2,461 matches
-
Chestionarul deține atât o forma scurta cat și o forma lungă. Versiunea lungă conține 205 itemi și măsoară cele 16 Scheme Timpurii Dezadaptative descoperite când chestionarul a fost construit. Forma lunga este preferabila pentru uzul clinic pentru ca relatează mai multe subtilități ale schemelor și astfel se obțin informații mai detailate. Multe cercetări folosesc forma lungă a Chestionarului Young pentru Scheme (Young & Brown, 1990)53, acesta ajungând să fie tradus în mai multe limbi printre care franceză, spaniolă, daneză, turcă, japoneză, finlandeză
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai degrabă să impresioneze opinia publică decât s-o capteze", "s-o influențeze decât s-o măsoare" (Loïc Blondiaux, La Fabrique de l'opinion. Une Histoire sociale des sondages, Seuil, Paris, 1998, p. 110). Contează prea puțin comportamentele de lectură, subtilitatea sau complexitatea publicului. Serviciile publice • "Cultura publicului" În contrast cu profesioniștii pieței bunurilor culturale, cei din serviciile publice ale culturii au acordat mai mult timp practicilor. Această "cultură a publicului", cum i se spune astăzi, este încă departe de a fi fost
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mediilor populare este taxată de aceiași drept "mizerabilistă". Grupul sociologilor englezi uniți sub stindardul Cultural Studies, cu Hoggart ca principal reprezentant și cu care Passeron și-a asociat în mare măsură parcursul începând din anii 1980, revine asupra bogățiilor și subtilităților culturii populare, precum și asupra capacității actorilor de a rezista dominației culturale. Există "ei" și "noi". De asemenea, Michel de Certeau insistă pe modurile multiple de consum cultural, care nu pot fi reduse la o inculcare, intoxicare sau dominație. Când Bourdieu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
totul. Ei nu așteaptă nimic, decât de la ei înșiși și de la propria lor energie. Dacă mi-am permis să critic primele cuvinte ale Constituției noastre, asta se datorează faptului că nu e vorba, așa cum am putea crede, de o pură subtilitate metafizică. Pretind că această personificare a statului a fost în trecut și va fi în viitor o sursă fecundă de calamități și de revoluții. Iată Publicul de o parte, Statul de cealaltă, considerate a fi două entități distincte, una ținută
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de-a latul câmpului de fâneață pe o distanță de sute de metri ca un străvechi ritual ? Ori să reactualizăm glumele ce se rosteau de către badea Ionică Scânteie cu veșnicul său „măi tataie” pe buze; vorba molcomă și plină de subtilități a mucalitului nostru vecin moș Enache Stratulat; ticul verbal „s-a isprăvit” al moșului Vasile Meleșcanu, căruia am a-i mulțumi din acest colț de pagină cu un „Dumnezeu să-1 ierte !” pentru că îmi găsea de multe ori flanela uitată pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedere epistemologic cât și metodologic, era necesară acceptarea unei "definiții" largi a violenței, dacă nu a definițiilor accentuate în mod diferit de multiplele cercetări. Dar ceea ce am considerat esențial nu ne-a părut la fel de relativ și se poate ca, dincolo de subtilitățile conceptuale, ceea ce contează într-adevăr să fie comunitatea mecanismelor implicate în violența școlară: cele ale asocierii microviolențelor repetate, ale degradării climatului școlar și ale efectelor acestora asupra victimelor, agresorilor și corpului social. Cercetarea dovedește că aceste mecanisme sunt cvasi-universale, ca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este într-adevăr foarte tentant să transformi aceste maxime, adevărate lecții ale istoriei, în legi științifice. În edițiile ulterioare ale cărții sale, Morgenthau și-a îmbunătățit perspectiva științifică. Noua introducere a dat întregii sale întreprinderi un aspect mai unitar, în ciuda subtilității sale istorice din restul cărții. Regularitățile relațiilor internaționale și persistența naturii umane au devenit necesități la care toate politicile externe raționale, în interes național, trebuie să se conformeze. Morgenthau a trebuit să adapteze tabloul practicilor realiste la discursul academic și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra politicii ca o abilitate practică și nu ca model abstract. Prin urmare, în timpul celei de-a doua dezbateri s-au ciocnit nu doar două versiuni ale întreprinderii științifice, ci și două versiuni ale realismului (vezi Walker 1987). Pentru adepții "subtilității continentale" și ai vicleniei lui Niccolò Machiavelli, realismul derivă din cunoașterea practică și din rațiunea utilitaristă. Pentru ceilalți, inspirați mai mult din așa-zisa viziune mecanică asupra lumii a lui Thomas Hobbes (vezi Vincent 1981; Bartelson 1996; dar și Navari
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
32 vor prelua Walter Map, Jean de Meun sau Boccaccio, în care afirma că femeile nu ar trebui să încerce să vorbească în public, să folosească procedee retorice, să-i citească pe scriitorii clasici, deoarece sunt incapabile să înțeleagă aceste subtilități.57 Aristotel făcea o adevărată teorie a stratificării claselor sociale în lucrarea sa Politica, accentuând prohibiția femeii de a se exprima public, așa cum reliefase și Sofocle - „Tăcerea este meritul, cinstea unei femei”, dar nu este și virtutea unui bărbat. Toma
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79 Mai este un personaj negativ care adoptă însă tăcerea. Povestirea neguțătorului sugerează faptul că și tăcerea are subtilitățile ei. Tânăra soție este obedientă de-a lungul povestirii, dar nimeni nu poate ști ceea ce gândea cu adevărat: „Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe”80. Ca și tăcuta Emilia, cu siguranță, are destule dorințe care nu au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tânăra știe cu precizie ce vrea să ilustreze: „oricine vrea să ducă un trai cinstit și bun e nevoit, pe cât îi șade în putere, să se ferească de orișice prilej ce l ar impinge să facă altminterea”172. Există multă subtilitate în aceste cuvinte rostite cu un aer filosofic. Tânăra dezvăluie apoi detaliat istoria personală: a respins căsătoria cu regale Scoției, cerută de tatăl ei, monarh al Angliei, din teama că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar scenariul întocmit de femeie spre evitarea avansurilor regelui o înfățișează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai urâtă slujnică, cu care bărbatul se desfată și nu află decât în final umilința la care fusese supus. Înțelepciunea devine și subiectul următoarei abordări (IX, 9), deoarece este evocat legendarul rege Solomon ce dă sfaturi enigmatice, dar pline de subtilitate, unor tineri veniți din depărtări să-și soluționeze problemele. Aceste neajunsuri ale tinerilor nu puteau fi, în spiritul Decameronului, decât nevoia de iubire și aceea de a stăpâni o nevastă îndărătnică. Pentru nesupunerea femeii se recomandă corecția fizică, și bănuim
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
salvează datorită istețimii sale, a capacității de a ieși dintr un impas prin conceperea unui plan care să-l demaște pe acuzatorul său. Se dovedește mai priceput decât starețul, la care intuiește aceleași porniri, iar replica sa finală, plină de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că nu avem în aceste Legende o imagine ironică, pervertită, a unor personaje feminine, percepute până atunci ca virtuoase, ci, mai mult, că poemul nici măcar nu ar fi despre femei, ar aborda mai curând imaginea masculinității, aceasta reprezentând o nouă subtilitate sarcastică chauceriană. După părerea unui critic literar avizat, Elaine Tuttle Hansen, Legenda femeilor cinstite este mai mult un poem despre bărbați decât despre femei, și ar ilustra mai curând o absență feminină și o anxietate masculină 706. Poemul acesta ridică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
32 vor prelua Walter Map, Jean de Meun sau Boccaccio, în care afirma că femeile nu ar trebui să încerce să vorbească în public, să folosească procedee retorice, să-i citească pe scriitorii clasici, deoarece sunt incapabile să înțeleagă aceste subtilități.57 Aristotel făcea o adevărată teorie a stratificării claselor sociale în lucrarea sa Politica, accentuând prohibiția femeii de a se exprima public, așa cum reliefase și Sofocle - „Tăcerea este meritul, cinstea unei femei”, dar nu este și virtutea unui bărbat. Toma
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79 Mai este un personaj negativ care adoptă însă tăcerea. Povestirea neguțătorului sugerează faptul că și tăcerea are subtilitățile ei. Tânăra soție este obedientă de-a lungul povestirii, dar nimeni nu poate ști ceea ce gândea cu adevărat: „Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe”80. Ca și tăcuta Emilia, cu siguranță, are destule dorințe care nu au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tânăra știe cu precizie ce vrea să ilustreze: „oricine vrea să ducă un trai cinstit și bun e nevoit, pe cât îi șade în putere, să se ferească de orișice prilej ce l ar impinge să facă altminterea”172. Există multă subtilitate în aceste cuvinte rostite cu un aer filosofic. Tânăra dezvăluie apoi detaliat istoria personală: a respins căsătoria cu regale Scoției, cerută de tatăl ei, monarh al Angliei, din teama că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar scenariul întocmit de femeie spre evitarea avansurilor regelui o înfățișează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai urâtă slujnică, cu care bărbatul se desfată și nu află decât în final umilința la care fusese supus. Înțelepciunea devine și subiectul următoarei abordări (IX, 9), deoarece este evocat legendarul rege Solomon ce dă sfaturi enigmatice, dar pline de subtilitate, unor tineri veniți din depărtări să-și soluționeze problemele. Aceste neajunsuri ale tinerilor nu puteau fi, în spiritul Decameronului, decât nevoia de iubire și aceea de a stăpâni o nevastă îndărătnică. Pentru nesupunerea femeii se recomandă corecția fizică, și bănuim
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
salvează datorită istețimii sale, a capacității de a ieși dintr un impas prin conceperea unui plan care să-l demaște pe acuzatorul său. Se dovedește mai priceput decât starețul, la care intuiește aceleași porniri, iar replica sa finală, plină de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că nu avem în aceste Legende o imagine ironică, pervertită, a unor personaje feminine, percepute până atunci ca virtuoase, ci, mai mult, că poemul nici măcar nu ar fi despre femei, ar aborda mai curând imaginea masculinității, aceasta reprezentând o nouă subtilitate sarcastică chauceriană. După părerea unui critic literar avizat, Elaine Tuttle Hansen, Legenda femeilor cinstite este mai mult un poem despre bărbați decât despre femei, și ar ilustra mai curând o absență feminină și o anxietate masculină 706. Poemul acesta ridică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Junimea, Iași, 2005; „Stoișești străveche vatră de civilizație"; prezentări de acte vechi, multe inedite, despre așezări sătești, așezăminte de cult și de cultură, acte de împărțeală, moșii date cu zestre, danie și cumpărătură, dar și teme de o sensibilitate și subtilitate mai deosebite: „Mari teme ale literaturii universale și românești Iubirea" de prof. Stan Ștefan, „Dimitrie Cantemir în gândirea și conștiința națională română" de prof. Gheorghe Clapa. La cele de mai sus se adaugă multă poezie, corespondență a unor ierarhi bisericești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Craiova, avea să fie ultima inițiativă de cultură a celui care bolnav și sărac, moare la 7 noiembrie 1918. S-a bucurat de aprecierea unor personalități Flammarion, Lowel, Berberich, Brenner, Țițeica, C. Istrate, I. Simionescu etc. Unele documentare au o subtilitate care, nu întâmplător, acuză, ca în cazul de la Observatorul astronomic din Iași, unde citim întâmplarea din “neuitatul an 1966”, când “sub privirile pasive ale tuturor astronomilor din țară, a fost alungat de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dr.doc. Victor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mod deosebit abilitatea de a versifica, pe care sunteți pe deplin stăpân, câteva înfloriri de imagini sugestive, ritmul armonios, dar am avut neplăcerea să constatăm cum toate aceste frumoase însușiri se pierd în sentimentalismul și-n prea multele dulcegării și subtilități mediocre. Apoi o lipsă de concentrare ce dă naștere la lâncezeala acțiunii în curs de desfășurare și o lipsă de acuitate a formei.” * 426 Steaua Tutovei Steaua Tutovei, nr. 4/26 august 1928 apare la Bârlad sub conducerea lui Vasile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]