65,243 matches
-
măsură; Itemi: a. membrii familiei extinse; b. prieteni 0,664 Suportul din partea grupurilor de suport Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suport din partea reprezentanților diferitelor categorii profesionale Index sumativ construit din 5 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. specialiști DGASPC; b. cadre didactice; c
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Itemi: a. Servicii de recuperare psihomotorie, b. Consultații logopedice gratuite; 0,651 Accesibilitatea serviciilor de pregătire psihologică pre-adopție pentru părinți Dihotomică, 0 nu; 1 da Accesibilitatea serviciilor de consiliere parentală post-adopție Dihotomică, 0 nu; 1 da Nevoia de servicii și suport Index sumativ construit din 7 itemi, recodificați în intemi dihotomici: 0-nu, 1-da; Itemi: a. Servicii medicale de specialitate, b. Servicii de recuperare psihomotorie, c. Consultații logopedice gratuite, d. Programe de consiliere parentală, e. Programe de pregătire psihologică pre-adopție pentru copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a. Servicii de recuperare psihomotorie, b. Consultații logopedice gratuite 0,672 Nevoia de servicii de pregătire psihologică pre-adopție pentru părinți Dihotomică, 0 nu; 1 da Nevoia de servicii de consiliere parentală post-adopție Dihotomică, 0 nu; 1 da Accesarea serviciilor de suport Index sumativ construit din 7 itemi, recodificați în intemi dihotomici: 0-nu, 1-da; Itemi: a. Servicii medicale de specialitate, b. Servicii de recuperare psihomotorie, c. Consultații logopedice gratuite, d. Programe de consiliere parentală, e. Programe de pregătire psihologică pre-adopție pentru copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asemenea pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Itemi: Îmi dau seama când are nevoie de ceva, Înțeleg cu ușurință stările lui emoționale 0,735 Implicare activă și suport Index sumativ construit din 7 itemi, măsurați de asemenea pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Itemi: Îl ajut când are nevoie; Discutăm deschis despre problemele cu care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
093 Copilul a fost în plasament la AMP -,068 Copilul a fost în plasament în CP ,213 Copilul a fost în plasament la AMP și CP ,245 ** p < 0.01, * p < 0.05 Particularitățile copilului adoptat asociate cu încrederea și suportul formal și informal Încredere Suport în resurse informale în resurse formale informal formal Tulburări de comportament ,131 -,174 -,146 -,476* Tulburări emoționale ,208 ,175 -,056 ,087 Tulburări senzoriale ,127 ,115 ,081 ,204 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,139
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasament la AMP -,068 Copilul a fost în plasament în CP ,213 Copilul a fost în plasament la AMP și CP ,245 ** p < 0.01, * p < 0.05 Particularitățile copilului adoptat asociate cu încrederea și suportul formal și informal Încredere Suport în resurse informale în resurse formale informal formal Tulburări de comportament ,131 -,174 -,146 -,476* Tulburări emoționale ,208 ,175 -,056 ,087 Tulburări senzoriale ,127 ,115 ,081 ,204 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,139 ,051 -,173 -,066 Întârzieri în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale științei și numai în ele. Ne aflăm astfel în prezența efectelor produse într-o lume care este în mod necesar cea a sensibilității când nu se mai ține cont de sensibilitatea însăși. Aceasta nu dispare. Elementele sensibile subzistă ca suporturi imposibil de eludat ale acestei lumi-a-vieții. Se întâmplă doar ca aceste determinări sensibile să nu se determine și nu se mai dispună în funcție de legile interne ale sensibilității: o lume prin esența sa estetică va înceta să se supună unor prescripții
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
supraviețuiască până în zilele noastre și, după amplele restaurări de la sfârșitul secolului, să li se înfățișeze oamenilor acestor vremuri în toată splendoarea lor de odinioară. A restaura înseamnă a reda integritatea materială a unei opere de artă, sau mai curând a suportului său fizic, în măsura în care acesta a suferit deteriorări. De fapt, opera de artă nu reprezintă în sine nimic material. Fragmentele ceramice ale unui mozaic, lemnul sau arama unei gravuri, pânza unui tablou, culorile care o acoperă sunt într-adevăr "lucruri" ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de pe aceasta, ci către "realitățile figurate", "portretizate" sau, dacă vreți, "înfățișate" și care constituie, tocmai, nu gravura ca obiect al lumii, ci obiectul-gravură în calitate de operă de artă, realitatea sa estetică. Spunem că o operă de artă este distrusă atunci când, deoarece suportul său material nu mai există sau a suferit o deteriorare gravă, repetarea, pornind de la perceperea acestui suport, a obiectului estetic însuși, a operei imaginare și spirituale, nu se mai produce. A restaura înseamnă astfel a reconstitui acest substrat prin repunerea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ca obiect al lumii, ci obiectul-gravură în calitate de operă de artă, realitatea sa estetică. Spunem că o operă de artă este distrusă atunci când, deoarece suportul său material nu mai există sau a suferit o deteriorare gravă, repetarea, pornind de la perceperea acestui suport, a obiectului estetic însuși, a operei imaginare și spirituale, nu se mai produce. A restaura înseamnă astfel a reconstitui acest substrat prin repunerea pe locul lor și în locul lor a vechilor săi constituenți sau, atunci când aceștia au dispărut, prin fabricarea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
să joace un rol identic, adică a căror percepere să permită redesfășurarea în dimensiunea estetică a imaginarului, pornind de la ele și figurată de ele, a aceleiași "opere". Restaurarea operelor de artă se impune ca o sarcină permanentă a civilizației, deoarece suportul lor material se deteriorează odată cu trecerea timpului, atunci când nu este vorba de consecințele unei catastrofe naturale sau de pagubele produse de om: incendii, cutremure, războaie, degradări voluntare etc. Orice operă estetică, trebuie să reamintim, se înfățișează ca o totalitate și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care este opera însăși, îi corespunde în mod necesar o unitate organică a substratului, similitudinii particulare care se stabilește de fiecare dată între o anumită parte a pânzei și echivalentul său estetic îi corespunde similitudinea globală a operei și a suportului său. Acesta din urmă se prezintă ca un continuum, are un soi de unitate. Nu este vorba de o unitate internă, care este doar aceea a operei, de vreme ce dispunerea materială a culorilor este determinată de efectul estetic pe care ea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
istoria artei o restaurare de un tip aparte, care nu reface ceea ce a fost desfăcut, care nu lipește din nou, pe fondul sinopia, plăcuțele de mozaic căzute, care nu reînsuflețește culorile șterse, care nu se străduiește, reconstituind continuumul material al suportului, să ofere unei repetări posibile unitatea plastică vie a compoziției; ci, s-ar putea spune, care face exact contrariul: care doboară și suprimă orbește ceea ce generații răbdătoare de admiratori, de meșteșugari și de artiști au făcut pentru a-i da
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sensibilității din lumea vieții, adică a sensibilității, am ales criteriul artei, ceea ce ne-a condus la o primă și succintă analiză a obiectului estetic. Aceasta ne pune în fața unei aporii. Spunem, pe de-o parte, că, fiind constituită pornind de la suportul său material însă dincolo de el, opera este imaginară, desfășurându-se în afara lumii reale, așadar într-o dimensiune de irealitate principială. Nerecunoașterea statutului ontologic al operei de artă de către cunoașterea științifică și de către estetica științifică (care prelungește finalitatea obiectivistă a acesteia
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
lumii reale, așadar într-o dimensiune de irealitate principială. Nerecunoașterea statutului ontologic al operei de artă de către cunoașterea științifică și de către estetica științifică (care prelungește finalitatea obiectivistă a acesteia) este cea care determină o atare "estetică" să confunde opera cu suportul său, să-și închipuie că autenticitatea celei dintâi o acoperă în mod riguros pe aceea a celei de-a doua și că, dacă suportul a fost refăcut, opera originală nu mai există. În acest moment intervin distrugerile monstruoase de care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
prelungește finalitatea obiectivistă a acesteia) este cea care determină o atare "estetică" să confunde opera cu suportul său, să-și închipuie că autenticitatea celei dintâi o acoperă în mod riguros pe aceea a celei de-a doua și că, dacă suportul a fost refăcut, opera originală nu mai există. În acest moment intervin distrugerile monstruoase de care am vorbit și în privința cărora Daphi constituie, din păcate, un exemplu printre multe altele. Pe de altă parte, afirmăm că lumea sensibilității, care este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
să fie și ea o lume estetică. Aporia de care ne lovim se lasă așadar formulată după cum urmează: cum poate opera de artă să aparțină lumii reale definite de sensibilitate și în același timp să se situeze dincolo de ea, dincolo de suportul său, într-un imaginar pur? Irealitatea operei de artă nu poate fi înțeleasă doar sau întâi de toate pornind de la raportarea sa la lumea percepției, în opoziția față de aceasta, opoziție încă imediată și naivă. Mai curând, ea trebuie înțeleasă în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Mai curând, ea trebuie înțeleasă în conexiunea sa originară cu esența vieții și ca efect de principiu al acesteia. Dacă opera de artă nu este niciodată în această lume, dacă ea nu se situează cu-adevărat acolo unde este dispus suportul său, chiar acolo, în fața noastră, pe acest zid, în acest cadru, nu este pentru că ea este străină sensibilității, ci, dimpotrivă, deoarece ea își află esența în aceasta, desfășurându-și ființa acolo unde sensibilitatea și-o desfășoară pe a sa, în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care se afirmă pe sine în mod indefinit, neavând nici o legătură cu lumea, nu poate să o creeze în ea ci doar dincolo de ea, ca ceva care o neagă și o depășește. Iată de ce obiectul estetic nu se confundă cu suportul său material, deoarece el este această formă imaginară având dublul sens pe tocmai l-am recunoscut ca negare în obiectivitate a obiectivității înseși, ca reprezentare a vieții. Iată de ce, în sfârșit, orice operă de artă ni se înfățișează ca o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în autosenzația sa, nu în conștiința lumii, ci în viață. Este ceea ce a arătat deja succinta noastră analiză asupra operei de artă. Cei care, urmând indicațiile geniale ale lui Husserl, o reduc la imaginarul său pur (distingând-o astfel de suportul său, care aparține singur lumii percepției) trag de aici concluzia că lumea reală în ea însăși nu este frumoasă și nici nu ar putea fi astfel nici frumoasă, nici urâtă. Dacă așa stau lucrurile, devastarea pământului de către tehnica de care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
așeza vizavi de el în postura spectatorului adică a unei ființe funciarmente pasive cu privire la ceea ce îi este dat să contemple. Lucrurile stau astfel deoarece, așa cum sugerează primele noastre analize, sălașul operei nu este întâi de toate noema imaginară constituită dincolo de suport, ci subiectivitatea însăși, locul unde se formează în mod originar orice senzație și orice imagine, unde ele cresc de la sine și astfel se suportă ele însele, sucombând sub apăsarea ființei lor proprii. Fiecărui element obiectiv al compoziției suport și imagine
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
constituită dincolo de suport, ci subiectivitatea însăși, locul unde se formează în mod originar orice senzație și orice imagine, unde ele cresc de la sine și astfel se suportă ele însele, sucombând sub apăsarea ființei lor proprii. Fiecărui element obiectiv al compoziției suport și imagine neutralizate ambele în dimensiunea specifică a operei îi corespunde așadar o tonalitate afectivă particulară în care se auto-afectează tot ceea ce este văzut, imaginat și simțit, și care este emoția provocată de tablou, statuie sau monument: ea este cea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
au știut să-mi insufle acea motivație pozitivă, care mi-a permis să găsesc resursele necesare și să depășesc obstacolele inerente, este mult mai mare decât menționez acum. Dintre acestea, un rol cu totul aparte îl are Elena Bălan. Un suport deosebit în documentare l-am avut prin intermediul Centrului de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen - FILIA - și prin Societatea de Analize Feministe ANA. De asemenea, mulțumesc tuturor celor care mi-au fost aproape în înțelegerea experienței de mamă. Lor le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
luptă: poate fi cumva o mamă eroină 1. Pe timp de război, femeile așteaptă ca soții și iubiții lor să se întoarcă, în cele din urmă, acasă. Deși în mod concret își cresc singure copiii, au iluzia că există un suport, cel puțin afectiv. Pe timp de pace, se instituie o realitate diferită, în care a fi mamă singură nu mai este la fel de spectaculos, deși poate fi la fel de dramatic. Pare paradoxal că, pe un astfel de timp, tendința este, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
consider că se configurează un nou concept: familia deschisă. Acest tip de familie este un grup de oameni care conștientizează și își cultivă disponibilitatea de a înfrunta provocările vieții de zi cu zi, care își găsesc în relațiile din familie suportul motivațional privind dezvoltarea personală. Karl Popper (1993, p. 198) făcea distincția între o societate închisă și una deschisă, precizând: „societatea magică, tribală sau colectivistă va mai fi numită societate închisă, iar societatea în care indivizii se confruntă cu decizii personale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]