3,752 matches
-
de devalorizare și (ne) zdruncină stima de sine (componentă importantă a idenității noastre, pe care încercăm să o păstrăm și să (ne-)o protejăm). De aceea, Fr. Lelord și Ch. André (2003) ne propun câteva strategii cu ajutorul cărora să readucem stima de sine afectată la nivelul obișnuit. Între acestea, reținem: • devalorizarea avantajului celuilalt; • găsirea la celălalt a unor dezavantaje care vor compensa avantajul lui față de noi; • devalorizarea globală a celuilalt; • devalorizarea sistemului care i-a permis celuilalt să obțină avantajul; • la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tendința să îmbrăcăm invidia ostilă în haina dorinței de dreptate, atitudine desigur mult mai nobilă. Invidia cuprinde în conținutul ei între altele și "o mare dragoste de dreptate" (W. Hazlitt, apud Epstein, 2008, p. 38). Când le afectează interesele și stima de sine, invidioșii "tind să devină colecționari de nedreptăți" (idem, p. 38). Frecvent, ei consideră că au fost trădați și că viața este profund nedreaptă cu ei. Chiar dacă se însoțesc de multe ori, invidia și resentimentul nu sunt identice. Bunăoară
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atinge (sau depășește) un anumit nivel de intensitate 64. Pentru a o îmblânzi, Fr. Lelord și Ch. André (2003) propun următoarele: a. să (ne) recunoaștem că suntem invidioși. Invidia "ne amintește poziția de inferioritate în care ne găsim și lezează stima de sine, greu de suportat"; ea ne arată că "nu suntem atât de perfecți sau de împliniți pe cât credem" (Wilks, 2003, p. 146). Deși conține note de răutate și de ranchiună, ea poate fi și un stimul pentru dezvoltarea pesonală
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
complexă, un tensionat și dinamic amestec de cel puțin câteva emoții: • teamă: teama de a-l pierde pe celălalt (și de a jubila persoana rivală); • furie: frustrare, atingerea adusă statutului său; ciuda de a fi fost manevrat; • tristețe: atingerea adusă stimei de sine; sentimentul de a fi abandonat; • și, uneori, rușine: rușinea de a fi gelos, rușinea de a pierde (Lelord, André, 2003), de a fi înșelat. Prin urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
grea ar fi situația în care se află și oricare i-ar fi responabilitatea în derularea evenimentelor" (p. 246). În cadrul acestui tip de suport social se înscriu: mărturiile explicite de dragoste, de atașament, de disponibilitate, de grijă, de respect, de stimă. Este foarte important ca aceste asigurări să fie însoțite de recunoașterea manifestă a valorii inalterabile/incontestabile a persoanei vizate. Mărturiile demonstrate în aceste nedorite și delicate momente/clipe vor trece "înaintea sentimentelor de solitudine, de alienare și de stimă de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de stimă. Este foarte important ca aceste asigurări să fie însoțite de recunoașterea manifestă a valorii inalterabile/incontestabile a persoanei vizate. Mărturiile demonstrate în aceste nedorite și delicate momente/clipe vor trece "înaintea sentimentelor de solitudine, de alienare și de stimă de sine alterată, care marchează starea generală a persoanei aflate într-o situație negativă" (Rimé, 2008, p. 246). De asemenea, suportul emoțional se (mai) manifestă prin ascultarea și înțelegerea empatice. b. Suportul informațional are ca obiectiv îmbunătățirea imaginii pe care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
punctul de vedere adoptat de persoane în cauză și, în cele din urmă, să încercăm să înțelegem acest punct de vedere; În aceste delicate, apăsătoare și incomode momente, s-ar cuveni (idem, 2008): • să prezervăm imaginea de sine și a stimei de sine a victimei; • să întreținem/menținem o relație pozitivă cu aceasta; • să furnizăm informații asupra situației care a provocat starea sa de suferință; • să o sprijinim în înțelegerea a ceea ce se întâmplă; • să luăm în considerare motivațiile și obiectivele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Chelcea (2008) este de părere că "dacă emoția de rușine este mărturisită, ea poate genera consolidarea relației sociale, armonizarea relației interpersonale, respectul reciproc" (p. 208). Sunt specialiști care susțin faptul că "în doze mici, rușinea este necesară, pentru dobândirea unei stime de sine solide, bazată pe evaluarea realistă a forțelor și slăbiciunilor proprii" (Brillon, 2010, p. 48) și pentru funcționarea firească a relațiilor dintre oameni. La marea majoritate a adulților, rușinea intervine subtil în aproape toate interacțiunile lor interumane. Ea capătă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relație care promovează apropierea, legătura, uniunea" (pp. 19-20). Împreună cu S. Grajek, R.J. Sternberg a descoperit faptul că această primă dimensiune include cel puțin zece elemente (pp. 20-22): • dorința de a contribui la bunăstarea ființei iubite; • experiența fericirii alături de persoana iubită; • stima deosebită pentru persoana iubită; • siguranța de a putea să contăm pe sprijinul persoanei iubite în vremuri grele; • înțelegerea reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
23). A doua componentă a dragostei (în concepția celebrului psiholog nord-american) este pasiunea. Ea implică "o stare de intensă năzuință pentru uniune cu celălalt" (p. 24, s.a.). Ea este în mare măsură "expresia dorințelor și a nevoilor precum cele de stimă de sine, creștere, afiliere, dominanță, supunere și implicare sexuală" (ibidem). Cea de-a treia componentă a iubirii este componenta decizie/angajament. Ea are două aspecte: unul pe termen scurt și altul pe termen lung. "Perspectiva pe termen scurt este decizia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exprimăm propriile nevoi" (p. 154). Dragostea nu poate fi separată de respect. Ea este incompatibilă cu umilirea. Respectul nu se impune ca o datorie morală, ci se conturează ca o mișcare interioară spontană care însoțește iubirea. Acesta aduce cu sine stima, considerația, deferența. Ca mod de comportament, respectul implică "reținere, suspendarea actului insolent sau blasfemitoriu, violent sau destructiv într-un mod subtil" (Autard, 2003, p. 13). De asemenea, respectul este "capacitatea de a vedea persoana așa cum este ca om, de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încredere, destindere, afecțiune, entuziasm, dorință, euforie, mândrie, armonie, stare de bine, bucurie, optimism, plăcere, satisfacție, împlinire; • orice emoție adaptată situației: bucurie, teamă, furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume lipsite de răutate, recunoaștere pozitivă, proximitate. Pe scurt, disponibilitate, afirmarea propriei persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact/corect; • asumare a unui angajament: "eu, noi"; • voce răspicată, calmă, vocabular adaptat interlocutorului, fraze
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nouă înșine, în orice loc și în orice moment. Bibliografie Adler, A. (2009), Înțelegerea vieții. Introducere în psihologia individuală, București, Editura Trei. Albrecht, K. (2007), Inteligența socială, București, Editura Curtea Veche André, Ch. (2010), Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine, București, Editura Trei. André, Ch. (2009), Stările sufletești. Învățarea seninătății, București, Editura Trei. D'Ansembourg, Th. (2006), Lasă amabilitățile, fii tu însuți în relațiile cu ceilalți, București, Elena Francisc Publishing. Arendt, H. (2007), Condiția umană, Cluj, Idea Design
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2009), Stările sufletești. Învățarea seninătății, București, Editura Trei. D'Ansembourg, Th. (2006), Lasă amabilitățile, fii tu însuți în relațiile cu ceilalți, București, Elena Francisc Publishing. Arendt, H. (2007), Condiția umană, Cluj, Idea Design & Print. Autard, C. (coord.) (2003), Respectul. De la stimă la deferență: o problemă de nuanță, București, Editura Trei. Bauman, Z., May, T. (2008), Gândirea sociologică, București, Editura Humanitas. Baumgart, H. (2008), Forme ale geloziei. Experiențe și încercări de soluționare în triunghiul relațional, București, Editura Trei. Bell, A.H. (2007
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simțim că progresăm și că tragem învățăminte din viață, să ne acceptăm cum suntem azi, fără să renunțăm totuși să ne schimbăm mâine și, în sfârșit, să ajungem să ne gândim și la altceva decât la noi înșine. Pe scurt, stima de sine înseamnă, potrivit psihoterapeutului francez, ce părere avem despre noi nșine, cum ne simțim cu această părere și ce facem cu viața noastră având această părere (pp. 29-30). 10 Pentru Ch. André (2010), competențele sociale desemnează "ansamblul de comportamente
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
279). Competențele sociale au doi versanți: unul expresiv, altul receptiv. Versantul expresiv este cel al afirmării de sine, precizează cunoscutul psihiatru francez. El constă, pur și simplu, "în a nu aștepta mereu să ni se lase loc (acest aspect privește stimele de sine scăzute). Dar "fără a vrea mereu să ocupăm tot locul (acest aspect privește stimele de sine înalte)", acest versant vizează arta de a ne a face loc printre ceilalți, fără violență și fără spasme (p. 280). Versantul receptiv
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de sine, precizează cunoscutul psihiatru francez. El constă, pur și simplu, "în a nu aștepta mereu să ni se lase loc (acest aspect privește stimele de sine scăzute). Dar "fără a vrea mereu să ocupăm tot locul (acest aspect privește stimele de sine înalte)", acest versant vizează arta de a ne a face loc printre ceilalți, fără violență și fără spasme (p. 280). Versantul receptiv este cel al ascultării active: ascultarea este realmente un proces activ, "în cursul căruia trebuie să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
satisfăcător" (Lacroix, 2009, p. 57, s.a.). Cu un atare ideal, mereu vom avea impresia că facem și că suntem prea puțin. Astfel conceput și înrădăcinat în atmosfera ideologică a epocii noastre, acest tip de ideal generează stres, instabilitate sufletească, vulnerabilitatea stimei de sine. Invidia stă la orice pas să ne tulbure, să ne dezechilibreze, să ne strivească. Teama de mediocritate intră (tot mai) adânc în cele mai ascunse fibre ale existenței și actelor noastre. Ni se cultivă și ni se întărește
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt rareori pure; cele trei forme ale invidiei se pot combina sau pot succede una alteia (2003, p. 70). 63 În acest context poate fi consultată și interesanta lucrare a lui Cristophe André intitulată Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine, 2010, Editura Trei, București. 64 Pentru cei care studiază invidia, niciodată nu știu cât este de profundă; pentru că ea poate fi precum ipocrizia, răutatea, ura sau nerușinarea fără limite, fără fund (Epstein, 2008). 65 În general, invidia (malignă) ne înveninează
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de conflicte sau niște cerințe prea mari. c) În al treilea rând, ar trebui să vadă modul în care pacientul se percepe ca persoană și își percepe simptomele. Este pacientul destul de puternic pentru a-și depăși simptomele sau are o stimă de sine scăzută și nu-și poate depăși condiția? Dacă un client crede că simptomele sale sunt de natură biologică se poate opune psihoterapiei. În același fel, dacă un client consideră că simptomele se datorează relațiilor pe care le are
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
copilului și modul în care i s-a schimbat comportamentul de-a lungul timpului. Din păcate, părinții nu sunt întotdeauna exacți în evaluarea copiilor lor. Percepția lor despre starea copilului poate fi influențată de simptomele lor de psihopatologie și de stima de sine parentală, așteptările pe care le au din comportamentul copiilor și discordia în căsătorie. Într-adevăr, părinții își aduc copiii pentru evaluare și tratament pe probleme psihologice în vederea găsirii unui tratament pentru ei înșiși. Părinții pot fi, de asemenea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de la .83 la .96.și test-retest coeficienți de la .50 la .82 în populație neclinică. În primul rând, subscalele demonstrează o foarte bună consistență internă. Chestionarul s-a dovedit a avea o bună convergență și validitate discriminatorie în măsurarea distresului psihologic, stima de sine, vulnerabilitate cognitivă la depresie și simptomatologia tulburărilor de personalitate. De asemenea s-a demonstrat, pe baza unor studii, faptul că, Chestionarul Young pentru scheme posedă o foarte bună consistență internă și că este factor structurat de primul grad
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un mijloc și un sfârșit. În tot acest timp însă se va ține cont de cele 3 țeluri comune: 1. reducerea problemelor emoționale sau de comportament al copilului; 2. îmbunătățirea adaptării la școală, în familie sau cu egalii; 3. îmbunătățirea stimei de sine (Mitofan, I. 2003)84. Fazele psihoterapiei: I. Prima fază În prima fază țelul este de a se stabili alianța terapeutică într-un mediu securizant, predictibil, care să îi permită copilului să se deschidă, să se dezvăluie pe sine
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
furie paroxistică, starea de bine, sentimentul plăcut și uneori exaltat, rămâne ca un fel de fond permanent al tuturor trăirilor din timpul unui episod maniacal" (Googwin & Jamison, 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)145. Maniacul este pătruns de un sentiment de stimă de sine grandios iar gândurile și impulsurile îi aleargă de-a dreptul prin minte. Uneori, ideile mărețe sunt amăgitoare și pot fi însoțite de halucinații grandioase. Starea minții mele în ultimele luni este mai presus de orice descriere. Gândurile îmi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
foarte stricte împotriva comportamentelor orgolioase, care atrag atenția asupra persoanei în cauză. Umilința și modestia sunt principalele virtuți recunoscute în cadrul societății. Astfel, comportamente care sunt percepute a fi normale de restul societății nord americane, sunt socotite ca indicând grandoare și stimă de sine exagerată în societatea Amish. De exemplu, o persoană care povestește amănunțit despre cele mai recente realizări ale sale sau care îmbracă haine moderne, încalcă normele societății sale într-o asemenea măsură încât acestea sunt percepute ca simptome ale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]