2,009 matches
-
pădure (19); sărăcie (19); munte (14); bordei (13); cabană (13); cocioabă (13); lemn (12); cort (11); sărac (11); deal (10); sat (10); mică (9); cîine (8); pasăre (6); acoperiș (5); cîmp (5); cușcă (5); mare (5); natură (5); stînă (5); stuf (5); veche (5); ascunziș (4); casă mică (4); copilărie (4); loc (4); singurătate (4); căruță (3); familie (3); iarbă (3); încăpere (3); oi (3); din paie (3); pămînt (3); refugiu (3); trib (3); vacanță (3); vilă (3); acasă (2); bătrîn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
afară; ajută; albastră; amintiri din vie; animal; antic; apă; arhaism; ascunzătoare; de aur; avere; baci; bine; bîrlog; bojdeucă; bol; bomboane; bordel; boschetari; bunic; bunica; bunici; cafenie; caiet; capre; cară; caraghioasă; casă bătrînească; casă de lemn; casă de vacanță; casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
natura; natural; nervi; normalitate; oaie; oameni; pară, pere; pară; parte din corp; păduchi; păr; păr lung; perlă; personalitate; picior; piele; pieptăn; pigment; pisică; plăcintă; podoaba; pom fructifer; prietene; proaspăt; protecție; pufos; puternic; regenerare; roade; scîrbă; silă; slab; a smulge; spălat; stuf; subțire; sur; tandrețe; tînăr; tras de păr; tunsoare; ud; unghii; urît; văluros; verde; vînt; volum; voluminos; vopsea; vopsit (1); 761/197/73/124/1 părăsi: pleca (85); lăsa (48); a pleca (33); tristețe (28); durere (26); singurătate (26); abandona (23
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
organ; orgoliu; ostilitate; pace; palmă; păcătos; păr; pe părinți; pentru părinți; plăcut; poezie; pofti; populism; preoți; prietenă; prieteni; profunzime; promisiune; promite; prostie; ai putea; putere; putere divină; rană sufletească; rea; rugă; rugăciuni; sclav; seara; sfîntă; solicita; solicitare; spera; spunea; străduință; stuf; sufletul; superficial; tatăl nostru; pe toți; umili; umilință; ușor; vid; vorbă; a vrea; vrea; zice (1); 778/227/61/166/0 rugăciune: Dumnezeu (142); credință (132); Biserică (82); icoană (19); dorință (17); religie (16); cerere (15); liniște (15); cruce (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
geografice ale decorului și acționează în consecință, fiindcă o localitate pur ficțională ar apărea mai puțin convingătoare. Bântuit de tabuuri creștine, naratorul se grăbește să-l diabolizeze pe Călifar, prezentat ca având "înfățișarea sură", cu "ochii ce iscodeau tăios din stuful sprâncenilor" și, mai târziu, "barbă sivă, sprâncene de mușchi uscat, nasul cioc de cucuvaie". Tonurile sunt, așadar, cenușii, tulburi, cu sugestii vegetal-aviare, evocând natura damnată a protagonistului. Faptul este explicabil dacă ne amintim că, în tradiția patristică timpurie, Augustin mergea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rând santinelele de grăniceri și au făcut orarul trecerii lor pe lângă hambar. În prima zi de trecere a hotarului, au adus capra și țapul în hambar, au scos câteva scânduri din chiroane, au proptit sârmele ghimpate cu câteva trestii de stuf, iar Ionică, călare pe țap, cu traista pe gât și undița în mână aștepta ca fratele Anton să înlăture scândurile din peretele hambarului. Țapul, văzând pajiștea cu iarbă deasă, necălcată de om ani de zile, o zbughea înainte peste fâșia
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
avifauna acvatica europeană? În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină stuficolă, care ocupa cca. 78% din suprafața totala? Flora deltei, însumând 955 de specii și 64 de subspecii, reprezintă 1/3 din numărul total de specii cunoscute în flora României? Stuful, ocupă în Delta Dunării o suprafață de circa 235.000 ha, fiind cea mai întinsă arie de stufărișuri compacte din lume? Pe suprafața apelor stătătoare, a bălților, trăiește Lemna arrhiza considerată cea mai mică fanerogamă? Lacul Roșu considerat lac de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
la légère." Fereastra dinspre sufragerie unde se odihnește Gemma dă către o biserică, și de sfântul Ion se aude liturghia, sonorizată excelent ca în catedrală, alt exotism înfățișat de către Federico Bondi cu acribia unui etnograf. În rest, apele Dunării și stuful fac decorul acestui colț de lume, unde aterizează un agent destul de fragil al civilizației numai pentru a da binecuvântarea tribului. Ce lasă în urmă donna Gemma? Un cuplu pauper, dar fericit, o lume trăind cu secole în urmă, dar care
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
de Jos, și anume am trecut prin lacurile Roșu și Puiu și prin arinișul Erenciuc. Am străbătut întinderi de apă nesfîrșite, acoperite de nuferi, am pătruns pe sub bolți de sălcii, ne-am făcut loc prin înguste coridoare acvatice străjuite de stuf foșnitor. Am văzut pelicani, rațe sălbatice, cocori, am întrezărit pești fumegos-argintii prin apa limpede. N-a fost vorba pur și simplu de turism, ci de o documentare, care a provocat ulterior îndelungi discuții. Întâlnirea a constituit până la urmă un minunat
Nuferi, rațe sălbatice, intelectuali by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8109_a_9434]
-
aerul cu sau fără diamante. Iluzia durează însă până la p. 7, adică preț de două poeme. În al treilea, deja, adus cu picioarele pe pământ, Aerostate se arată a fi un personaj ca toate personajele: „Sub acoperișul din paie și stuf, nici un foc/ nu mai adună spaimele unei nopți de iarnă.// E multă singurătate ce fierbe în oala de tuci, în gutuile/ de pe raft/ și multă îndepărtare în nasurile turtite de geamul/ ferestrei./ Nu sunt copiii viței de vie la cules
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
pe Ștefan Bănulescu. Marele nostru prieten vedea tot mai prost, dar nu ți-ai fi dat seama după cum mergea. Ne-am dus pe malul unei bălți de lîngă Oltenița. Era o zi călduroasă. Bănulescu și-a ales un loc fără stuf, la distanță de noi. Avea două lansete vechi și două undițe chinezești din lemn de piper. Mircea pescuia cu undița lui de bambus și cu una de stuf, de la mine. Era o baltă de caras pe care se puteau face
La pescuit cu Ștefan Bănulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8435_a_9760]
-
Oltenița. Era o zi călduroasă. Bănulescu și-a ales un loc fără stuf, la distanță de noi. Avea două lansete vechi și două undițe chinezești din lemn de piper. Mircea pescuia cu undița lui de bambus și cu una de stuf, de la mine. Era o baltă de caras pe care se puteau face concursuri pentru ghinioniști pentru a-i vindeca de complexe. Am plecat devreme de-acasă. Cînd a auzit că urma să-l luăm pe Bănulescu de acasă la o
La pescuit cu Ștefan Bănulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8435_a_9760]
-
seamănă cu un joc suprarealist: "Îmi cer scuze, dacă nu vă pot spune cât e ceasul./ Mi-a căzut umbra de pe zid/ difuză ca o herghelie de cai orbi/ umili, fiecare crezându-se protest/ din unilateralitatea ciulinilor/ în gulagul de stufuri". Marea calitate a scrisului Cătălinei Cadinoiu stă în capacitatea cu totul specială a autoarei de a înțelege sufletul omenesc. "Est-ce ainsi que les hommes vivent?", celebrul vers al lui Louis Aragon ar putea figura pe coperta unui eventual volum alcătuit
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
și conversații imaginare din vremea copilăriei vegheate de bunică: În fotografia de nuntă, bunica mea, Ecaterina/ are pantofi negri și rochie albă de mireasă,/ într-o seară de aprilie/ când încă atât de multă lume mai trăia.// (...)// Sub acoperiș de stuf mă închin când beau apă,/ cușca devine pieptul meu sub răstignire/ în timp ce încurc versurile din Crez/ cu onomatopee de chemat lebede la poartă.// ŤAmintiri din viața de elevť scrie pe reproduceri pensionate din alb/ și doar bunica mea Ecaterina plânge
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
rugăciune, absența unei fese. În pensiunea unde am locuit, scumpo, înainte de a cunoaște familia mamei mele, nu existau pisici: era prea umed, prea mult vânt, prea cenușiu totul, iar în curticica din spate, cu întunericul ei, cu țâșniturile ei de stuf și cucuvelele ei mânioase, valurile care plecau și veneau se loveau în odăi cu un mic vârtej de spumă. Încât pisicile, cu toate eforturile bucătăresei de a le seduce cu străchini de țipari, dispăreau printre eucalipții alarmați de dezordinea mării
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
minute, când încă mai ședeau pe plajă privind astrul zilei, roșu, măreț, prevestind secetă, povestise lucrul acela ciudat. Cu trei-patru ani în urmă, Veniamin, care avea vreo 12 ani și se juca singur prin sat, se apropiase de casa cu stuf a lui Ghiță care, pe atunci, avea un măgar căruia îi ziceau Tăchiță. Și Veniamin dîndu-se după casă și privind în grajdul în care mai era un cal, și Tăchiță, le văzuse pe cele două fetișcane, pe Lucreția și pe
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
Traian T. Coșovei AEROSTATE PLÂNGÂND poetului Ioan Flora Sub acoperișul din paie și stuf, nici un foc nu mai adună spaimele unei nopți de iarnă. E multă singurătate ce fierbe în oala de tuci, în gutuile de pe raft și multă îndepărtare în nasurile turtite de geamul ferestrei. Nu sunt copiii viței de vie la cules
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
mușcă de ceafă și, pînă să mă apăr, resturi nedigerate de imagini și gînduri țîșnesc gîlgîind prin gaură, dispărînd pe dată în mîlul nopții: am 11 ani; urcată pe o scară rezemată de un perete alb, scobesc o țeavă de stuf, plină cu polen de albine, în timp ce pe aripa mea stîngă s-a așezat un fluture cu un cap de copil - roșu cu negru cu puncte portocalii... mama bîjbîie cu mîinile aerul din fața ei... mama e un deal - mi-am făcut
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
albe Flori de mătasă Furculița strîmbă a petalelor știrbe Voi analiza curbele enormilor Pepeni albi țuguiați Cățărați prin pomi și pe acoperișe Reîntoarcere la principii Faci numai cîțiva pași Și dai de roua nopții Trezită de lumină De pe claia de stuf Șiretele vrăbii se lasă-n ovăz Faci numai cîțiva pași Și cavitatea celor două mii de ani Apare dintr-o dată-n fața ta Cobori în fiecare dimineață La noeticele principii Ierburi uscate păzesc de priviri Pepenele de copt Pulsează soarele în
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
soarele în apă Și se leagănă - stea periodică Ape neîncepute îți curăță mintea Uscat nămolul bălții crapă Formînd buturugi curioase De culoarea cenușii Pe alocuri, apar pete negre Ca urma de cărbuni a unui foc îți amintești cum miros Rădăcinile stufului Desface evantaie papura verde Reflectată în apă Cîte un pește sare vertical Și cade iar stîrnind în urmă cercuri Ajunge-un om și păsările negre-brune Se mută de pe grind pe apă După un zbor rapid și zgomotos Pe-aici mai
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
în toate părțile cerului Aplecîndu-și capetele de cal spre pămînt Dimineață furtunoasă Vînt și valuri pe lac Răsăritul " o scenă de tragedie Un stîrc cu aripi lungi și lungi picioare, Pe cînd privesc devălmășia Grădinii cu pepeni Și gardul de stuf stînd să cadă, Se înalță cu grație în dimineața vîntoasă nu-i nimeni pe grind Nici gîștele, nici oile. Nici bătrînul blajin. într-un anume loc, balta se varsă Și dispare subteran " Izvor invers către nadir Văruiesc pescărușii grindul Cu
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
dreptul mănăstirii Cernica. Dedesubt, rondul, părculețul, autobuzele și oamenii par atît de mici încît seamănă cu un desen de jucărie animat miraculos. La cîțiva pași de acest ultim bloc, se află un crîng semisălbatic, în mijlocul căruia o baltă plină de stuf își duce zilele obosită. Din primăvară și pînă toamna tîrziu, zeci de pescari amatori, cu undițe de toate felurile, dau la pește. Cum stai cu fața către oraș, pe dreapta e șoseaua Vergului, situată mult deasupra nivelului bălții, iar pe
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
populată de buburuze plus alte gîze. Cîteodată, aici, pe malul iazului astmatic, vara, printre pescari, este atît de liniște încît ai impresia că te afli undeva la țară. Pare incredibil, dar unii chiar prind pește din apa aceasta năpădită de stuf și întorși acasă, nu-l dau la pisici și nici nu-l aruncă. Crîngul n-are bănci ori alei asfaltate, ci numai poteci făcute cu piciorul. Pentru a ajunge la el, ești nevoit să cobori mult niște scări foarte abrupte
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
se dezvăluie semnificația înspăimântătoare a unor cuvinte. Sunt cuvinte care au legătură cu viața la țară, un mod de viață aproape uitat în realitatea lagărelor - acasă, târziu, mare, gamelă - și cuvinte care fac aluzie la represiune și consecințele acesteia - uimit, stuf, pedeapsă, ridicat -, la fel de înspăimântătoare precum cuvintele care paralizează de frică personajele din "Proiecte de trecut" și care se concretizează în numele Câmpiei Bărăganului, în verbul a ridica sau substantivul Securitate. Deportarea este reprezentată în mod alegoric de către un înger și un
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
se plasează voit în epilogul tradiției grand opéra cu mari scene de ansamblu, costume strălucitoare și o poveste de dragoste în care binele triumfă spectaculos. Premiera operei Turandot nu a fost bine primită de presă, caracterizată drept ... un edificiu de stuf, ambițios și gol<footnote Tranchefort, Francois-Rene. L’Opera, ed. Seuil, Paris, 1983, pag. 433. footnote>. Nimic nou. Istoria muzicii a consemnat deja gafe celebre, porintre ele căderea operei Traviata cu ocazia premierei mondiale de la Veneția. Neclintit de huiduielile publicului, G.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]