10,831 matches
-
Foto: Guliver Getty Images Evaluarea performanței este o parte integrantă a vieții profesionale. Munca alături de un șef care critică în mod frecvent este o mare provocare pentru oricine și se asociază cu un înalt nivel de stres. Ce rol joacă critica în viața noastră profesională? În ce măsură ne ajută la îmbunătățirea performanței? Care este utilitatea ei? Critica și feedback-ul negativ reprezintă doua concepte diferite care reflectă aceeași realitate? Iată câteva întrebări care apar frecvent în mintea noastră
Te scot din minți criticile șefului? Iată ce trebuie să știi despre feedback-ul negativ la locul de muncă () [Corola-blog/BlogPost/338286_a_339615]
-
trebuie să se facă pentru ameliorarea situației. Dintre cele două tipuri de mesaje, feedback-ul negativ este singurul, care oferă posibilitatea de creștere și dezvoltare. Mesajele de critică nu au nicio utilitate. Ele se asociază cu un nivel înalt de stres și cu o scădere a performanței prin simplul fapt că lovesc în autoeficacitatea personală și subminează motivația. Cu alte cuvinte, utilitatea reacției la greșeală depinde pe de o parte de natura mesajului transmis (este un mesaj pe persoană sau pe
Te scot din minți criticile șefului? Iată ce trebuie să știi despre feedback-ul negativ la locul de muncă () [Corola-blog/BlogPost/338286_a_339615]
-
de agitați...” O întrebăm dacă nu au fost ani în care a avut mai mulți elevi în clasă. A avut cu ani în urmă și 40, dar atunci nu a simțit. Atunci, copiii erau „altfel”. Este una dintre sursele de stres ale profesorilor români. Pregătiți într-un sistem rigid și autoritar, au de predat după programe stufoase unor copii a căror minte funcționează astăzi în cu totul alt mod. Astăzi, copiii asimilează informațiile spontan, vizual. Învață doar ceea ce îi interesează cu
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România () [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
de ei, dar și de mine”, râde Aurora Spirescu. Învățătoarea spune că nu îi place să fie constrânsă, nu îi place să redacteze nenumărate documente, așa cum i se cere fiecărui profesor din școala românească. Birocrația este o sursă majoră de stres pentru un cadru didactic. „Vreau hârtiile alea ale mele scrise de mână, cu fac joculețul ala, fac asta, fac cealaltă. Nu vreau să am tot timpul procese verbale, mi se pare o pierdere de vreme. Vreau să îmi lași timp
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România () [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
că eu stau pe un scaun la catedră sau am un catalog”, crede directoarea. Învățătorii care trebuie să se adapteze din mers Chiar dacă un profesor refuză să își sprijine la ore autoritatea pe un catalog, notele rămân o sursă de stres pentru copii, pentru părinți, dar și pentru profesori. Drumul copiilor lor prin școală depinde de note. Dau Evaluări Naționale care hotărăsc dacă vor ajunge la un liceu bun sau la un liceu prost. Responsabilitatea pe care o are un profesor
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România () [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
clasă. "Le forțăm mintea, iar ei în clasă au o stare de agitație, de plictis și neputință" Oana Moraru este profesoară de 20 de ani; a văzut cum s-au schimbat copiii în timp. „Peste tot în lume nivelul de stres - și anxietatea copiilor, în general - au crescut foarte mult. Sunt tot felul de studii care arată că generațiile actuale de copii au un nivel mare de anxietate", spune ea. "Asta pentru că viitorul nu mai e previzibil, o diplomă nu mai
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
e previzibil, o diplomă nu mai este suficientă și atunci familiile știu astea din vreme și pompează în ei de mici. Îi pun să facă o groază de lucruri și le fură din timpul de copilărie, din timpul de joacă. Stresul și anxietatea copiilor vin și din faptul că modul lor de operare în viața reală e foarte diferit de modul de operare mental din școală. În viața reală, ei sunt înconjurați de gadgeturi, informațiile circulă foarte rapid, multe lucruri se
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
cu relația asta pe verticală, cu autoritate. Iar acest lucru nu funcționează. El resimte frustrarea copiilor, care este una naturală, simte că nu mai are autoritate și își spune: «Eu cine sunt aici?»”. Și mai există o mare sursă de stres pentru profesorul român, crede Oana Moraru: singurătatea. Puțini au cu cine să discute despre ceea ce li se întâmplă la clasă, despre elevi, despre provocările pe care le aduce fiecare zi. Presiunea crește, soluțiile sunt de obicei individuale și țin doar
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
temele prost făcute, vezi cum copiii își pierd interesul. Copiii, când au două-trei eșecuri, renunță. Așa de fragili sunt ei la gimnaziu”, spune Oana Moraru. Și de-aici încolo falia nu face decât să crească. O altă mare sursă de stres a profesorilor români vine din faptul că unii dintre ei nu au învățat să se conecteze emoțional la copii. „Ei încă sunt pe paradigma aia veche a predării. Livrează. Încep să dicteze teoria, dar nu-i văd pe copii. Teoria
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
de respect față de profesori, dar acum lucrurile merg într-o altă direcție. Pot să vă dau exemplu că avem școală în Cluj în care elev de clasa a șaptea are angajat avocat care contestă uneori notele. Vă dați seama ce stres e asupra profesorilor. Se ajunge de fiecare dată când îi dai nota 5 sau îi dai nota 4, să primești reclamație că copilul e persecutat din cauza etniei din care face parte”, spune Valentin Cuibuș. Cum plătesc copiii prețul nemulțumirii profesorilor
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
copiii bună parte din zi, ani de-a rândul, e în suferință - și "sistemul" nu-l ajută deloc să se vindece. Dimpotrivă, îi osifică neputințele. Dimensiunile suferinței? Nu le știm. Ministerul Educației nu are date despre câți profesori suferă de stres cronic și nici nu derulează în prezent programe pentru gestionarea acestui fenomen. O serii de studii făcute în SUA arată că între 40 și 50% dintre profesorii nou intrați în sistemul de educație nu fac față și renunță la catedră
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
nu fac față și renunță la catedră în primii cinci ani de experiență. Un studiu realizat în anul 1999 de către Organizația Internațională a Muncii arăta că, la acea vreme, între 25% și 33% dintre profesorii din lume erau afectați de stres. Un alt studiu, citat de aceeași organizație și făcut în Brazilia, în 2009, pe 52 de profesori de școală elementară, arăta că 76% dintre ei erau stresați, în cazul celor mai mulți acest lucru fiind în măsură să le afecteze chiar sănătatea
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
că 76% dintre ei erau stresați, în cazul celor mai mulți acest lucru fiind în măsură să le afecteze chiar sănătatea. „Când la un loc de muncă există un nivel de responsabilitate mare și un control redus asupra rezultatelor, atunci nivelul de stres resimțit este foarte mare. Iar meseria de cadru didactic se înscrie aici. Profesorii au un job care presupune asumarea de responsabilități mari, iar controlul asupra rezultatului e foarte scăzut, pentru că rezultatul nu depinde doar de ce fac ei Sorina Petrică, psiholog
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
pot fi controlate nici de către copii, spune Sorina Petrică (foto), un psiholog care derulează programe de formare pentru profesori. „Când la un loc de muncă există un nivel de responsabilitate mare și un control redus asupra rezultatelor, atunci nivelul de stres resimțit este foarte mare. Iar meseria de cadru didactic se înscrie aici. Profesorii au un job care presupune asumarea de responsabilități mari, iar controlul asupra rezultatului e foarte scăzut, pentru că rezultatul nu depinde doar de ce fac ei”, crede Sorina Petrică
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
foarte mare. Iar meseria de cadru didactic se înscrie aici. Profesorii au un job care presupune asumarea de responsabilități mari, iar controlul asupra rezultatului e foarte scăzut, pentru că rezultatul nu depinde doar de ce fac ei”, crede Sorina Petrică. Nivelul de stres pe care îl experimentează cadrele didactice din învățământul românesc este foarte crescut, crede ea. „Studiile arată că profesorii din Europa de Est sunt cei mai afectați de burnout. N-am citit studii făcute pe România, dar, din lucrul meu cu profesori și
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
tulburată, profesorul simte că a eșuat, de fapt, în misiunea lui. Dar poate că de fapt "ordinea în clasă" înseamnă, mai nou, altceva decât "liniștea în clasă". E o schimbare de perspectivă care poate aduce profesorilor o nouă sursă de stres - chinuitorul management al unei ore de clasă care pornește de la premisa unei învățări non-lineare, browniene aproape - și, concomitent, o eliberare din stresul disciplinei cu mâinile la spate drept condiție sine qua non a educației de calitate, din stresul autorității formale
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
altceva decât "liniștea în clasă". E o schimbare de perspectivă care poate aduce profesorilor o nouă sursă de stres - chinuitorul management al unei ore de clasă care pornește de la premisa unei învățări non-lineare, browniene aproape - și, concomitent, o eliberare din stresul disciplinei cu mâinile la spate drept condiție sine qua non a educației de calitate, din stresul autorității formale pierdute, care n-are nicio valoare fără respectul autentic, din stresul lipsei de sens și de misiune a dascălului român - aflat, de
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
sursă de stres - chinuitorul management al unei ore de clasă care pornește de la premisa unei învățări non-lineare, browniene aproape - și, concomitent, o eliberare din stresul disciplinei cu mâinile la spate drept condiție sine qua non a educației de calitate, din stresul autorității formale pierdute, care n-are nicio valoare fără respectul autentic, din stresul lipsei de sens și de misiune a dascălului român - aflat, de ceva vreme, sub vremuri. FOTOGRAFII REALIZATE DE DRAGOȘ SAVU Acest material a fost realizat în cadrul proiectului
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
premisa unei învățări non-lineare, browniene aproape - și, concomitent, o eliberare din stresul disciplinei cu mâinile la spate drept condiție sine qua non a educației de calitate, din stresul autorității formale pierdute, care n-are nicio valoare fără respectul autentic, din stresul lipsei de sens și de misiune a dascălului român - aflat, de ceva vreme, sub vremuri. FOTOGRAFII REALIZATE DE DRAGOȘ SAVU Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Bursele Superscrieri/BRD pe tema educație, sub egida Premiilor Superscrieri, non-ficțiuni care schimbă
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
educație bună, atenție și iubire. Nu e nicio plăcere să muncim peste program și să plătim o viață credit la bancă. Dar o facem, pentru că prin muncă am ajuns unde suntem și copiii noștri vor fi mai bine. Plătim cu stres și sfârșeală sufletească. Până la urmă nici nouă nu ne e bine. Dar nu ne plângem. Mergem înainte și îndurăm. Nici noi n-am avut, în marea noastră majoritate, o copilărie idilică. Și uite că am reușit... E o amărăciune de
Să nu dăm săracilor () [Corola-blog/BlogPost/338367_a_339696]
-
a demisiona. Ultimele două opțiuni nu sunt probabile. Ai nevoie de job, taci și suporți. Ceri transferul la alt departament, nu ți se acordă, încerci să nu fii niciodată singură în preajma lui, dar viața ta s-a transformat într-un stres continuu și nici nu ai cu cine să vorbești despre asta. Ești captiva unei situații fără ieșire. Un viol simbolic. „Rușinea de a fi ținta unor astfel de chestii te face să te închizi în tine, nu vrei să creadă
„Te-ai trezit cu o mână pe fund? Se mai întâmplă”. Tabu: când un șef înfierbântat pune ochii pe „o bunăciune” din subordinea lui () [Corola-blog/BlogPost/338361_a_339690]
-
zi. Suntem oameni care vrem să ne implicam civic, ne pasă de atâtea lucruri din România, am vrea să punem osul să construim ceva acolo și să ajutam la îmbunătățirea vieții noastre ca popor. Însă prețul perceput este foarte mare, stresul și nesiguranța caracteristice traiului românesc au ajuns să fie de nesuportat. Lupta zilnică cu abuzul și nedreptatea mă obosesc și mă demotivează. Am gustat progresul timp de un an în 2016 ca acum să vedem că de fapt totul a
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă () [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]
-
„Dacă am păstra același ritm și aceeași încărcătură de sarcini, vă asigur că noi ca adulți nu am putea să facem față mai mult de câteva săptămâni la acest gen de stres continuu. Atuul pe care îl au copiii, dar nu ar trebui să îl exploatăm, pentru că este în detrimentul lor, este dinamismul extraordinar specific vârstei și plasticitatea extraordinară pe care o au”, spune Ministrul Educației, Mircea Dumitru, într-un interviu pentru Republica
„Nu cred că e o soluție școlară foarte bună aceea de a insista asupra unui număr enorm de exerciții și de teme” () [Corola-blog/BlogPost/338370_a_339699]
-
lor psihică și cu vârsta pe care o au. Dacă am păstra același ritm și aceeași încărcătură de sarcini, vă asigur că noi ca adulți nu am putea să facem față mai mult de câteva săptămâni la acest gen de stres continuu. Atuul pe care îl au copiii, dar nu ar trebui să îl exploatăm, pentru că este în detrimentul binelui acestor copii, este dinamismul extraordinar specific vârstei și plasticitatea extraordinară pe care o au. Capacitatea de a surmonta și de a putea
„Nu cred că e o soluție școlară foarte bună aceea de a insista asupra unui număr enorm de exerciții și de teme” () [Corola-blog/BlogPost/338370_a_339699]
-
că aproape o treime din băieții instituționalizați ajung în închisoare înainte de vârsta de 19 ani, în vreme ce la fete crește de două ori riscul de sarcină în adolescență. În plus, precum veteranii de război, mulți copii din plasament au tulburări de stres post-traumatic. După o argumentație care pune reflectorul când pe o tabără, când pe alta, concluzia jurnalistei, menționată în articol, vine destul de net, susținută de statistici: reușesc mai bine în viață copiii lăsați alături de familia naturală (chiar și vulnerabilă social), decât
„Ai cui sunt copiii noștri?” Cum să citim povestea dramatică a soților Barbu, care și-au pierdut copiii din cauza certurilor conjugale () [Corola-blog/BlogPost/338385_a_339714]