1,728 matches
-
D. se raportează - cu o ironie tandră, întoarsă exclusiv asupra lui însuși - la tradiție; mai întâi numind-o, apoi scăpându-i și, finalmente, predându-i-se. Revenind la Testamentul arghezian, se poate remarca imediat că atmosfera e cam sumbră, că străbunii sunt cam crunți, în primitivismul lor arhaic și în durerea „surdă și amară” pe care au trebuit s-o îndure. Zdrențele, veninul, ocara, cenușa morților, bubele, mucegaiurile și noroiul, ciorchinele de negi invocat ca element al comparației, durerea „de vecii
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
da, moale / L-am fost rostit plecați umili din șale. / În el e un trecut zăcut ca o lingoare, / Și rădăcina lui încă mă doare. // Dar tot mai fulgeră - Parâng - iarăși să știi / - Destin cu creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el, drum vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică la un univers tradițional de mult părăsit, în vremuri de crâncenă istorie
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Teodor Castrișanu, precum și „Cimpoiul fermecat”. A mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată institutorilor. Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la țară, unde se conservă obiceiurile din străbuni, C., care a fost un pedagog strălucit, se definește mai ales ca un afectuos prieten al celor mici. Pentru ei alcătuiește, în tovărășie cu alți colegi de breaslă, manuale școlare. Cu unul dintre aceștia, I. G. Bratu, elaborează o metodică
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
miile Dvs. de elevi știuți și anonimi, într-o continuare a drumului netezit și trasat de Dvs. Domnule profesor, dar nu trebuie să ascundem că pe lângă lucruri emoționante, ce ne umplu sufletul de mândrie, lucruri duioase păstrate cu sfințenie de la străbuni - ați întâmpinat și găsit în calea Dvs. și unele lucruri trăite și îngrijorătoare, ceva așa, ca să mă exprim în mod simbolic - precum ar fi rugina pe moneda circulatorie a limbii, precum și pe strunele de harfă ale sufletului nostru; și atunci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reușite sunt versurile în care referentul geografic apare estompat: „Astă-seară, lume bună,/ Am să fac gaură-n lună/ Și-am să las să-i curgă-afară/ Băutura peste țară./[...] Puneți, oameni, la urloaie/ Damigene și butoaie/ să beți și voi, ca străbunii,/ Vinu-adevărat al lunii.” C. este un poet interesant atunci când nu își cenzurează natura delicat elegiacă: „Frumoase sunt acele nopți de aur/ În care luna nu e doar un ciot/ Și când parfumul florilor pornește/ Și toată noaptea umblă peste tot
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului), elementele de bestiar și peisagistică vitalist-mitice, cu accente de fantastic folcloric. C. cultivă tema străbunilor, a obârșiei, tinzând spre cristalizarea identității eului liric. Cartea anotimpurilor (1976) e o scriere „pentru copii”, în care răzbat pe alocuri unde de suavitate sau scânteieri ludice. În Adalbert Ignotus, ciclu baladesc despre un ciudat personaj, „păstor” peste mărunte sălbăticiuni
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea peisajului într-un metaforism erotic. Imaginile expresive, versurile memorabile trebuie extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vetrele strămoșești și a se împrăștia în lume... mulți răzeși păstrează încă pentru toată proprietatea numai uricele și documentele ca o dovadă strigătoare la cer, că pământul ce-l cumpără astăzi cu muncă și sudoare a fost odată dobândit de străbunii lor cu prețul sângelui lor, apărându-l de năvălitorii de afară, pământ pe care urmașii lor nu l-au putut apăra de năvălitorii dinlăuntru" (dovadă că istoria se repetă, mulți proprietari păstrează astăzi, ca urmare a aplicării legii 18/1991
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
voturi, contra patru, fiind promulgată la 5 aprilie și publicată în Monitorul oficial nr.82 din 7 aprilie 1933. Mihail Kogălniceanu Datele biografice ale lui Mihail Kogălniceanu ne spun că Vasile Kogălniceanu, căpitan al ținutului Iași înainte de 1741, este un străbun al său. Fiul lui Vasile Kogălniceanu, Constantin Kogălniceanu, stolnicul, era strămoșul lui Mihail, ajuns pe timpul ocupației rusești de la 1769 ispravnic al ținuturilor Botoșani, Hârlău și Dorohoi. Fratele mai mic al lui Constantin a fost Enache Kogălniceanu, sub a cărui nume
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aparținând familiei Cantacuzino. Fabrică avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55 60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nordvestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonima cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatra de fost sat. Aici, in
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
pentru necesitățile religiei evreiești, pentru acordarea de drepturi religioase, ca În țări „din cele mai civilizate”. „Populația evreiască din Iași, trecută prin atâtea catastrofe În ultimii ani, consternată, plânge astăzi pe mormintele strămoșilor, pentru profanarea ce s’ar aduce părinților străbuni prin această expropriere” - credința evreiască interzice ofensarea morților. Comunitatea, care nu era sigură că argumente de ordin cultural uman, respectul pentru mort și comparația cu națiunile civilizate din lume vor avea vreo influență asupra autorităților românești, a luat În considerație
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
specificul românesc din Basarabia. Masele largi ale populației, care a constituit esența societății basarabene în tot acest timp au rămas fidele sie însăși, prin păstrarea particularităților etnografice, dragostea de limba maternă și o puternică dorință de a fi alături de România. Străbunii, bunicii și părinții noștri și astăzi stau drept mărturie, despre statornicia noastră etnică pe pământul sfânt al Basarabiei. O admirabilă basarabeancă, fostă profesoară, spunea cu o adâncă tristețe: “la întrunirile noastre, privesc chipurile celor care mă înconjoară. Ei sunt copiii
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
și dorința de a scăpa din prinsoarea destinului. Balcanii sunt atât un stereotip negativ cât și o metaforă: sunt folosiți disprețuitor pentru a se face referire la fața întunecată, respinsă a Europei și nostalgic pentru a se face referire la străbunii pierduți ai Europei războinicii ei barbari și sălbateci sau geniile ei romantice și pasionale 227. Ceea ce emană din această literatură despre țările balcanice, inclusiv despre România, este amestecul bizar de barbarie și poezie, tiranie și pasivitate, exotism și atracție vinovată
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
te mai apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: Of, mai bine mut decât peltic! Iar, scripturile gândite de străbuni Mi se zice c-ar fi pline de minciuni Și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de dincolo de Prut. Țara mea de dincolo de Prut, Am să-ncerc, dacă-am să pot să uit: Și, cum scriu la carte
Țara mea de dincolo de Prut. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Dabija () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2228]
-
această dragoste pentru satul natal: Există un loc pe pământ mereu în jeleștea dorului aici doar calc ca stăpân cu toată talpa piciorului. Aici în satul natal Mai cred în vraja minunilor Aici, la Nistru pe mal Aici la vatra străbunilor."z Am văzut lumina zilei în deceniul al doilea al secolului trecut, la granița de răsărit a României întregite, după primul război mondial. În satul natal, Sobari, am început din primii ani de viață să cunosc natura înconjurătoare, sub îndrumarea
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
și-alaiul de vise și flori. IUBITE COPILE, nimic mai măreț nu-i În lumea aceasta, decât să-ți clădești Tu însuți o ȚARĂ, de care să spui Că alta, niciunde, nu poți să găsești. IUBITE COPILE, să fii ca străbunii, Viteaz și-nțelept, și statornic tribun, Cum fost-au prin veacuri trăite Conduși de vreun NEAM vitejesc de gorun. IUBITE COPILE, pe merit în toamnă S-ajungi să-ți culegi tu, bogatele roade, Precum e firesc, și cum ȘCOALA Te
Slăvite române. In: Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
În mod neașteptat primesc un email de la Vasile Păun, conducătorul grupului RoLeader. Luăm legătura prin telefonul mobil. Sunt invitat să particip la tabăra Zamolxis 20-25 iulie 2009 în Munții Bucegi. Vasile a citit cartea mea Trezirea străbunilor și este interesat de perspectiva ce o oferă. Promit să vin și să aduc cu mine exemplare pe care le voi oferi gratis grupului lui spiritual. Luni 20 iulie sunt pregătit să plec în Bucegi. Pornim din București cu mașina
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
deosebit prin noi? Seara avem o primă întrunire de grup. Fiecare se prezintă, discutăm activitățile ce vor urma în tabără. În cele 5 zile ne propunem să parcurgem un program inițiatic. Participanții vor trăi într-un crescendo trezirea la spiritualitatea străbunilor. Mai târziu, retras singur în cameră, aprind câteva lumânări și stau în meditație zamolxiană. A doua zi începe programul de drumeții. Prima excursie o facem la Peștera Ialomiței. Locul are legătură cu străbunii daci, care, în vremuri de restriște, se
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
mare ne grupăm sus pentru o meditație colectivă. Avem ocazia să participăm la un ritual de mistere, așa cum cred că se oficiau în vechime la geto-daci, religia lor fiind una de salvare și de mister. Se fac invocații ale spiritelor străbunilor. Prin Victoria ascultăm glasul Marelui Lup Alb, protectorul neamului românesc. Îl chemăm să aibe grijă de urmașii neamului geto-dacilor. Am ocazia să trăiesc pe viu un moment inițiatic la care mai lipsesc doar torțele. Poate cu altă ocazie să pot
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
ritual complet, așa cum se întâmpla în timpurile de demult. După-amiaza avem o șezătoare creativă în care, pe grupuri, ne manifestăm spiritul nostru de creație artistică. La masa de seară am ocazia să distribui participanților cartea Pe calea lui Zamolxe Trezirea străbunilor. Temele ei vor fi discutate mâine. În zilele următoare îmi dau seama de metoda de lucru folosită de Vasile pentru grupul constituit. Se merge direct la sursa emoțiilor și trăirilor, în loc de a prezenta formule pentru a deveni un lider competent
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
inegalabil. De acum avem un imn al taberei: IMN Zamolxis LiderCamp 2009. Cheamă la unitatea neamului. Este ceea ce noi românii ne dorim de veacuri. Am ocazia apoi să vorbesc grupului despre ideile din cartea mea Pe calea lui Zamolxe: Trezirea străbunilor. Se pun întrebări. Explic structura cărții și în cuvinte simple țesătura de idei. Grupul auditor este foarte interesat de temele dezvoltate. Punctez cu claritate aspectul de renaștere spirituală pe baze autohtone, faptul că avem nevoie de o centralitate proprie în
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
manifestare desfășurată în preajma focul sacru dacic este nu numai o autosacralizare a zânelor prin intermediul focului lui Zamolxe, dar și un proces cathartic de purificare a tuturor celor prezenți. Constatăm puterea focului sacru la care s-a chemat prezența spiritului zeului străbunilor noștri, Zamolxe. Seara se încheie într-o înaltă stare spirituală de extaz. Înainte de despărțirea de focul sacru dacic mă adresez zeului: Salvatorule Zamolxe, mulțumesc! Ține-mă treaz în spirit! Ziua ce urmează este programată pentru vizitarea Sfinxului. Vom fi adânc
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
pe Obârșie explicând diferite formațiuni naturale în stânci și spiritualitatea zonei. După circa o oră de mers Vali vrea să se întoarcă. Îi mulțumim pentru ajutor. La plecare îi ofer trei exemplare din cartea mea Pe calea lui Zamolxe: Trezirea străbunilor. Pe Vali am să-l reîntâlnesc într-o altă excursie făcută în Bucegi. Dificultatea urcușului dispersează grupul. Unii se distanțează de rest. Cei rămași în urmă formează chiar un grup care stă un timp în meditație pe traseu. Urc însoțit
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]