5,048 matches
-
ar fi fost parte din Întinerirea lui - Întinerire susținută cu oarece tremur. Sammler știa tremurul acesta. Era amuzant - Sammler observa la femei bătrâne care purtau pantaloni strânși, la bătrâni sexuali, acest tremur de vivacitate cu care se supuneau stilului tineresc suveran. Puterile sunt puteri - suzerani, regi, zei. Și bineînțeles că nimeni nu știa când să se dea bătut. Nimeni nu negocia pacea În mod sobru și decent cu moartea. Cafeaua măcinată din sertărașul de sub râșniță o ținu deasupra recipientului. Sârma roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Lal, cred că dați de Înțeles că există o moralitate implicită În voința-de-viață și că aceste mediocrități În posturi oficiale Își vor face datoria față de specie. Eu nu sunt sigur. Nu există nici o datorie În biologie. Nu există nici o obligație suverană față de propria rasă. Când destinul biologic este Împlinit prin reproducere, dorința este adesea aceea de a muri. Ne mulțumim extrăgând idei despre datorie din biologie. Dar datoria e durere. Datoria e detestabilă - chinuitoare, apăsătoare. — Da? spuse Sammler, cu Îndoială. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
în focul luptei pentru cauza poporului. Așa că au inventat Marele Inamic: Teroriștii! Ăștia erau vicleni, fanatici, bine înarmați și peste tot, măi frate. Dar nu-i nimic, noi, armata, vă apărăm! Totdeauna v-am apărat! Ne dăm viața pentru poporul suveran, tragem în tot ce mișcă. De diversiunea de la televizor am aflat indirect, și mi-am dat seama că e diversiune abia după ce se încheiase demult, totul. Pe biroul meu de șef de poliție erau cinci telefoane, și un „fir scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de la început (ab ovo) a fost acela de a demonstra, prin faptele relatate și documentele menționate, că România a existat într-adevăr, ca stat și că s-a manifestat ca subiect de drept internațional, la fel ca orice alt stat suveran (indiferent de regimul politic avut, pentru că nici chiar Reich-ului german care a capitulat necondiționat, nu i s-a negat existența ca stat, deși fusese guvernat de Hitler) neexistând motive de complexare; că a avut o politică externă strălucită și nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de o parte, ipocrizia de ocazie (pro domo) care nu onorează și nu ajută cu nimic din ceea ce este pozitiv, trebuie să recunoaștem că suveranitatea statelor membre ale Uniunii Europene este efectiv afectată și că procesul de transfer al atributelor suverane este în curs, extinzându-se pe măsura integrării europene; nu are rost să ascundem acest lucru. Problema pe care putem și chiar ar trebui să ne-o punem noi, românii, este aceea dacă performanța, în dimensiunile ei de anvergură și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care se va apela pentru menținerea în normalitate și alinarea necazurilor, iar promovarea interesului național, ca și menținerea demnității ca națiune, par a fi destul de ipotetice. Este indiscutabil faptul că România, și după intrarea sa în U.E., rămâne tot stat suveran și independent așa cum se prevede în Constituție (art. 1, alin. 1), precum și în reglementările U.E. (U.E. este alcătuită din state suverane, construcția europeană bazându-se pe suveranitatea membrilor săi Tratatul de la Lisabona, art. 4, alin. 1); dar, făcând parte dintr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
par a fi destul de ipotetice. Este indiscutabil faptul că România, și după intrarea sa în U.E., rămâne tot stat suveran și independent așa cum se prevede în Constituție (art. 1, alin. 1), precum și în reglementările U.E. (U.E. este alcătuită din state suverane, construcția europeană bazându-se pe suveranitatea membrilor săi Tratatul de la Lisabona, art. 4, alin. 1); dar, făcând parte dintr-o uniune de state o organizație suprastatală, cu drepturi dobândite și obligații asumate care merg mai departe decât ceea ce se cunoștea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ale U.E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne), cât și prin reglementările U.E. (T.U.E. în art. 1, se înscrie prevederea că "statele membre îi atribuie competențe pentru realizarea obiectivelor lor comune"), are loc un transfer continuu de atribute suverane ale statelor membre, la U.E.; drept urmare, capacitatea juridică a membrilor U.E. s-a redus în limitele stabilite de reglementările U.E.; ele sunt subiecte de drept internațional sui generis, fiind supuse atât ordinii juridice internaționale, cât și celeia comunitare. Urmarea acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
politica externă a României și diplomația sa vor fi altceva decât cele de până acum. Trebuie să avem în vedere că politica externă și diplomația descrise în carte sunt cele din epoca în care România era un stat independent și suveran care participa în majoritatea organizațiilor internaționale importante; toate acestea fiind organizații interguvernamentale, România își exercita, în deplinătatea sa, suveranitatea, corespunzător cu epoca respectivă. Nu numai că, în mod obiectiv, suntem într-un alt context (ca structură și funcțional), dar acesta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1990 tricolorul cu cap de zimbru este adoptat ca steag național; 23 mai 1991 R.S.S. Moldovenească devine Republica Moldova; 23 iunie 1991 Parlamentul Republicii Moldova proclamă suveranitatea Republicii, iar la 27 august 1991 independența de stat. "Declarația de independență" proclamă Republica Moldova "stat suveran și independent, liber să-și hotărască prezentul și viitorul Patriei fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului, în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale". În aceeași zi, Guvernul de la București a procedat la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și angajamentele O.S.C.E. ..." (SUM.DOC/1/10/Corr.1, 3 dec.2010, Att.1 ) În declarația interpretativă a delegației Republicii Moldova se accentuează următoarele: Conflictele nerezolvate, inclusiv cel din Transnistria, precum și continuarea staționării forțelor militare străine pe teritoriul altor state suverane fără acordul acestora rămân o prioritate pentru O.S.C.E. Elementele cheie în această direcție ar fi: Continuarea necondiționată a negocierilor în formatul "5+2" vizând convenirea unei soluții politice viabile a conflictului transnistrean, cu asigurarea suveranității și integrității teritoriale a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lungul fluviului Yangzi în luna mai 1949 de Armata de Eliberare a Poporului Chinez înregistrează succese după succese, astfel că în curând China continentală (cu excepția Xizang-Tibetului ) este eliberată. La 1 octombrie 1949, este proclamată Republica Populară Chineză, stat independent și suveran, dispus să stabilească relații cu toate statele lumii pe picior de egalitate. Deși ambasadorul sovietic se retrage cu autoritățile naționaliste până la Guangzhou, în sud, totuși U.R.S.S. este prima țară care recunoaște China Nouă, urmată de alte 16 state, printre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Europa și să asigure respectarea suveranității lor, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și independența tuturor statelor"51. Propunerea românească privind caracterul deschis al tuturor lucrărilor era legată strâns de o altă propunere românească privind desfășurarea consultărilor între state suverane și independente, în afara alianțelor militare, care irita, în mod deosebit, delegația U.R.S.S., deoarece aceasta nu fusese consultată în prealabil. Propunerile românești de reguli de procedură urmăriseră să diminueze, dacă nu să elimine, presiunile spre poziții de bloc ale reprezentanților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
noile acte de agresiune ale S.U.A. în Indochina și a fost adoptată, în această problemă, o declarație corespunzătoare privind determinarea de a transforma continentul european într-o regiune a păcii permanente, trainice, într-o zonă a cooperării fructuoase între state suverane și egale în drepturi, într-un factor de "stabilitate și înțelegere în lumea întreagă". Participanții la consfătuire au constatat cu satisfacție că în această direcție s-au obținut noi progrese 74. La 26 ianuarie 1972, a fost dată publicității "Declarația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ședința Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a analizat evoluția evenimentelor din Europa, prin prisma necesității de a transforma continentul într-o regiune a păcii permanente, trainice, într-o zonă a cooperării fructuoase între state suverane și egale în drepturi, într-un factor de stabilitate și înțelegere în lumea întreagă, constatând, totodată, că în această direcție s-au obținut noi progrese. Au fost reamintite propunerile statelor socialiste privind întărirea securității europene și convocarea, în acest scop
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
caracter permanent (Partea sovietică a insistat pentru constituirea unor Grupe consultative militare cu preocupări mai largi). "Partea română a susținut, în cadrul reuniunii de la Varșovia (4 noiembrie 1990), ideile și propunerile vizând transformarea Tratatului de la Varșovia într-un tratat între state suverane, egale în drepturi cu atribuții de natură consultativă, desființarea treptată a organelor militare, care să accelereze crearea noilor structuri de securitate și colaborare în Europa"90. Protocolul, semnat la Praga, la 1 iulie 1991, de șefii de stat sau guvern
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
după ce Moscova a încercat să mențină alianța cu scopul realizării unei balanțe în negocierile privind reducerea trupelor și armamentelor, la Moscova a fost organizată sesiunea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia, pentru ca Tratatul să devină un "tratat între state suverane egale în drepturi, constituit pe principii democratice". Schimbul de opinii la reuniunea de la Budapesta (octombrie 1990) s-a soldat cu decizii de desființare a structurilor militare ale Tratatului de la Varșovia și transformarea radicală a acelor politice, astfel încât să se mențină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
concluziile, îndeosebi propunerea de paragraf special, sunt de asemenea inacceptabile, fapt pentru care Delegația română respinge deciziile, precum și ideea anchetei și controlului, care este propusă în acest caz, care nu au nicio justificare fondată. România este o țară independentă și suverană, care primește întotdeauna oamenii de bunăvoință și de bună-credință, dar nu acceptă nici control, nici anchetă pe teritoriul său. După câteva zile, cu ocazia adoptării formei finale a raportului comisiei, care urma să fie prezentat plenarei Conferinței Internaționale a Muncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de veto în luarea deciziilor în contextul insistențelor sovietice de a-l înlocui cu regula unei majorități calificate; blocarea încercărilor de condamnare a R. P. Chineze; blocarea tentativei de admitere în Pact a Mongoliei; reușita menținerii armatei române sub conducerea suverană a autorităților de la București; refuzul de a accepta manevre militare comune pe teritoriul României; recunoașterea și stabilirea de relații diplomatice cu R. F. Germania; poziția independentă a României în conflictul arabo-israelian și menținerea relațiilor diplomatice cu Israelul; neasocierea la proiectul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aplicabile în integralitatea lor, fără condiționări, rezerve sau excepții de orice fel. Principiile enunțate alcătuiau următorul decalog: ● Respectarea suveranității și independenței naționale; Respectarea egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele; ● Respectarea egalității suverane a statelor; ● Respectarea integrității teritoriale a statelor și inviolabilitatea granițelor lor; Neamestecul în treburile interne și externe ale statelor; ● Nerecurgerea la amenințarea cu forța sau la folosirea forței, fie împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a oricărui stat, fie în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
statele riverane al căror teritoriu îl brăzdează și cu privire la care se instituie un regim prin care se știrbește din suveranitatea lor teritorială; dar și mai grav, încalcă principiile fundamentale înscrise în Carta O.N.U. (art. 2), în special egalitatea suverană a statelor; obișnuita plimbare a muscalilor peste Dunăre din trecut nu ar putea fi invocată în prezent, a constitui un drept pe care l-ar fi câștigat de a domina zona, atunci când un asemenea drept le-a fost negat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
foste componente ale U.R.S.S., pulverizate, au căpătat același statut; a avut loc, așadar, o succesiune de state (prin substituirea unui stat în responsabilitatea relațiilor internaționale ale unui teritoriu) și nu o secesiune; nu una de continuare a acelei entități suverane pe care o succede, fără să se identifice cu ea (ca întindere teritorială, mărime a populației ș.a.), în special sub aspectul ei juridic; oricum, noua entitate (Federația Rusă), continuatoare ori succesoare, nu cuprinde nici ea pe teritoriul său un segment
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
anumită orientare lucrărilor; față de o asemenea manevră, personal am reacționat prompt, în cursul sesiunii Comisiei, chemându-l la ordine pe directorul Comisiei (să știe ce este, cu ce se poate ocupa și în ce limite); am precizat că statele noastre suverane sunt cele care stabilesc regulile și adoptă Convenția și în nici un caz, funcționarii din Comisie, pentru că Secretariatul nu are altă sarcină decât să asigure condițiile normale pentru desfășurarea negocierilor, să facă treabă de secretariat și să ne pună la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a fost distribuit și s-a deschis discuția asupra acestuia. Am luat cuvântul și l-am prezentat, argumentând și explicând soluțiile la care m-am oprit. Față de prevederile din Convenție "se asigură libera navigație pe Dunăre, în conformitate cu interesele și drepturile suverane ale țărilor riverane" (preambul) și că, din Comisie, fac parte reprezentanți ai țărilor riverane, am subliniat că rezultă, pentru oricine și cât se poate de logic, o singură concluzie, și anume, că lipsa calității de riveran la Dunăre a Federației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acestea, Federația Rusă. În acest fel, Federația Rusă a reușit ca, în ciuda logicii și legitimității, să supraviețuiască într-o organizație internațională, fără ca să fie obligată la ceva (regula de bază într-o organizație este principiul egalității membrilor care sunt statele suverane), legată fiind doar prin interesul de a le domina pe celelalte state membre; impunând un statut inegal, în zilele noastre, Federația Rusă este de invidiat pentru performanță, reușind să stabilească un raport de suzeranitate modern cu state vasale care își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]