2,076 matches
-
curtatul înseamnă hohote nestăpânite de râs, îmbrânceli zdravene, încăierări în joacă"8. În unele provincii, aceste jocuri erotice pot merge chiar mai departe. Uneori fata acceptă să fie "pipăită", cuvânt care spune deja totul. Ea lasă bucuroasă în voia băiatului "susul sacului", adică mângâierea sânilor. În Vendée, "mozolelile"* consumate îndărătul unor umbrele mari de culoare violet sunt cât se poate de firești. "Închipuiți-vă, scrie doctorul Marcel Baudoin care analiza cu uimire, la sfârșitul secolului, aceste practici amoroase un călător care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fapt intențiile Mariei? Larderel, desfrânat notoriu și aristocrat ruinat de jocurile de noroc, nu era cineva cu care să te căsătorești, iar Marie e sigur că nu plănuia să aibă o aventură. În zilele carnavalului, când lumea se întoarce cu susul în jos, Marie uită pur și simplu de conveniențe. Îndrăznește ceea ce majoritatea fetelor din mediul său nu îndrăznesc: se lasă condusă de dorință, de spontaneitate. Dacă pentru Marie flirtul este o supapă de siguranță, el nu îndeplinește această funcție decât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mici sărutări dulci pe păr. Îmi mușca în joacă urechea, îmi dezmierda obrazul și mă strângea tare la piept". În mai multe rânduri, remarcase chiar Bab, "erau doar două cupluri care dansau Thibaud/ Babeth, Zoé/ André. Se întorsese lumea cu susul în jos!" De data aceasta, Bab era încântată de situație, încântată să se dedea acestui "joc crud". "N-am cuvinte să spun cât eram de fericită să flirtez cu Thibaud, mărturisește ea. Măcar de data asta Zoé a aflat cam
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
marină ce se zvârcolește, fu gata-gata să mă scoată din simțiri în timp ce căuta un punct final, de neatins, în apropierea omușorului; șerpuia, pulsa și-mi mătura, răsucindu-se, cerul gurii; sunt absolut sigur că s-a întors cel puțin o dată cu susul în jos. Lunecoasă ca un delfin, nu atât umedă, cât delicios de mucilaginoasă, cu gust de Amontillado, avu în ea destulă putere ca să mă forțeze sau mai curând, să mă respingă, până m-am proptit cu spatele de tocul ușii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
taraș că o șopârla/ Grangurii și marea tarla/ Unu-i prieten altul rudă-/ Somnoaroasă caracuda,/ Evanghelioși sadea/ Vine câinele - cățea/ Toată turma-n patru labe/ Mutre de scapeți și babe/ Unul urlă ceilalți sluj/ Cu-n picior la spate-n sus/ Și când Bâlba spune gata/ Ușurel se lasă gloata/ Burtărie și ciacâri pe/ Șoaptă feselor pe cârpe/ Clanț clanț clanț și clanță clanță/ Supurează redundanta”... Poezia care Împrumuta volumului titlul „Omul interzis” este tot pe atât de clară În acuzarea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
principal din insule celte și latine, la fel ca în cazul limbii engleze. Toate aceste dialecte au, la rîndul lor, mari afinități cu grupul de dialecte germane care alcătuiesc germana de jos, fenomen ușor constatabil la nivelul formelor lexicale: germ. sus Apfel germ. jos Appel, neer. appel; germ. sus zwei [tsvai] germ. jos twee, neer. twee [twe:]; germ. sus essen germ. jos eten, neer. eten; germ. sus Buch [bux] germ. jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germane care alcătuiesc germana de jos, fenomen ușor constatabil la nivelul formelor lexicale: germ. sus Apfel germ. jos Appel, neer. appel; germ. sus zwei [tsvai] germ. jos twee, neer. twee [twe:]; germ. sus essen germ. jos eten, neer. eten; germ. sus Buch [bux] germ. jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germ. sus Apfel germ. jos Appel, neer. appel; germ. sus zwei [tsvai] germ. jos twee, neer. twee [twe:]; germ. sus essen germ. jos eten, neer. eten; germ. sus Buch [bux] germ. jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atestări în germană sînt din secolul al VIII-lea, treptat realizîndu-se variante literare cu bază dialectală locală, pentru ca, abia în secolele al XV-lea și al XVI-lea, să se tindă spre o limbă comună, avînd la bază germana de sus (sudică), ca urmare a răspîndirii tiparului și, îndeosebi, ca efect al traducerii Bibliei de către Martin Luther în anii 1520-1521. Procesul de unificare a limbii literare germane s-a desăvîrșit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lovi, dar drept/ în tine oglindiți, nu vor vorbi/ în tine decât ca-ntr-un fulger rupt/ din cerul clocotind ! - scena 4). De la prima sa apariție, Oedip își proclamă convingerea că oamenii sunt pe potriva zeilor : Cum vrei s-ajungă-o rugă până sus/ fără puterea încredințării că noi suntem/ asemenea cu ei ? (scena 1). Plasându-se demn și dârz înaintea lor (Este-o dreptate în azur și drept/ îi stau în față ! Îi înfrunt și sunt prea plin de ei ! - scena 1), el
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în buchetiera din Piața Inocenților etc. etc. Și în mijlocul tuturor acestor splendori occidentale și orientale, un singur costum național românesc: doamna Olga Mavrogheni, marea doamnă de onoare a doamnei Elisabeta. Delicată atențiune și lecțiune severă pentru toată această lume de sus care, cucerită de mândrețele civilizațiunilor mai înaintate, uita, în viața de toate zilele, și graiul, și portul românesc. De altfel, dacă portul național a fost introdus mai târziu la balurile și solemnitățile noastre, datorim aceasta inițiativei stăruitoare a Doamnei de pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele germane venind din susul Ratisbonei nu coboară Dunărea pentru exportarea mărfurilor în Orient. Președintele citește apoi rezumatul articolelor prezentate de d. baron Haymerle: „Art. I. Libertate de navigațiune. Excluderea bastimentelor de război pe tot cursul Dunării între Porțile-de-Fier și gurile sale. (Adoptat.) Art. II
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Regimentul 1 de Artilerie Timișoara a dat onorul (ora 1030). Erau prezenți membrii guvernului și consilierii regali. În gara fluvială, Carol și Mihai sunt întâmpinați de primarul orașului, după care s-au instalat în tribuna regală. La ora 11, din susul Dunării se ivește un vapor cu pavilionul simbolic al Casei de Hohenzollern și se apropie de țărm. Cele două monitoare de pe Dunăre trag noi salve de artilerie. Vaporul simbolic întruchipa nava „Sofia” sub pavilion austriac, cu care Regele Carol I
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la shamisen etc. Cum vă machiați pe atunci? Sprâncenele erau desenate cu cărbune, la fel și conturul ochilor, dar foloseam și roșu pe pleoape. Buzele erau în așa fel colorate, încât să devină lucioase și senzuale. Mai ales buza de sus...În sfârșit, sunt multe de povestit, nu intru în amănunte. Am ajuns Gheișă! Eram una din Gheișele căutate, fiind invitată de oaspeți înalți, la multe party uri... cum li se spune azi. Cu domnul care te-a ajutat, profesorul, ce
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
oamenilor și sunt atât de firești, încât respectarea lor a devenit ceva banal și demodat, iar încălcarea... o bravură a timpurilor, o etichetă a mondenismului. Ceea ce este drept, e interpretat ca strâmb și... invers! Etalonul valorilor s-a întors cu susul în jos, iar oamenii au ajuns să se prețuiască conform acestei strâmbătăți. Cum, oare, ar trebui să reacționăm noi, cei ce am înțeles direcția greșită a omenirii? Care near fi rolul în istoria și mersul Planetei? Să fie suficientă detașarea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
amenințat - el și ceilalți sem‑ natari - cu bătaia. Sau amenințări la adresa soțiilor. Au trecut prin momente destul de grele și de tensionate. La câteva minute de casa mea - Dan Petrescu stă tot pe-acolo, pe SĂrărie, râpa asta a țicăului de Sus - a fost un atac, într-o seară, contra lui Luca Pițu în timp ce acesta se ducea la Dan Petrescu. Comparat cu Pinochet sau cu alte foste dictaturi, țări în care am fost recent, trebuie spus că sub Ceaușescu represiunea a avut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
muta hotarele înspre est, ajunsă după pacea de la Karlovitz (1699) vecina noastră, își înfige stâlpii de hotar mai spre sud -est, pretextând realizarea unei legături mai apropiate între Galiția și Ardeal, iar la 1 octombrie 1774 ocupă întreaga Țară de Sus a Moldovei, până la Roman. Acțiune motivată de necesitatea potolirii holerii din Moldova, dar realizată fără voia turcilor ori a domnitorului de atunci al Moldovei - Grigore Alex. Ghica, în ciuda protestelor boierimii locale. Cu peșcheșuri sau fără, în luna mai 1775, Turcia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să faci sute de genuflexiuni, fandări, culcări, tumbe pe ciment, sărituri ca broasca; să stai cîte o săptămînă într-un picior, cu ochii la bec sau cu mîinile în sus, supravegheat de plantoane; să stai în picioare, cu mîinile în sus și bagaj în spate, cîte două zile și două nopți; să fii pus să te îmbraci cu tot ce ai și apoi să ți se lege, de mîini și în spate, bagaje și greutăți de 20-40 kg, timp de 4-5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ai tu nevoie ca să te rogi ? Dumnezeu, știi bine, e în inima ta, și aia nu are cum să ți-o ia nimeni niciodată. — Păi, și când mor ? — Păi, atunci ce treabă mai ai cu inima ta ? Atunci o să fii sus, în Rai, cu taică-tu, amintindu-ți și râzând de toate astea. Ai văzut ce grijă a avut de noi, să ajungem sănătoși ? Ai uitat ce a pățit Victoraș, că a dat ortul de frig ? Taică-tu a fost lângă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
azi-dimineață, Jayne. - ... iar urmele decolorate de pași sunt tot de la petrecere, am chemat deja un serviciu de curățenie... - Dă-o dracului, Jayne - n-am avut halucinații, am zis, înnebunit că nu mă crede. Era o mașină parcată în față, cineva sus și... - Și unde e persoana asta acum, Bret? - A fugit. S-a urcat în mașină și-a dispărut. - Cum? - Ce vrei să spui? - Ai zis că ai urcat și ai dat ochii cu persoana asta care a fugit afară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii. Și sfârșindu-se zilele, pe când se întorceau ei, Copilul Iisus a rămas la Ierusalim și părinții Lui nu știau. (Luca, II, 41-43) Acest oraș de sus pe care-l am sub ochii mei, Isus nu l-a văzut niciodată. Dacă cetatea rămâne închisă pentru mașini așa cum era interzisă trăsurilor pe vremea cavalerilor, dacă și-a păstrat străduțele, scările și ferestrele puține, acum ea nu mai este
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine ți-au fost bocitoare? Vânturile călătoare. Fluerașul un' l-ai pus? În furca bradului sus; adierea a sufla fluerașul a cânta oile s-or aduna pe mine m-or căuta, nicăieri nu m-or afla. [JURNAL 1955]* 1 Iulie, la radio, buletinul de informații "Recoltarea orezului a început de-acum..." * Acuma-i de cântat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
precizat ce înseamnă țăran și proprietar mărunt, ce moșie aparținea unui boiernaș și ce moșie unui boier. Cum toți proprietarii de pământ erau boieri, grupul cel mai numeros este acela al moșiilor care cuprind un sat, de la șase sate în sus fiind menționate în documente doar patru moșii. Nu se poate afirma că, în prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, boierii i-au impus o politică în măsură să îi favorizeze. Despre moșiile mai mari de cinci sate, ni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătate de sat. La 11 ianuarie 1495, primea o jumătate de sat pe Bârlad și jumătate din zăgazul de prins pește “pan Petru ușar” și cele două surori ale sale. În aceeași zi, primea jumătate din satul Piscul, partea de sus și jumătate de moară, Clănău spătar, un mare dregător, soțul nepoatei lui Ștefan cel Mare. Cealaltă jumătate de moară o primea Eremia postelnic, tot un mare dregător din Sfatul Domnesc. A doua zi, 12 ianuarie 1495, Eremia postelnic (va fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
transfigurează în ținuta ei excepțională, despre care am vorbit la început. Nouri par și pețitorii fetei demne de măritiș: „Vin doi nourași de sus,/ Volerunda Ierului Domnului,/ Cu veste și cu răspuns,/ Voleranda lerului Domnului/ Și nu-s nourași din sus/ Și-s pețitori la matale./ Și nu vin ca să te vadă/ Și vine ca să te ieie,/ Să te ducă peste munți/ La părinți necunoscuți” (Țepu - Galați). Descinderea din planul uranian arată că și flăcăii au parcurs ceremonialul inițiatic, colindele de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]