5,990 matches
-
Îndeplinirea acestor obiective pot fi alese În mai multe moduri: fie În cadrul unei activități care să Îi includă pe toți elevii din clasă, fie ca rezultat al unei activități de grup, fie În mod individual. Este imposibil să se stabilească strategii În afara contextului, deoarece fiecare școală e diferită și fiecare elev are cerințe diferite, astfel Încât un educator este nevoit să modifice curriculumul și să dezvolte trasee educaționale pornind de la realitățile școlii și cerințele elevilor. În funcție de tipul dizabilităților sau cerințelor speciale, educatorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de expert, coordonator sau evaluator. Printre obiectivele activității facilitatorului de suport În școala obișnuită se numără: colaborarea cu profesorii clasei și alte persoane din școală, pentru a Încuraja rețelele naturale de sprijin; promovarea interacțiunii dintre copiii de aceeași vârstă, prin strategii de tipul Învățării prin cooperare și al parteneriatului În Învățare, asumarea rolului de profesor (de) resursă atunci când profesorul clasei nu are experiența necesară În probleme specifice de evaluare, curriculum, cunoștințe de psihopedagogie specială etc.; asigurarea sprijinului direct În echipa de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prognoza de lungă durată, care presupune organizarea treptată a statutului și rolurilor sociale accesibile pentru fiecare persoană cu cerințe speciale. Între cele două tipuri de prognoze există strânse legături și ele nu trebuie concepute separat, ambele tipuri fiind implicate În strategii de intervenție care depind de numeroși factori imprevizibili. Prognozele de lungă durată pot fi individualizate, referitoare la cazuri particulare, sau generale, valabile În cazul unor categorii de persoane cu cerințe speciale sau pentru toate tipurile de persoane cu dizabilități. Ambele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pot fi individualizate, referitoare la cazuri particulare, sau generale, valabile În cazul unor categorii de persoane cu cerințe speciale sau pentru toate tipurile de persoane cu dizabilități. Ambele implică procese de raționalizare În abordarea „cazurilor” de persoane cu cerințe speciale, strategii de acțiuni recuperatorii care asimilează efectele de progres În dezvoltarea psihică și efectele de recuperare compensatorie. 5.2. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale În contextul intervenției educațional-recuperatorii tc "5.2. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale În contextul intervenției educațional‑recuperatorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
destinat elevilor cu cerințe speciale sunt tipul și gradul deficienței; experiența practică a demonstrat că, pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe grave asociate, este mai indicată școlarizarea lor În instituții/servicii speciale, după un curriculum propriu, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și Înțelegere a conținuturilor. În cazul acestor copii, procesul integrării sociale va fi sprijinit cu precădere prin valorificarea altor resurse existente la nivelul comunității (centre de zi, asociații sau grupuri de părinți, organizații umanitare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și chiar a excluderii unor categorii de elevi din școala obișnuită. În scopul eficientizării procesului de Învățare În clasele unde se practică Învățământul incluziv, UNESCO a elaborat un pachet de resurse pentru profesori În care sunt prezentate o serie de strategii de sprijinire a Învățării pentru toți elevii din clasă. În sinteză, aceste strategii pot fi prezentate astfel: - Învățarea interactivă presupune folosirea unor strategii de Învățare focalizate pe cooperarea, colaborarea și comunicarea Între elevi În cadrul activităților didactice, precum și pe interacțiunea dintre
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
al analizatorilor auditiv și vizual) sau tulburări de natură genetică; - de origine emoțională; - de origine exogenă: nivel socioeconomic scăzut, familii sărace 1, epidemii etc. b) Factorii declanșatori proximali (apropiați): - lipsa experiențelor adecvate de Învățare, care Împiedică elevul să Își formeze strategii eficiente de Învățare În vederea integrării sale În școală și În societate. Dezvoltarea necorespunzătoare a sistemului nervos, având În vedere plasticitatea lui, nu conduce neapărat la tulburări ireversibile de Învățare, deci nu justifică excluderea unui copil din școala obișnuită (mulți copii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
the 21st Century, Basic Books, New York. Gherguț, A. și Cozma, T. (2000), Introducere În problematica educației integrate, Editura Spiru Haret, Iași. Gherguț, A. și Neamțu, C. (2000), Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2001), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrată, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2005), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași. Golu, M. (1993), Dinamica personalității, Editura Geneze, București. Handrabura, L. (2003), „Învățarea prin cooperare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
politică socială. Astfel, trebuie asigurată o egalitate a șanselor între femei și bărbați, prin promovarea unor programe și a unei legislații în domeniul protecției acestei categorii de populație. În acest context, este importantă includerea persoanelor vârstnice pe agenda dezvoltării, prin strategii pentru combaterea sărăciei și marginalizării sociale, prin acordarea unei atenții speciale nevoilor lor. Astfel, fundamentată pe aceste principii, în fiecare an, la 1 octombrie, se sărbătorește Ziua Internațională a Vârstnicilor în cadrul unei acțiuni de promovare cu tema „Pentru o societate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
specială a persoanelor cu handicap în România, Editura All Beck, București. Zamfir, Cătălin (coord.Ă, 1999, Politici sociale în România: 1990-1998, Editura Expert, Bucuresti. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1998, Dicționar de Sociologie, Editura Babel, București. Zamfir, Elena (coord.Ă, 2000, Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Elena, Bădescu, Ilie, Zamfir, Catalin (coord.Ă, 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. *** 2003, Raportul de țară privind Dizabilitatea (Handicapulă în România finalizat și votat pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Teșliuc, C.M., Teșliuc, E.D., 2001, Sărăcia și sistemul de protecție socială, Editura Polirom, Iași. Todd, E., 2002, Inventarea Europei, Editura Amarcord, Timișoara. Zamfir, C. (coord.Ă, 1999, Politici sociale în România 1990-1998, Editura Expert, București. Zamfir, E. (coord.Ă, 2000, Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. *** 2001, Legea nr. 705/2001 privind sistemul național de asistență socială, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 814/18.XII.2001. Inițiativele internaționale - repere ale politicilor naționale pentru persoanele cu handicap Olga
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cuadevărat pe politicieni. După cum, în legătură cu primul postulat, cunoaștem că se utilizează și variantele „nu știu”, „nu mă pot pronunța”. Și, cunoscându-se caracteristicile socio-demografice ale unor astfel de subiecți (neinformați sau nehotărâți) - tot prin anchete și sondaje -, cei interesați dezvoltă strategii de informare și persuasiune. B. Hennessy (1985) - considerat unul dintre cei mai mari experți în domeniu - definește opinia publică drept „...un complex de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanță generală” (p. 8). Pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
bun pentru tipul de răspuns cognitiv. Dacă acest grad este înalt, se degajă la subiecți un proces cognitiv sistematic - operarea cu conținutul mesajului; dacă gradul este scăzut, efortul de procesare a informației transmise este mai mic și oamenii recurg la strategii euristice: cine este sursa, cât de lung este mesajul, ce spun ceilalți oameni despre poziția propusă (raționamentul acceptării unei idei datorită consensului ei accentuat în rândul populației). Rezistența la schimbare. Indivizii cărora sursa li se adresează nu numai că prelucrează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comunități biotice, ceea ce câștigă o specie, pierde cealaltă. De exemplu, în interacțiunea pradă - prădător, dacă gazelele ar începe să alerge mult mai rapid decât în mod normal, leii ar fi în pierdere, lucru care ar stimula prădătorii să elaboreze noi strategii de vânare, în funcție de noile abilități ale prăzii. Astfel, membrii fiecărei specii coevoluează într-o confrunte continuă (coevolutionary arms race) cu prădătorii lor, paraziții, prada, gazdele și competitorii acestora. La fel ca și în cazul Alicei, este nevoie de o fugă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
descendent va avea în medie o mamă și un tată, această femelă va trebui să producă un fiu, pentru că un mascul va putea produce, în medie, mai mulți descendenți decât ar putea produce o femelă. Studii clasice ale diferențelor de strategii reproductive între sexe (de exemplu, Trivers, 1972) arată clar că un mascul poate produce un număr de spermatozoizi mult mai mare decât numărul de ovule pe care îl poate produce o femelă pe durata vieții. Dacă femela din exemplul lui
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
etologia umană, cele mai vehiculate ipoteze privind strategiile de reproducere la specia umană sunt: ipoteza monogamiei (Hazan și Zeifman, 1999), conform căreia specia umană manifestă relații monogamice de lungă durată ipoteza relațiilor poligine (Symons, 1979), conform căreia bărbații au dezvoltat strategii de împerechere cu mai mult de o parteneră pe parcursul vieții; ipoteza repertoriului reproductiv pluralistic, ce reprezintă un amestec de relații poligine cu relații poliandre (Belsky, Steinberg și Draper, 1991). Schmitt (2005) consideră că o cale de a reconcilia toate aceste
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
că se face printr-un mecanism cognitiv general. În acest context, criticile feministe privind psihologia evoluționistă sunt desuete. Feminismul a atacat psihologia evoluționistă acuzând-o de discriminare și de sexism. Răspunsurile psihologiei evoluționiste sunt științifice. Diferențele sexuale se exprimă în strategii reproductive diferite, lucru susținut de date științifice, fără ca aceasta să însemne discriminare. Nu orice diferență semnalizată este discriminare! Mitul V. Dacă ceva este rezultat al procesului de evoluție, trebuie să fie prezent la naștere. Dacă nu apare la naștere, este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
genetică și chiar severitatea bolii, pe baza unui model de estimare a riscului, care să țină cont de gene, posibilii factori de mediu și interacțiunea dintre gene și mediu (Bell, 2004); în mod firesc, un astfel de model va permite strategii de prevenție mult mai eficiente. În fața acestor schimbări majore din peisajul geneticii contemporane, este important să devenim „consumatori critici de teste genetice” (Constantin, Faucett și Lubin, 2005). Testele, în general, sunt variabile din punctul de vedere al capacității de predicție
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
modificarea elementelor patogenetice sau de sanogeneză. În cadrul tratamentului trebuie făcută o distincție clară între tehnici, proceduri și strategii terapeutice. Procedurile - numite și pachete de intervenție terapeutică - sunt o combinație de tehnici terapeutice. Mai multe proceduri sunt combinate pentru a genera strategii de tratament specifice pentru probleme specifice. Deși uneori acești termeni se utilizează ca echivalenți, clarificările de mai sus sunt importante din punct de vedere didactic. O altă distincție importantă în cadrul consilierii genetice este aceea dintre proceduri/tehnici și ritualuri terapeutice
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
faptului că nu am avut compasiune față de noi Înșine, am simțit frică și autodetestare. Datorită unui prezent prea inflamat, dureros, segemente importante din viața noastră nu se articulează, ceea ce devine supărător. Din acest motiv, pentru a reduce disconfortul, apelăm la strategii cunoscute nouă Încă din copilărie și recurgem la deplasarea centrului preocupărilor noastre undeva În viitor, visând la ele. Învățăm astfel să ne retragem În lumea noastră, unde ne simțim atât de bine, Încât nu mai putem să revenim la prezent
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
sau persoanele apropiate copilului; discuții cu copiii; observarea copiilor În afara școlii; observarea copiilor În cadrul activităților clasei; discuții cu profesorii, conducerea școlii și personalul auxiliar din școală; analiza rezultatelor școlare ale elevilor. Pe baza datelor culese, se propun o serie de strategii de intervenție astfel Încât copiii să beneficieze de un maximum de șanse În vederea adaptării și familiarizării cu cerințele vieții sociale din comunitate sau În vederea ameliorării situației familiale acolo unde condițiile permit acest lucru. Integrarea copiilor cu cerințe educative speciale la vârsta
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
față diferențelor dintre copii doar dacă știe care sunt punctele tari și punctele slabe ale copilului, și dacă planifică lecțiile ținând seama de acestea, dacă știe că Învățarea copilului poate fi afectată de dizabilități sau de lipsuri și dacă folosește strategii de predare - Învățare prin care aceste dificultăți să fie depășite, dacă Își proiectează lecțiile pentru a răspunde diversității, dacă adaptează curriculum-ul astfel Încât să se potrivească pentru toți elevii, dacă el colaborează cu ceilalți colegi și alte categorii de profesioniști
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
potențialităților copilului, a ritmului propriu de achiziție prin observarea zilnică a comportamentului acestuia și prin concentrarea tuturor factorilor din cadrul familiei și a grădiniței. Pornind de la aceste obiective am Întocmit un program de intervenție secvențial cu tema “Familia”, care are ca strategii educative ludoterapia, terapia cognitivă, terapia ocupațională, terapia psihomotrică. Exemple: ludoterapia: joc didactic: Pe cine invit la ziua mea?”; terapia cognitivă: “ce meserii avem În familie?”; terapia ocupațională: “Colorăm imagini”, desenăm “familia mea”; terapia psihomotrică: “Activități gospodărești”, ” Decupăm după contur”. Dată
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
mici, precum Singapore, Coreea de Sud, Malaezia și altele, au urmat îndeaproape tactica Japoniei de concentrare asupra industriilor strategice pentru dezvoltare, strategia de a finanța proiecte majore, de a exporta masiv și de a proteja industriile în curs de dezvoltare. Unul dintre strategii economici ai Malaeziei observa că "experiența de reconstrucție a Japoniei după război, mai ales felul în care muncitorii și managerii au cooperat și au făcut economia să se dezvolte în salturi mari, ni se pare extrem de asiatică. Pentru societatea noastră
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
grupurile-țintă să își exprime sprijinul și angajamentul în recunoașterea necesității schimbărilor și în implementarea acestor schimbări. În acest context se impune cu necesitate elaborarea unor strategii de modernizare de către fiecare instituție și autoritate publică în parte, factor important al schimbării, strategii necesare și utile îmbunătățirii activității interne și externe a instituției. În cadrul procesului managementului strategic, etapă fundamentării strategiei și formulării acesteia este urmată de cea a aplicării strategiei. Trecerea de la o etapă la alta înseamnă producerea unor schimbări profunde în natură
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]