3,172 matches
-
este exacerbată de hipoxie și acidoză, ambele fiind favorizate de apariția convulsiilor. Toxicitatea cardio-vasculară se manifestă la doze mult mai mari decât la dozele convulsivante. Ea determină scăderea contractilității și conductibilității miocardului și vasodilatație periferică. Clinic se manifestă prin: • bradicardie • stop cardiac Din fericire accidentele generale grave cauzate de această substanță anestezică loco-regională sunt rare. Cele mai obișnuite manifestări sunt sub forma lipotimiilor sau a tahicardiei, dar nu este exclusă eventualitatea unui șoc anafilactic. Există numeroase cazuri în care pacienții au
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
depresia cardiovasculară, hipotensiunea și bradicardia vor fi combătute prin administrarea de Efedrină (15-30 mg) intravenous, fracționat în bolusuri de 5 mg până la obținerea unui puls de peste 55 bătăi /minut și a unei tensiuni arteriale sistolice de peste 90 mmHg. În cazul stopului cardiac sunt necesare măsuri de resuscitare cardio-respiratorie . Supradozarea Adrenalinei (Epinefrină) din soluția anestezică sau injectarea ei accidentală intra-vasculară duce la apariția de efecte toxice. Acestea se manifestă în general prin tahicardie, amețeli, tremor, cefalee, agitație, anxietate, fenomene tranzitorii (câteva
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
păstra repausul, se va administra O2 și, în cazul anginei pectorale, se va administra Nitroglicerină sublingual dacă presiunea arterială sistolică > 100 mm Hg. Pentru completarea terapiei se va apela la un ajutor calificat (medic reanimator, cardiolog etc). În cazul apariției stopului cardio-respirator se va începe imediat resuscitarea cardio-respiratorie și se va apela de urgență Ambulanța. Doza maximă admisă de Adrenalină pentru o ședință de tratament este de 0,003 mg/kg. Dacă se respectă doza maximă și contraindicațiile administrării soluțiilor de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ml) intravenos. • Corticosteroizi: Hemisuccinat de hidrocortizon 100-300 mg intravenos. • Tavegil 2 mg (5 ml) intravenos. • În spasmul bronșic: Eufilina 10 ml intravenos. • Perfuzie cu Plasma Expanders, Gelifundol etc. Șoc toxico-septic = Antibioterapie complexă. • Perfuzii cu soluții de Glucoză 10%, Ser fiziologic. STOPUL CARDIO-CIRCULATOR Se definește ca încetarea bruscă și neașteptată a funcției cardio-circulatorii. Poate apărea ca o complicație a sincopei dar și ca o succesiune a unui stop respirator , accident alergic sau criză convulsivă. Moartea accidentală prin stop cardiac- survenită la persoane
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Gelifundol etc. Șoc toxico-septic = Antibioterapie complexă. • Perfuzii cu soluții de Glucoză 10%, Ser fiziologic. STOPUL CARDIO-CIRCULATOR Se definește ca încetarea bruscă și neașteptată a funcției cardio-circulatorii. Poate apărea ca o complicație a sincopei dar și ca o succesiune a unui stop respirator , accident alergic sau criză convulsivă. Moartea accidentală prin stop cardiac- survenită la persoane până atunci aparent sănătoase este cea mai dramatică urgență și gravă situație cu care se poate confrunta medicul practician stomatolog și de chirurgie oro-dentară. Stopul cardiac
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Glucoză 10%, Ser fiziologic. STOPUL CARDIO-CIRCULATOR Se definește ca încetarea bruscă și neașteptată a funcției cardio-circulatorii. Poate apărea ca o complicație a sincopei dar și ca o succesiune a unui stop respirator , accident alergic sau criză convulsivă. Moartea accidentală prin stop cardiac- survenită la persoane până atunci aparent sănătoase este cea mai dramatică urgență și gravă situație cu care se poate confrunta medicul practician stomatolog și de chirurgie oro-dentară. Stopul cardiac apare pe neașteptate . Semnele de alarmă sunt rareori sesizate: • paloare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
unui stop respirator , accident alergic sau criză convulsivă. Moartea accidentală prin stop cardiac- survenită la persoane până atunci aparent sănătoase este cea mai dramatică urgență și gravă situație cu care se poate confrunta medicul practician stomatolog și de chirurgie oro-dentară. Stopul cardiac apare pe neașteptate . Semnele de alarmă sunt rareori sesizate: • paloare bruscă sau cianoză accentuată • bradicardie severă (până la 20 de bătăi / minut) • aritmii cardiace ( salve de extrasistole) • tahicardie severă (peste 150 de bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Stopul cardiac apare pe neașteptate . Semnele de alarmă sunt rareori sesizate: • paloare bruscă sau cianoză accentuată • bradicardie severă (până la 20 de bătăi / minut) • aritmii cardiace ( salve de extrasistole) • tahicardie severă (peste 150 de bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim 90 de secunde. La apariția stării de inconștiență, funcțiile respiratorie și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim 90 de secunde. La apariția stării de inconștiență, funcțiile respiratorie și circulatorie trebuiesc evaluate imediat. În prezența stopului
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim 90 de secunde. La apariția stării de inconștiență, funcțiile respiratorie și circulatorie trebuiesc evaluate imediat. În prezența stopului cardio-respirator, resuscitarea trebuie începută rapid, deoarece hipoxia cerebrală ce depășește 90de secunde poate determina
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim 90 de secunde. La apariția stării de inconștiență, funcțiile respiratorie și circulatorie trebuiesc evaluate imediat. În prezența stopului cardio-respirator, resuscitarea trebuie începută rapid, deoarece hipoxia cerebrală ce depășește 90de secunde poate determina apariția leziunilor ireversibile. Odată cu ultima pulsație la artera carotidă începe "moartea clinică" prin sistarea circulației cerebrale. Scopul măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie (CPR) este de a furniza
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
rapid, sânge oxigenat cordului (prin arterele coronare) și creierului (prin arterele carotide), până la restabilirea activității circulatorii și respira- torii. Deoarece timpul de supraviețuire a funcțiilor scoarței cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără puls la carotidă și fără respirație - în moarte clinică, este așezat
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără puls la carotidă și fără respirație - în moarte clinică, este așezat orizontal pe dușumea , pe un plan dur prin priza de salvare Rautek, cu membrele
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fie "sternal" și nu "costal", strict median, deoarece există pericolul de ruptură a ficatului (în presiunea pe apendicele xifoid) sau de fracturi costale și leziuni splenice (în pre- siunea pe coaste în stânga sternului) . Dacă medicul stomatolog pune rapid diagnosticul de stop cardiac, resuscitarea cardiacă va începe în primul minut, cu metoda "pumnului presternal". 2. Lovitura cu pumnul precordial ("Precordial Thump") Ca tehnică, lovitura precordială se aplică de la înălțimea de 20- 30 cm față de torace, cu marginea pumnului strâns, lovindu-se pe
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
mecanic, un mic stimul electric, într-o inimă încă reactivă, excitabilă, relativ oxigenată, fie modificând aritmia sau înlăturând-o, fie determinând contracții viguroase, eficiente uneori în cordul ineficace. Lovitura cu pumnul precordial se practică cu succes în următoarele situații de stop cardiac: în cordul ineficace, la debutul unei fibrilații ventriculare, în tahicardii ventriculare, în bradicardii severe sau bloc total. Lovitura precordială nu înlocuiește ABC-ul resuscitării : eliberarea căilor aeriene, respirația artificială și, după pumnul presternal, masajul cardiac extern. Compresiunile transtoracice ale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
nu de agonie. În cabinetul de medicină dentară , urgența care poate induce moartea clinică și moartea biologică nu se instalează niciodată după agonie, ci se declanșează brusc și neașteptat. 10.3. MOARTEA CLINICĂ Este o stare care începe simultan cu stopul cardiac , stop care determină și sistarea circulației sanguine cerebrale și implicit instalarea hipoxiei cerebrale . Durează între 3-4 minute , interval în care se poate începe, cu șanse de supraviețuire , masajul cardiac și reanimarea complexă. Hipoxia cerebrală prelungită peste intervalul de timp
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
agonie. În cabinetul de medicină dentară , urgența care poate induce moartea clinică și moartea biologică nu se instalează niciodată după agonie, ci se declanșează brusc și neașteptat. 10.3. MOARTEA CLINICĂ Este o stare care începe simultan cu stopul cardiac , stop care determină și sistarea circulației sanguine cerebrale și implicit instalarea hipoxiei cerebrale . Durează între 3-4 minute , interval în care se poate începe, cu șanse de supraviețuire , masajul cardiac și reanimarea complexă. Hipoxia cerebrală prelungită peste intervalul de timp menționat determină
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
reanimării este reoxigenarea imediată a scoarței cerebrale. Moartea clinică permite puține secunde pentru o resuscitare salvatoare, de aceea recunoașterea semnelor premonitorii este esențială : pierderea brusca a stării de conștiență • instalare rapidă a palorii, dar cel mai frecvent a cianozei generalizate • stop respirator • uneori convulsii generalizate • dispar reflexele oculare (palpebrale, pupilare) Moartea clinică trebuie categoric diagnosticată diferențiat, rapid de alte situații clinice dramatice: 1. LIPOTIMIA - pierdere tranzitorie a stării de conștiență 2. SINCOPA - întrerupere de scurtă durată a unei funcții vitale - conștiență
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
absența pulsului la nivelul arterelor mari • oprirea respirației spontane absența totală a zgomotelor cardiace, linie izoelectrică sau fibrilație ventriculară, în cazul în care pacientul este monitorizat EKG • pupile midriazice, fixe, areactive 10.3.1. RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Tratamentul accidentului major de stop cardio-respirator, indiferent de cauza care l-a produs, se împarte în 3 etape bine precizate, individualizate, completân-du-se unele pe celelalte. (SAFAR 1981) American Heart Association, în anul 1986, luând în considerație manevrele de CPR precizate Peter Safar a trasat liniile
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
funcțiilor vitale (Advanced Life Support) D. Drugs - tratament medicamentos. E. Electric - monitorizare electrocardiografică. F. Fibrilations - defibrilare sau stimulare electrică. III. Măsuri prelungite de susținere a funcțiilor vitale (Prolonged Life Support) G. Gauge - evaluarea stării generale a pacientului, a cauzei declanșării stopului cardio-respirator și a indicațiilor de continuare a manevrelor terapeutice. H. Humanising - resuscitation with neuron saving measures -măsuri de protecție și refacere neuronală în scopul recuperării integrale a funcțiilor lor. I. Intensive care - terapia intensivă pentru consolidareae efectului imediat al măsurilor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ABC) Pacientul în moarte clinică este așezat orizontal pe un plan dur, prin priza de salvare Rautek .(27) A. AIRWAY - Asigurarea libertății căilor aeriene Fără asigurarea căilor aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutil, hipoxemia și hipercapnia grăbind stopul cardio-respirator ireversibil. Gesturile de eliberare a căilor aeriene se execută cu mare urgență la locul accidentului, de cele mai multe ori prin metode simple, mai rar cu truse speciale. Semnele clinice de obstrucție ale căilor respiratorii sunt în general violente
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
necesită truse speciale, cunoștințe tehnice și urgență maximă. B. BREATHING- Asigurarea respirației (Respirația artificială) A doua mare grupă a manevrelor de resuscitare respiratorie este formată din tehnicile de respirație artificială, realizabile numai în condițiile eliberării prealabile a căilor aeriene. Clinica stopului respirator: • absența mișcărilor respiratorii • absența curentului de aer la expir • absența sunetelor de respirație • absența conștientei. Dacă după eliberarea căilor respiratorii aceste semne se păstrează, se trece imediat la respirație artificială asistată sau controlată. Respirația asistată se aplică pacienților care
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
care nu poate asigura oxigenarea organismului. Asistarea respirației înseamnă efectuarea unei respirații artificiale care să amplifice, să adâncească pe cea spontană, existentă dar ineficace. Respirația controlată se aplică accidentaților care nu au deloc respirație spontană, sunt deci în apnee, în stop respirator (stop care poate fi primar sau secundar stopului cardiac). Controlarea respirației înseamnă efectuarea unei respirații artificiale care să înlocuiască total pe cea absentă, cu ritm și amplitudine reglate de reanimator sau de aparatul automat de respirație. în urgență, respirația
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]