26,448 matches
-
Logica Lumilor Posibile (XVI) Nicolae Brânduș În următoarele intervenții din Logica Lumilor Posibile vom studia câteva modele de formare a discursului muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am înfățișat universul polidimensional în care se înscrie experiența muzicală, constituit din cele șase spații acustice (L, D, I, IT, T
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
și se produce dual, într-o relație definită între anumite puncte spațiale ce constituie fenomenologic obiectul muzical. Limbajul generat se edifică pe un complex de relații asupra căruia urmează a se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
se concentra acțiunea formativă. Această transgresie de la enunțul prim de sunet, conform practicii muzicale tradiționale, la enunțul prim de relație între puncte spațiale asupra cărora se va concentra acțiunea formativă a discursului muzical privește evident altă Lume (a comunicării prin sunet - în sens generic) cu altă Logică internă de desfășurare a acțiunii (muzicale). Lucrarea Cantus Firmus (PHTORA III) deschide în acest sens un alt mod de definiție a operei muzicale. Problema invenției în ce privește configurarea limbajului muzical se transgresează de la un anume
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
de la jumătatea deceniului opt. Cărți de basme, mai frumoase decît Stăpînul inelelor (care i s-a recunoscut tributar Kalevalei), și avînd, în plus față de poveștile din fondul comun european, un miraj al numelor, aproape ireproductibile, ciudățenii colțuroase care, altfel decît sunetele moi venite din Indii, i-au încîntat pe romantici. Eminescu reține cîțiva zei a căror bunătate compensatorie le-ar da, poate, dreptul să spere la un rol de Moș Crăciun lepădat de Santa Claus. Niște bătrîni chibzuiți, avînd în ochii
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
imagine mentală asupra acesteia. Muzica există atunci când este cântată ! - Prin muzică ne apropiem de Dumnezeu, ca perfecțiune. - În dirijat, totul se transformă în emoție. - Corpul este mijloc de semnificare, instrument de comunicare și limbaj nonverbal. - Corpul transmite energii - energii gândite. Sunetele interpreților izvorăsc din mâna dirijorului. - A dirija expresiv înseamnă să exprimi corporeic tot ce ai de spus în cuvinte, în explicații, la care se mai adaugă încă „ceva”. - Cursul de dirijat este pentru interpretare, nu pentru tactare. - Dirijorul trebuie să
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
parte lumea minoritară a elitei componistice, aderentă la muzica savantă, orgolios baricadată în complexitățile ei mereu crescânde, judicios supravegheată și normată. O lume care calculează cu subtilitate raporturile interne ale diferiților parametrii sonori, scoțând la iveală mulțimile quasi- absolute ale sunetelor, exclusiv pe cale logico-matematică. O cale ce s-a perpetuat atunci când viziunea numerică asupra fenomenului muzical s-a accentuat, ajungându-se până acolo încât procesul creației să prolifereze pe coordonate strict raționale. Astfel, muzica s-a dezvoltat nu ca o artă
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
Sonata în la minor de Bach (pentru vioară solo). Interpretarea lui Valentin Șerban s-a remarcat prin frumusețea și calitatea sonorității, prin rafinamentul frazării și noblețea exprimării artistice. Am apreciat echilibrul, claritatea și firescul cu care violonistul a realizat fiecare sunet și detaliu în parte, maturitatea gândirii sale, preocuparea de a evidenția semnificațiile profunde ale muzicii. Sonata KV 376, în Fa major pentru pian și vioară de Mozart a prilejuit duo-ului ocazia de a-și valorifica plenar calitățile; colaborarea artistică
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
tip spectacular se focalizează pe unități-pereche, în care termenii asociați exprimă un aspect sau mod de relativitate. Spre exemplu, relativitatea Armonie-metru o situăm pe nivelul cel mai de jos al interpretării, spațialitatea sonoră dimensionându-se volumic, prin felul în care sunetele corporalizează laolaltă. Deși termenul de armonie are și o conotație de ordin estetic - ca sunete în consonanță -, înțelesul lui este unul de ordin obiectiv, ca mod de instrumentare situând sunetele laolaltă. Sub aspectul de cadru, spațiul preexistă doar convențional, așa cum
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
de relativitate. Spre exemplu, relativitatea Armonie-metru o situăm pe nivelul cel mai de jos al interpretării, spațialitatea sonoră dimensionându-se volumic, prin felul în care sunetele corporalizează laolaltă. Deși termenul de armonie are și o conotație de ordin estetic - ca sunete în consonanță -, înțelesul lui este unul de ordin obiectiv, ca mod de instrumentare situând sunetele laolaltă. Sub aspectul de cadru, spațiul preexistă doar convențional, așa cum un instrument muzical preexistă faptului de a se cânta cu/la el. Prin punerea sunetelor
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
interpretării, spațialitatea sonoră dimensionându-se volumic, prin felul în care sunetele corporalizează laolaltă. Deși termenul de armonie are și o conotație de ordin estetic - ca sunete în consonanță -, înțelesul lui este unul de ordin obiectiv, ca mod de instrumentare situând sunetele laolaltă. Sub aspectul de cadru, spațiul preexistă doar convențional, așa cum un instrument muzical preexistă faptului de a se cânta cu/la el. Prin punerea sunetelor în armonie, adică laolaltă (ignorând raportul estetic consonanță/disonanță), spațiul se efectivizează într-un mod
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
sunete în consonanță -, înțelesul lui este unul de ordin obiectiv, ca mod de instrumentare situând sunetele laolaltă. Sub aspectul de cadru, spațiul preexistă doar convențional, așa cum un instrument muzical preexistă faptului de a se cânta cu/la el. Prin punerea sunetelor în armonie, adică laolaltă (ignorând raportul estetic consonanță/disonanță), spațiul se efectivizează într-un mod anume, ca edificiu sonor tangibil/dimensionabil prin audiție. Mai departe, într-un raport de tip spectacular, armoniei i se relativizează metrul muzical, ca exponent de
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
fi orientată simultan(-instantaneu) în toate direcțiile, prezumând spațiului calitatea de simetric-omogen. Abia după puțină vreme de la începutul audiției, treptat, simțim și fiorul timpului, ca trecere. Clipa când auzim mișcarea în timp (de fapt, temporalitatea mișcării), îndoaie timpul înfășat cu sunet, ivindu-l din subascunsul sau umbra spațiului, în dezascunsul sau lumina aceluiași spațiu configurat sonor. Tot ivindu-se, cu cât timpul continuă să treacă, cu atât ni se relevă ca interval. Această perspectivizare se produce indiferent dacă armonia comportă sau
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
flaut Marsyas, iscusitul satir ale cărui cîntece îi fermecau pe muritori, și care, într-un moment de nefastă inspirație, a îndrăznit să-l provoace la întrecere pe Apollo, zeul protector al muzicii și mai-marele celor nouă muze. În cursul întrecerii, sunetele flautului de trestie al lui Marsyas au trebuit să se măsoare cu acordurile pornite din coardele de aur ale citerei lui Apollo, și, cum era de prevăzut, satirul va pierde în fața zeului. Cutezanța lui Marsyas va fi aspru pedepsită: va
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
Marsyas nu numai că nu murise, dar pe deasupra îi păstrase amintirile. O piele fără trup, dar păstrătoare a unui suflet, moștenind sentimentele și gusturile omului viu. Și așa se face că, în peștera din Frigia, pielea aceasta însuflețită, de cum auzea sunete de flaut, începea imediat să se unduiască în ritmica unui dans spontan, semn că amintirea plăcerii melodice îi revenea în minte, pentru ca, de îndată ce răsunau ciupiturile de coarde ale citerei, aceeași piele să încremenească de spaimă, ca într-un protest mut
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
ciupiturile de coarde ale citerei, aceeași piele să încremenească de spaimă, ca într-un protest mut față de cruzimea destinului îndurat. În plus, pielea lui Marsyas nu avea de ales: prinsă între pereții peșterii, nu putea nici să scape de oroarea sunetelor de citeră, care îi trezeau amintiri dureroase, și nici să se lase în voia melodiei de flaut, singura muzica plăcută pe care ar fi ascultat-o la nesfîrșit. Condamnată să tragă după ea memoria unui trecut, stihia lui Marsyas se
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
în peștera contemporană a luptei dintre stînga și dreapta, politologul este precum un jupuit care, deși și-a dat pielea de pe el numai ca să scape de greșelile trecutului, constată cu stupoare că semenii țin morțiș să-i aducă în urechi sunetele de coarde ale eșecului marxist. Oricîte dezmințiri și mărturisiri ar face, la oricîte conferințe ar participa pentru a le deschide ochii occidentalilor asupra tragediei comuniste, în locul sunetului de flaut al înțelegerii conaționalilor, urechile politologului vor auzi mereu imprecațiile acute ivite
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
trecutului, constată cu stupoare că semenii țin morțiș să-i aducă în urechi sunetele de coarde ale eșecului marxist. Oricîte dezmințiri și mărturisiri ar face, la oricîte conferințe ar participa pentru a le deschide ochii occidentalilor asupra tragediei comuniste, în locul sunetului de flaut al înțelegerii conaționalilor, urechile politologului vor auzi mereu imprecațiile acute ivite din zgomotul de fond al tinereții sale neo-marxiste. Și, la fel ca în incinta peșterii din Frigia, unde repertoriul melodiilor nu poate fi ales, nici Tismăneanu nu
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
și Diana Rotaru, în colaborare cu Asociația OPUS (condusă de Cătălin Crețu), Muzeul și Clubul Țăranului Român și Universitatea Națională de Muzică din București, prima ediție a Noului Festival al Artelor (28-30 August, 2012) s-a desfășurat sub genericul InnerSound - Sunetul Interior. Prin sintagma, ce sugerează una dintre fotografiile realizate de Sabina Ulubeanu pentru expoziția care a „străjuit” manifestările programate în sălile Muzeului Țăranului Român, tinerele inițiatoare au intenționat să sugereze o „fereastră deschisă spre interior, către propriile vise și idei
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
ales limitele, pe care dorește să și le depășească. Dacă ar fi să personalizez fiecare dintre cele trei zile cât a durat festivalul, aș spune că prima zi a stat sub semnul spațio-temporalității - poate și datorită asocierii mediului electronic cu sunetele specifice clavecinului, în recitalul inaugural susținut de către organistul și clavecinistul Michael Quinn și compozitorul Fergal Dowling - totodată inițiatori, în 2008, ai grupului de muzică electroacustică Dublin Sound Lab. Deși timbralitatea clavecinului și-a păstrat mereu autenticitatea, procesarea electronică și computerizată
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
clavecinului, în recitalul inaugural susținut de către organistul și clavecinistul Michael Quinn și compozitorul Fergal Dowling - totodată inițiatori, în 2008, ai grupului de muzică electroacustică Dublin Sound Lab. Deși timbralitatea clavecinului și-a păstrat mereu autenticitatea, procesarea electronică și computerizată a sunetelor a permis multiplicarea și amplificarea lor, generând spectre și halouri cu efecte spectaculoase uneori. În lucrarea intitulată Grădina secretă II, pentru clavecin și 4 canale de bandă, a compozitoarei finlandeze Kaija Saariaho, sunetul concret, armonia, timbralitatea au interferat ori s-
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
mereu autenticitatea, procesarea electronică și computerizată a sunetelor a permis multiplicarea și amplificarea lor, generând spectre și halouri cu efecte spectaculoase uneori. În lucrarea intitulată Grădina secretă II, pentru clavecin și 4 canale de bandă, a compozitoarei finlandeze Kaija Saariaho, sunetul concret, armonia, timbralitatea au interferat ori s-au suprapus, prin intermediul procesărilor electroacustice, de tipul celor practicate în cadrul IRCAM (Institutul de Cercetări și Coordonări Acustice/Muzicale), a cărui absolventă este și autoarea, plăsmuind adevărate rețele, preponderent ritmice. Construită din succesiuni de
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
cezuri între ele, pe diferite tonuri și de diferite intensități. Aș spune că efectele acestea suprarealiste, ca și ritmurile intens sincopate, trimit cu gândul la sincopele existențiale și, deopotrivă, la cele cosmice. Compozitorul precizează că, în piesa sa nu există sunete procesate, ci doar înregistrate în timp real, pentru a fi reproduse în momentul interpretării. O lucrare cu un titlu sofisticat este cea semnată de Jonathan Nangle, Dying from the moment it’s struck, pentru 8 canale media - ceea ce s-ar
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
momentul interpretării. O lucrare cu un titlu sofisticat este cea semnată de Jonathan Nangle, Dying from the moment it’s struck, pentru 8 canale media - ceea ce s-ar traduce prin: murind în clipa în care-l atingi (se referă la sunet). Nangle precizează dubla semnificație din titlu: pe de o parte, dispariția sunetului, imediat ce-l atingi, pe de altă parte, o piesă odată compusă e ca și moartă până în momentul interpretării ei. Tot dublă e și semnificația construcției piesei. Pe un
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Jonathan Nangle, Dying from the moment it’s struck, pentru 8 canale media - ceea ce s-ar traduce prin: murind în clipa în care-l atingi (se referă la sunet). Nangle precizează dubla semnificație din titlu: pe de o parte, dispariția sunetului, imediat ce-l atingi, pe de altă parte, o piesă odată compusă e ca și moartă până în momentul interpretării ei. Tot dublă e și semnificația construcției piesei. Pe un fel de pedală redată de mediile electronice, compozitorul suprapune diferite repere, algoritmic
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
atingi, pe de altă parte, o piesă odată compusă e ca și moartă până în momentul interpretării ei. Tot dublă e și semnificația construcției piesei. Pe un fel de pedală redată de mediile electronice, compozitorul suprapune diferite repere, algoritmic, printre care sunete lovite sau ritmuri și timbruri punctate, făcând posibilă perceperea timpului, prin contrast cu imuabilitatea spațială. Cea mai amplă, dar și cea mai interesată din recitalul celor doi irlandezi rămâne, indubitabil, lucrarea Pentacle, semnată Jean-Claude Risset - un autor binecunoscut publicului nostru
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]