferite locuri ale țării din care se relatau incidente reale sau închipuite între evrei și români, "ocuparea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
elementelor germane 615. Deși numărul deputaților care vorbeau despre normalizarea relațiilor dintre evrei și români era minor, faptul că în Constituantă se luase în discuție acordarea unor drepturi și libertăți pentru evrei provoca în țară mai multe acțiuni antisemite. Vechile stereotipuri potrivit cărora evreii se pregăteau să preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru manifestări și acțiuni antisemite rămânea Moldova, acolo unde un număr mare de evrei dețineau afaceri importante în zona comerțului și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
semnalele venite din interiorul unei societăți obișnuite să vadă în "străini" o permanentă amenințare la adresa obiectivelor sale, marea majoritate a oamenilor politici din anii '60-'70 ai secolului al XIX-lea nu fac altceva decât să se plieze pe diferitele stereotipuri existente până atunci. Modernizarea presupunea, pentru cei mai mulți dintre ei, o racordare la transformările ce aveau loc în partea apuseană a Europei, nu însă și identificarea unei modalități de conviețuire a românilor împreună cu reprezentanții celorlalte etnii care locuiau pe teritoriul României
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
bărbat care tocmai a trecut pe sub baldachin și s-a închinat la moaște. Are căciulă de blană de oaie pe cap (cușmă), bocanci grei în picioare, desagă bicoloră alb-negru de lână aruncată pe umăr - pe scurt, se înscrie perfect în stereotipul „pelerin de la țară”, pelerin „tradițional”. Reușesc până la urmă să prindă câteva cadre cu acesta, ba mai mult, ca din senin apare și un grup de copii de școală îmbrăcați în costume naționale, sunt repede explorați și exploatați vizual. Atracția sacrului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
viața intensă a marelui oraș valah. O echipă de televiziune filmează, într-o baie de lumină, „pelerinul standard” : un bătrân de la țară, cu vestă de lână tricotată, sprijinit într-un baston lucios, din lemn de corn. Cultivă de fapt un stereotip, nimic mai mult, dar se vede clar, de la distanță, cum omul se bucură că este băgat în seamă, speră că va fi văzut de către cei din satul său. La final, reporterul televiziunii își intră și el în rol, ia o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
banală deplasare turistică (Ciachir, 2013 : 146). De multe ori, nu ne mai dăm seama de sensurile vechi ale unui concept decât dacă îl readucem în contextele inițiale ale întrebuințării sale, uzul actual fiind marcat de stări conflictuale, interese, prejudecăți și stereotipuri de orice fel (Koselleck, 2009 : 52). Filmul documentar Israel, pământ al mântuirii, produs de televiziunea Patriarhiei Române, Trinitas TV, arată opinia oficială a Bisericii asupra pelerinajului. Filmul este gândit ca un produs media util din mai multe puncte de vedere
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pete pe sărbătoarea Sfintei Parascheva”, referință la cerșetorie, hoții de buzunare sau zgomotoase distracții populare. Presa centrală acordă mai multă importanță „faptului divers” și senzaționalului, precum și, in extenso, rolului Bisericii în ansamblul societății românești contemporane. Sunt vehiculate diverse imagini și stereotipuri ale „poporului credincios” : ignorant, superstițios, care își caută alinarea suferințelor trupești și spirituale prin închinarea la moaște și nu făcând apel la medicina modernă. Toate acestea sunt amalgamate cu imagini naționaliste (mai ales în cazul pelerinajului de la Nicula) sau intervenții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]