2,342 matches
-
presupune în principiu adoptarea regimului sintactic de determinant al verbului, cu funcția de circumstanțial, ceea ce induce un conținut specific adverbului. Adverbializarea cuvintelor (a adjectivelor sau a substantivelor) se poate realiza în două moduri, 1) prin adăugarea unor afixe (de obicei sufixe) și 2) prin păstrarea formei inițiale și prin sugerarea noului regim morfo-sintactic și a noului conținut numai prin vecinătatea cu verbul, adică printr-o regulă a topicii, regulă care are ca revers o alta: lipsa unei astfel de vecinătăți presupune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elementelor propoziției și, pe de altă parte, la transformarea în adverbe a unor substantive în ablativ (lat. de una hora > rom. odinioară) sau precedate de prepoziții (lat. ad foras > rom. afară, sp. afuera, pg. afora, v.it. affuori, v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens,-ntis "mod de a gîndi sau de a simți; pricepere, minte". Acest sufix a devenit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de una hora > rom. odinioară) sau precedate de prepoziții (lat. ad foras > rom. afară, sp. afuera, pg. afora, v.it. affuori, v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens,-ntis "mod de a gîndi sau de a simți; pricepere, minte". Acest sufix a devenit în limbile respective utilizat în transformarea adjectivelor calificative în adverbe, fiind atașat formei adjectivale de feminin (în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens,-ntis "mod de a gîndi sau de a simți; pricepere, minte". Acest sufix a devenit în limbile respective utilizat în transformarea adjectivelor calificative în adverbe, fiind atașat formei adjectivale de feminin (în franceză, de exemplu, m. heureux, f. heureuse, adv. heureusement). Dacă procedeul schimbării categoriei gramaticale prin topică face din română un tip
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atribuirea statutului de determinant (prin vecinătate) al verbului, încît adjectivul fleißig, de exemplu, cu semnificația "harnic, silitor, sîrguincios", devine adverb în propoziția Er lernt fleißig. "El învață cu sîrguință, mereu". Totuși, așa cum româna realizează și forme adverbiale propriu-zise cu ajutorul unui sufix (de obicei, -ește), germana uzează deseori de sufixoidul -weise69 pentru a forma adverbe de mod, pornind de la substantive (das Stück + -weise > stückweise "bucată cu bucată", uneori cu intercalarea consoanei -s-: das Beispiel + -s+ -weise > beispielsweise "ca, de exemplu") sau de la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
această dată numai cu elementul de legătură -er(glücklich + -er+ -weise > glücklicherweise "din fericire"). Există deseori în limba germană posibilitatea ca, alături de adverbul construit cu -weise să circule, eventual cu o semnificație parțial deosebită, și o formă adverbială fără acest sufix, deci, omonimă cu adjectivul: natürlicherweise "în mod firesc" / natürlich "fireș-te, desigur", normalerweise "în mod normal" / normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie să urmeze după
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mod, cînd succedă un verb noțional (Ik voel me goed. "Mă simt bine"). Limba engleză are, pe lîngă adverbele propriu-zise, lipsite de indici formali, un număr mare de adverbe de mod care provin din adjectivele calificative, cărora li se atașează sufixul -ly: beautiful "frumos" beautifully, slow "încet" slowly. Există însă și adverbe de mod care au forme duble, una cu -ly și alta fără sufix, unele dintre ele avînd semnificații deosebite în cele două situații: near "aproape, în apropiere" / nearly "cît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un număr mare de adverbe de mod care provin din adjectivele calificative, cărora li se atașează sufixul -ly: beautiful "frumos" beautifully, slow "încet" slowly. Există însă și adverbe de mod care au forme duble, una cu -ly și alta fără sufix, unele dintre ele avînd semnificații deosebite în cele două situații: near "aproape, în apropiere" / nearly "cît pe ce, mai-mai", late "tîrziu" / lately "de curînd, recent". De aici s-a ajuns la posibilitatea ca unele adverbe ce pornesc de la adjective să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o activitate, o profesie, o funcție: batman [΄bätmən] "ordonanță", businessman [΄biznismən] "comerciant" cameraman [΄kämərəmən], postman [΄postmən] "poștaș", showman [΄(oumən], sportsman [΄sp(:tsmən] "sportiv" etc. și, chiar, fisherman [΄fi(əmən] "pescar", de la fischer [΄fi(ər], cu aceeași semnificație, care are deja sufixul -er, de origine latino-romanică, cu care se realizează derivate ce denumesc pe cel care îndeplinește o ocupație, încît, de data aceasta man reia conținutul sufixului. Alteori însă, man realizează compuse pentru a denumi oameni cu anumite trăsături: gentleman [΄(entlmən], yesman
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
chiar, fisherman [΄fi(əmən] "pescar", de la fischer [΄fi(ər], cu aceeași semnificație, care are deja sufixul -er, de origine latino-romanică, cu care se realizează derivate ce denumesc pe cel care îndeplinește o ocupație, încît, de data aceasta man reia conținutul sufixului. Alteori însă, man realizează compuse pentru a denumi oameni cu anumite trăsături: gentleman [΄(entlmən], yesman [΄jesmən] "om oportunist, obedient". O situație specială relevă compusul snowman [΄snoumən] "om de zăpadă", căci aici man are semnificația "ceea ce seamănă cu omul" și nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deși are tipul analitic cel mai dezvoltat la nivel gramatical dintre limbile indo-europene, engleza a păstrat în sistemul de formare a cuvintelor însușiri sintetice, care se reflectă și în existența unor mijloace de derivare foarte productive, între care se remarcă sufixele -ness, -er, -ful, -ly, -less. Acesta din urmă, -less, este un sufix al privațiunii, realizînd antonime ale cuvintelor-bază, și are corespondente în toate limbile germanice: germ. -los, neer. -loos, dan., norv. -løs, sued. -lös. Uneori, construcțiile realizate cu aceste sufixe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
indo-europene, engleza a păstrat în sistemul de formare a cuvintelor însușiri sintetice, care se reflectă și în existența unor mijloace de derivare foarte productive, între care se remarcă sufixele -ness, -er, -ful, -ly, -less. Acesta din urmă, -less, este un sufix al privațiunii, realizînd antonime ale cuvintelor-bază, și are corespondente în toate limbile germanice: germ. -los, neer. -loos, dan., norv. -løs, sued. -lös. Uneori, construcțiile realizate cu aceste sufixe au corespondente romanice cu prefixe negative, limbile neolatine neavînd sufixe negative, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sufixele -ness, -er, -ful, -ly, -less. Acesta din urmă, -less, este un sufix al privațiunii, realizînd antonime ale cuvintelor-bază, și are corespondente în toate limbile germanice: germ. -los, neer. -loos, dan., norv. -løs, sued. -lös. Uneori, construcțiile realizate cu aceste sufixe au corespondente romanice cu prefixe negative, limbile neolatine neavînd sufixe negative, dar sînt suficiente cazuri în care pot fi redate prin perifraze sau prin derivate cu prefix în aceste limbi: engl. debtless rom. lipsit de datorii, engl. homeles rom. fără
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este un sufix al privațiunii, realizînd antonime ale cuvintelor-bază, și are corespondente în toate limbile germanice: germ. -los, neer. -loos, dan., norv. -løs, sued. -lös. Uneori, construcțiile realizate cu aceste sufixe au corespondente romanice cu prefixe negative, limbile neolatine neavînd sufixe negative, dar sînt suficiente cazuri în care pot fi redate prin perifraze sau prin derivate cu prefix în aceste limbi: engl. debtless rom. lipsit de datorii, engl. homeles rom. fără casă, fără adăpost, neer. moederloos rom. orfan de (fără) mamă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau în latină), dar ele au în uz și multe afixe proprii moștenite din limba-bază. Dintre acestea din urmă se remarcă prin deosebita lor creativitate și prin faptul că realizează derivate care se redau uneori perifrastic în limbile romanice, îndeosebi sufixele substantivale, engl. -ness, germ. -heit și -keit, neer. -heid, dan., norv., sued. -het, care, adăugate adjectivelor, creează nume pentru calitatea denumită prin ele. Aceste nume au în general în română corespondente în -(ă/i)tate sau în -ețe, dar nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în special cele nordice, care posedă cuvinte ostrogo-tice și lombardice și, în sfîrșit, cele iberoromanice, cu elemen-te vizigote, vandalice și suebice. În afară de cuvinte propriu-zise, limbile romanice occidentale posedă un mare număr de toponime și antroponime de origine germanică, precum și cîteva sufixe. Româna prezintă în ceea ce privește elementele lexicale de origine veche germanică o situație aparte, specialiștii con-siderînd, în marea lor majoritate, că aici nu există asemenea elemente, deși cele două ramuri ale goților și gepizii au trăit mult timp în zona ei de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au suferit alterări majore: lat. patria > pg. pátria, lat. patrimonial > pg. patrimonial etc. Foarte multe împrumuturi preluate din latină au pătruns în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, dar și în secolele următoare: directo, increduto, publico etc., unele sufixe neologice fiind asimilate în procesul adaptării la cele vechi, astfel încît, de exemplu, lat. -itatem a devenit pg. -idade (amabilitatem > amabilidade). În condițiile întreruperii legăturilor cu lumea latină timp de mai multe secole, limba română a fost scrisă la început
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altele s-au reintrodus unele forme flexionare (în română, unde s-au reintrodus consoanele originare la formele iotacizate: eu văd, după lat. vedo, eu vin, după lat. venio etc.80). În italiană, spaniolă și portugheză, influența latinei a produs introducerea sufixului -issimus pentru formarea superlativului absolut la adjective. Sufixul a ajuns și în franceză și română, dar aici nu este caracteristic. S-au preluat din latină și numeroase sufixe (rom. -iza, it. -izzare, fr. -iser, sp., pg. -izar), pseudosufixe (rom. -fer
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
română, unde s-au reintrodus consoanele originare la formele iotacizate: eu văd, după lat. vedo, eu vin, după lat. venio etc.80). În italiană, spaniolă și portugheză, influența latinei a produs introducerea sufixului -issimus pentru formarea superlativului absolut la adjective. Sufixul a ajuns și în franceză și română, dar aici nu este caracteristic. S-au preluat din latină și numeroase sufixe (rom. -iza, it. -izzare, fr. -iser, sp., pg. -izar), pseudosufixe (rom. -fer, it., sp., pg. -fero, fr. -fère), prefixe (post-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc.80). În italiană, spaniolă și portugheză, influența latinei a produs introducerea sufixului -issimus pentru formarea superlativului absolut la adjective. Sufixul a ajuns și în franceză și română, dar aici nu este caracteristic. S-au preluat din latină și numeroase sufixe (rom. -iza, it. -izzare, fr. -iser, sp., pg. -izar), pseudosufixe (rom. -fer, it., sp., pg. -fero, fr. -fère), prefixe (post-) și pseudoprefixe (igni-). Desigur, cele mai multe efecte ale influenței latinei literare asupra limbilor romanice sînt la nivelul lexicului, prin împrumuturile de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
danse, germ. Turnier, neer. tournee [tur΄ne:] < v.fr. to(u)rnei (fr.mod. tournoi) etc. Prin împrumuturile făcute în perioada Evului mediu, limbile germanice au primit și afixe latino-romanice, unele dintre ele deosebit de active pe terenul lor. Astfel, de exemplu, sufixul de agent latin -arius (> -ari) se regăsește în toate limbile germanice importante: germ. Mülle Müller "moară morar", engl. mill miller, neer. molen molenaar, dan., norv. mølle møller, sued. kvarn mjölnare. Sufixul împrumutat s-a atașat și unor cuvinte nelatine (germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ele deosebit de active pe terenul lor. Astfel, de exemplu, sufixul de agent latin -arius (> -ari) se regăsește în toate limbile germanice importante: germ. Mülle Müller "moară morar", engl. mill miller, neer. molen molenaar, dan., norv. mølle møller, sued. kvarn mjölnare. Sufixul împrumutat s-a atașat și unor cuvinte nelatine (germanice), așa cum atestă derivate germane precum: Fahrer "conductor", Schnei-der și chiar Schreiber, căci acesta nu are un corespondent în latină cu o asemenea structură. Pînă la Reformă (secolul al XV-lea), limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în -(ț)iune au însă aceeași origine, în limba latină. Cea scurtă provine din nominativul latin natio, religio, iar cea lungă este preluarea acuzativului și ablativului natione(m), religione(m), cu trecerea de la o la u produsă prin analogie cu sufixul -ciune din cuvintele moștenite (închinăciune < lat. inclinatione(m), înțelepciune < lat. intelectione(m), rugăciune < lat. rogatione(m)). În celelalte limbi romanice, modelul cuvintelor moștenite a fost hotărîtor și, de aceea, împrumuturile au fost adaptate după forma lor. Ca atare, în franceză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a epuiza", a cărui formă se explică prin paticipiul (folosit deseori cu valoare adjectivală) exhausted [ig΄z(:stid] ce corespunde lat. exhaustum. Pe terenul limbii engleze s-a format derivatul exhaustive [ig΄z(:stiv], care are atît radicalul cît și sufixul de origine latină și a fost împrumutat de franceză, iar, de aici, a ajuns în alte limbi romanice și germanice. De la adjectivul exhaustif [εgzos΄tif], franceza a realizat derivatul substantival exhaustivité [εgzostivi΄te], care a fost și el împrumutat de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvîntului și care face printre altele distincția între limbile flexionare și limbile aglutinante. Din acest punct de vedere, maghiara este o limbă aglutinantă, întrucît un cuvînt precum kert "grădină" are această formă la nominativ, dar la dativ devine kertnek, cu sufixul -nek, la nominativ plural kertek, cu sufixul de plural -ek, iar la dativ plural kerteknek, cu ambele sufixe, fiecare avînd o unică valoare și numai una. Limbile romanice și latina, precum și cele germanice sînt flexionare, fiindcă un afix poate întruni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]