3,522 matches
-
Superomul unanim, la adresa lui Nicolae Iorga, ori Ortodoxia artistico-literară, vizându-l pe Nichifor Crainic), elogii pline de căldură, cum este cel adus tipografilor (Culegătorul de semne), inimitabile poeme în proză (Caise, Mițu și Baruțu, Rândunelele, Pisica). De o savoare aparte sunt „tabletele cu Cocó”, papagalul care a devenit nu doar blazonul revistei, ci și un personaj nelipsit din paginile ei, putând fi întâlnit în diferite ipostaze: de confesor, de interlocutor, de martor ascuns la anumite evenimente, de reporter poznaș și, în genere
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
al opiniei publice sau al ubicuității jurnalistice (Cocó șofeur, Cocó deputat, Câinele lui Cocó, Cocó la Iași, Cocó și actorii, Plângerea lui Cocó, Rugăciunea lui Cocó, Cocó-express etc.). Ca prozator, Tudor Arghezi nu publică însă în B. de p. numai tablete, ci și o serie de mici povestiri cu conținut anecdotic, caracterologic sau chiar parabolic, între care: Iisus al doilea, Un linșaj, Moș Niculae, Fizionomistul, Un roman de iubire, Doi vecini. În ce privește proza, sunt de consemnat, în afara textelor argheziene, contribuții remarcabile
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
culturale din epocă publică, între alții, Al. Kirițescu, F. Aderca, Radu Beligan. La revistă mai colaborează Victor Eftimiu, Ion Pas, Lucia Demetrius, Ionel Teodoreanu, Henriette Yvonne Stahl. În numărul 6 din 1942 poate fi întâlnită și semnătura lui Tudor Arghezi (tableta Bis in idem), care își exprimă admirația pentru noua publicație. Se remarcă rubrica de interviuri, dedicată în general unor actori, dar din care nu lipsesc nici scriitorii (de exemplu, N. D. Cocea și Tudor Mușatescu). În schimb, revista, axată aproape
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
I. L. Caragiale, Gh. Brăescu, Mihai Beniuc, Grigore Ghica) A. le-a consacrat ediții însoțite de prefețe, postfețe, tabele cronologice, dosare critice, bibliografii, toate redactate sub semnul rigorii documentare și al subtilității argumentării. Ultima caracteristică e vizibilă mai ales în interviurile, tabletele și reportajele din Bat clopotele pentru Basarabia (1995), carte distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, definită prin „tremurul de nerv participativ, fiorul dramatic, analiza lucidă” (Mihai Cimpoi), prezente în aceste pagini despre realitățile politice, culturale, psihologice de dincolo de Prut
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
ale ecranului, bucăți muzicale de succes însoțite de partitură și text, reguli din codul bunelor maniere etc. Literatura găzduită este, de asemenea, relevantă pentru gustul publicului interbelic. Cu proză scurtă, de o remarcabilă valoare, e prezent Tudor Arghezi („mărțișoare” și tablete satirice), alături de Scarlat Callimachi, Șt. Roll, F. Aderca, Victor Eftimiu, Tudor Mușatescu, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide. Tot proză scriu și Gh. Vlădescu, Otilia Ghibu-Silviu, Ad. Byck, Dimitrie Lesnea, Ion Pribeagu, Vasile Găină ș.a. Apar nuvele fanteziste, istorice (pe
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
a Universității din București. După absolvirea ei, în ianuarie 1930, va preda la școli din Craiova, Calafat, Târgu Jiu, Deva și din nou Craiova, în paralel desfășurând și o destul de susținută activitate publicistică. Încă student fiind, iscălește frecvent versuri și tablete în „Bilete de papagal”, pentru ca în 1934 să scoată la Craiova, împreună cu I. Mihăiescu și Constant I. Manea, revista „Meridian”, ce va apărea cu unele întreruperi până în 1946. I. mai colaborează la „Provincia literară”, „Presa Olteniei”, „Poezia”, „Condeiul”, „Știu”, „Credință
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
ales social, și pare să-l înfrângă prin înțelegere și detașare. Și aici se apelează la procedeul narativ dificil al relatării la persoana a doua, autoarea realizând o „narațiune în oglindă” (Costin Tuchilă). În tradiție argheziană par să se înscrie tabletele despre virtuți, ispite și fericire din Geografie cu îngeri (1997), un fel de „pravilă de morală practică” pe cont propriu, în care îngerii sugerează rezistența bunelor idealuri. Diversitatea micilor eseuri reclamă o dispoziție de reangajare etică și de restaurare sufletească
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
Marea Britanie. „Blăjean născut la Ploiești”, cum se autodefinește, sinteză între miticismul lui I.L. Caragiale și sobrietatea Școlii Ardelene, I. este unul dintre cei mai prolifici poeți ai generației sale, scriind nu numai versuri, ci și cronici de artă plastică, crochiuri, tablete de scriitor etc. A publicat, cu o ritmicitate „ardelenească”, volum după volum, rămânând constant și în exprimarea prin operă a crezului artistic. De la cartea de debut până la Turmele albe, zăpezile (1993), autorul nu-și schimbă în mod esențial registrul poetic
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
G. Călinescu va fi turnată în tiparele coloanei de revistă și de ziar. MARIN BUCUR SCRIERI: Confruntări literare, I-III, București, 1966-1988; Istoria literaturii române, I, București, 1969; Jurnal ieșean, București, 1971; Titu Maiorescu, București, 1972; Dobrogeanu-Gherea, București, 1972; 101 tablete, București, 1974; Nicolae Filimon, București, 1977; Profil de epocă, București, 1981. Antologii: Reflector peste timp (Din istoria reportajului românesc). I (1829-1866), București, 1964; Din istoria teoriei și criticii literare românești. I (1812-1866), București, 1967; Cumpăna cuvântului, București, 1978 (în colaborare
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
cultural, București, 1937, 223-227; Călinescu, Ist. lit. (1941), 562-564, Ist. lit. (1982), 631-634, 1011; Vianu, Opere, V, 178-184; Gh. Vrabie, Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, pref. Teodor Vârgolici, București, 1955, 130-133; Tudor Arghezi, Tablete de cronicar, București, 1960, 60-62; Teodor Vârgolici, Doi nuveliști. Emil Gârleanu, I. A. Bassarabescu, București, 1965; Domnica Filimon-Stoicescu, Emil Gârleanu, București, 1968; Ciopraga, Lit. rom., 501-508; Micu, Început, 380-383; Emil Gârleanu și contemporanii săi, îngr. Georgeta Stoia-Mănescu, București, 1988; Dicț
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
călătorie, microcronici de artă, schițe de sociologie empirică ș.a.), G. a ilustrat și genul eseistic. Scrierile, adunate în volumele Mărul lui Paris (1980) și Nepoții lui Anton Pann (1986), sunt în general de mică dimensiune - uneori, ca în Nepoții..., aproape „tablete” sau note -, reprezentând schițe de solilocvii ideatice sau, mai frecvent, literaturizări, prin comentariu inteligent și stabilire de conexiuni revelatoare, ale unor crâmpeie de viață reală. SCRIERI: Fata și bătrânul, București, 1968; Condotierul, București, 1970; Iubiri rele, București, 1973; Magdalena, București
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
1956, Savin Bratu comentează recent apărutul volum al lui Tudor Arghezi, 1907, punct de la care debutează o nouă relație a hebdomadarului cu marele scriitor și se manifestă o nouă atitudine oficială față de opera sa. Tot acum încep atât publicarea unor tablete argheziene în G.l., cât și campania de atragere a poetului în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor, care își pregătea primul congres. Disfuncționalitățile politice care apar în preajma acestuia au fost reflectate fidel de revistă. Astfel, în numărul 21/1956 sunt
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
-a a ciclului secundar la Liceul „Principesa Ileana” din Tighina, unde își ia bacalaureatul în 1931. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți, se mută la Iași, dar nu izbutește să-și finalizeze studiile. Debutează cu o tabletă în 1937, la ziarul ieșean „Lumea”, unde i se încredințează și o rubrică. La sfârșitul aceluiași an îi prezintă lui E. Lovinescu un roman (Fuga după soare) și câteva nuvele. Devenind o frecventatoare asiduă a cenaclului Sburătorul, G., „ovreicuță de la
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
importante sunt însă rubricile „Pastel” și „Lecturi”. În prima se oferă spațiu fie unor versuri (Victor Eftimiu, Ana Blandiana, Zaharia Stancu, Adrian Păunescu, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Cicerone Theodorescu, Leonid Dimov, Nina Cassian, Dan Deșliu ș.a.), fie unor tablete poematice (Ion Horea, Ion Lăncrănjan, Nicolae Dragoș, Gheorghe Tomozei, Daniela Crăsnaru, Eugen Barbu, Ion Caraion, Constanța Buzea ș.a.), iar a doua, aproape permanentă, conține în primul rând articole despre cărți de călătorie, dar și însemnări cu privire la volume de proză, poezie
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
culturale ale românilor exilați, și „Știri din țară”, semnalând dezastrele în plan social, economic și cultural (Familii de săteni ridicate în timpul nopții de organele de securitate, Noi atacuri ale răsculaților ș.a.), sunt realizate de Nello Manzatti, care semnează, de asemenea, tableta umoristică „Gâgă”, ca și alte numeroase note (Românii din America Latină, Românii în lume, Prima editură românească, Cartea românească în exil ș.a.). Fiind și o revistă de propagandă culturală, R. are o cronică literară permanentă, susținută în primii ani de Vintilă
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
factură lirică („Ideograme” de Cezar Baltag), critică („Carnet ’70” de Matei Călinescu), literar-meditativă („Privirea lui Orfeu” de Dan Laurențiu, „Scrisori Provinciale” de Ștefan Bănulescu, „Prepeleac” de Constantin Țoiu), filosofico-ideologică („Pro domo” de Alexandru Ivasiuc, „Mic dicționar” de Mihai Zamfir), altele, tablete în care lirismul și reflecția morală, uneori parabolică, se îmbină potrivit unei formule personale („Trapez” de Geo Bogza, „Atlas” de Ana Blandiana, „Cerșetorul de cafea” de Emil Brumaru, „Cronica pesimistei/ optimistei” de Ioana Pârvulescu). Nu mai puțin incitante sunt rubricile
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
în 1990, sunt găzduiți Andrei Pleșu, părintele Cleopa, Constantin Galeriu, Ștefan Aug. Doinaș, Sorin Dumitrescu, Ioan Alexandru, Adrian Popescu, ulterior acest supliment transformându-se într-o rubrică sporadică a paginii de cultură. Pe parcursul anilor 1998-2000, prima pagină a ziarului publică tablete de Gheorghe Grigurcu, Alex. Ștefănescu, Gabriela Adameșteanu, Vitalie Ciobanu, Ana Blandiana și, la rubrica „Bloc-notes”, eseuri de Ștefan Aug. Doinaș. „Corespondența din Paris” e trimisă de Ion Andreiță, iar „Corespondența de la New York” de Dumitru Radu Popa. În cadrul temei „Anul editorial
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de la Serajevo, București, 1914; Thaïs, București, 1915; Svastica, București, 1926. Traduceri: Alphonse de Lamartine, Raphael, București, 1914; Ossian [James Macpherson], Fingal, București, 1915, Poeme gaelice, București, 1915, Duthona, București, 1916, Trathal, București, 1916; Frédéric Bautet, Bănuiala, București, 1923; Raul Baylesve, Tabletele Cyterei, București, 1923; André Maurois, Ariel sau Viața lui Shelley , București, 1923; Lucian, Jupiter, Esculap și Hercule, București, 1923; Alphonse Daudet, Legenda omului cu creierul de aur, București, 1923; James Branch Cabell, Jurgen, București, 1923; Lafcadio Hearn, Mujina, București, 1929
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
reinterpretării mitului și ale parabolei, stări difuze, deschideri spre insolitul din cotidian, proiecții în fantastic și mister (Acvariul, Dispărând într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară indiană, Dimineața unei nimfe, Întoarcerea lui Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
temperează singură excesiva sa grijă de expresie” (Perpessicius), „scriitorul delectabil, fin observator al peisajului din afară, ca și al universului interior” (Al. Piru). Altă dimensiune a scrisului lui R. este aceea de portretist, învederată în Cartea albă (1968), unde închină tablete bunicii sale materne, Elena C. Cornescu, apoi lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, G. Călinescu, Oscar Lemnaru, pictorului Theodor Pallady, lingviștilor B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu și I.-A. Candrea, bizantinologului D. Russo, savantului
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
, publicație apărută la Brăila, lunar, în septembrie și în noiembrie 1933, în formatul „Biletelor de papagal”, cu subtitlul „Revistă de descărcat sinceritate refulată”. Director: Horia Ghiea, girant „iresponsabil”: Descartes (Ștefan Baciu). Articolul-program e înlocuit, în spirit avangardist, cu o „tabletă pentru început”, nesemnată, și cu un manifest în versuri al lui Horia Ghiea, intitulat Oraș natal: „Nu cred în religie! Nu cred în Dumnezeul părinților voștri / Care se vinde cu banul vârât în căldărușa cu agheazmă a preotului gras cu
STILET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
Știri din România Mare”, „Scrisori din Bucovina”, „Ultima oră”, „Mica publicitate”, „Însemnări zilnice” (semnate Laokoon „Renașterea română” sau numai Laokoon), „Litere, arte, științe”, „Convorbiri despre limbă” (susținută de Ion Gorun) ș.a. Numărul din 3 septembrie 1919 se deschide cu o tabletă de Emil Isac, Budapesta. Principalul colaborator al rubricii „Litere, arte, științe” este Leon Feraru, cu versuri (Cântecul de leagăn, Pribegie, Sonete, Poeme,), proză scurtă (scrisă anterior, împreună cu D. Anghel) și mențiuni istorico-literare: Un manuscris al poetului Dimitrie Anghel, „File uitate
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
și de Valeriu Stoica, dar asta pentru a ne speria în privința jocurilor celui care nu e Hegel, adică Valeriu Stoica. * Altfel Despre Rusia, fără patimă scrie Bazil Ștefan în ROMÂNIA LIBERĂ. Și tot în acest ziar Romulus Rusan publică o tabletă din care cităm: "...comentatori politici de mare influență care - pe de o parte - se declară independenți, gata să sprijine statul de drept, economia de piață, integrarea euro-atlantică, dar cărora - pe de altă parte - tot ce vine dinspre Occident, fie o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
sprijine statul de drept, economia de piață, integrarea euro-atlantică, dar cărora - pe de altă parte - tot ce vine dinspre Occident, fie o încurajare, fie o condiție, li se pare suspect, umilitor și colonialist..." Pentru Romulus Rusan care a scris această tabletă în legătură cu afacerea firului roșu, această atitudine a comentatorilor e un fel de miopie de lux (poate corectată, n. Cronicar). Dar să dăm un citat din Bazil Ștefan despre firul roșu dinspre București spre Moscova și retur, mai degrabă retur: "Roșul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
Telefil În JURNALUL LITERAR din iunie-iulie 2002, dl. Laszlo Alexandru publică o zguduitoare tabletă cu titlul pe care l-am pus acestei false cronici t.v. M-am gîndit să reproduc integral tableta, dar nu pot, așa că voi alege două fragmente, bine articulate între ele, în locul cronicii mele obișnuite. Legătura cu televiziunea va rezulta
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]