5,159 matches
-
ceas de mers cu anevoie prin tunelele săpate rudimentar, urcând dar mai ales coborând, Baraba ajunse la locul cel mai primejdios al traseului. Intră în apă până la genunchi într-un lac subteran și înaintă cu precauție. Apa se scurgea din tavanul pietros în mica cuvetă apoi se scurgea mai departe peste un prag de piatră luând calea adâncului. Ajuns la acest prag se urcă cu anevoie și păși în lungul acestuia cu atenția sporită. Tavanul se înălța brusc în acel loc
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
cu precauție. Apa se scurgea din tavanul pietros în mica cuvetă apoi se scurgea mai departe peste un prag de piatră luând calea adâncului. Ajuns la acest prag se urcă cu anevoie și păși în lungul acestuia cu atenția sporită. Tavanul se înălța brusc în acel loc și de aceea își ridică torța pentru a vedea mai bine interiorul grotei care se căsca deasupra lui. Locul îi era cumva familiar căci grotele în care se ascundeau el, tâlharii lui, turmele și
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
Avea din nou lumină și porni cu încredere pe o pantă descendentă. Încercarea cea mare însă acum avea să urmeze. Coborî o vreme pe pantă însă după ce ajunse într-un punct aflat probabil cel mai jos se târî sub un tavan care îl obligă să-și scoată încărcătura din spate. Ieși din acea gâtuitură a stâncilor și începu să urce pe poteca pietroasă într-un loc mai larg. Întâlni din nou un râu subteran, poate același, care se avânta în adâncuri
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > ȘO DE GES` Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului KORKORO AND-O KHER BEŚAV ÏL JAKHENÇA P-O TAVAN, TA I GOGI NAŚAVDĂ MÂN KA-I ĆHEJ ȘO KAMAV LAN. LAQË JAKHA KERDE MÂN TE XRAMOSARAV P-O LIL. NA-J MÂN BOKH, NA-J MÂN NI THAN; KANA XOLĂRDEM LAN, GI ? KOZOM GES', KURKE THAJ ĆHON' NAKHLINE BI TE DIKHAV
SO DE GES` de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372911_a_374240]
-
în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Îmi plouă-n viață ca-ntr-un han pustiu Cu pete mari de mucegai Când vin căruțele cu cai Și căruțași după rachiu Și-mi bate burnița măruntă Prin tavanul coșcovit, pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții, Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene pântecoase Și plouă cu melancolie Că nici o
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
cu tineri cărora li s-a spus să închidă ochii și apoi să arate cu un braț unde este Nordul. Li s-a cerut să păstreze brațul în direcția aleasă și să deschidă ochii. Nordul era... pretutindeni! Unii arătaseră către tavanul sălii. Apoi au fost rugați cei care nu erau convinși, să se așeze, iar cei ce sunt siguri că ei arată către Nord să rămână în picioare. Au rămas în picioare tineri arătând în toate direcțiile. Atunci experimentatorul a scos
IN ASTEPTAREA SARBATORII CRACIUNULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344967_a_346296]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > ODAIA Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 830 din 09 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului O durere intensă o curentă, până-n șira spinării. Genunchii o părăsesc. Încet plăcerea o cuprinde. Tavanul se dă la o parte, și din cer au început să coboare, trupuri goale, unul câte unul, în ea. Sfârcurile i s-au întărit și pieptul îi expoldează. Tabloul de pe perete se mișcă. Doi ochi o privesc, fix și inexpresivi
ODAIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345794_a_347123]
-
stele nefiresc de mari și strălucitoare, iar jos, departe, recunoșteam relieful nostru românesc unic: fluviul, delta, marea, orașul, cartierul, strada, casa și patul meu de pe care, uimit, fascinat, paralizat de emoție și beatitudine, priveam cerul deschis din încăperea parcă fără tavan și acoperiș. Cu eforturi teribile mă scuturam și săream în capul oaselor, respiram în sincopă, imaginea încă persista pe retină, mă grăbeam să aprind veioza, să dispară... În această ”fază” mă opream de fiecare dată, mă deconectam de la sursă. Mă
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
tras la mal și am avut senzația unei călătorii fantastice într-un ținut necunoscut. Sală mare a Ateneului, majestuoasă, îmbrăcată în catifele și decorată cu picturi, este atât de frumoasă încât rămâi cu gura căscată și cu ochii țintă pe tavan și pe eleganții pereți, de unde se revarsă o adevarată feerie de lumini. Ceva magic. Tinerii interpreți din orchestră sunt foarte eleganți. Băieții poartă cămăși negre și au, după instrumentul cu care cântă, papioane: percuționiștii - verzi, suflătorii - roșii; flautiștii și clarinetiștii
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
și viața. Descreerați genetici apar din ce in ce mai des pe scena lumii! Viața se opune vieții. Oare guvernele greșesc? Într-un spital un ghemotoc scoate urlete, furios că a venit pe această lume. Oare se opune unui destin de altii făurit? De tavanul lumii atârnă o candela neaprinsa și uriașă. Un ocean de lumină stă aprins în lumânarea mică a unui copil din biserică unei sfinte mănăstiri. De sus, ea nu exsistă. O grotă-n dealul acesteia, ascute genunchii unui om. Chipul ascuns
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
unde funcționează Oficiul Poștal Moldova Veche este a ROMTELECOM, dar cele mai speriate au fost operatoarele de la cartare, când luni dimineața nu și-au putut deschide biroul de lucru deoarece ușa era blocată de un morman de moloz căzut din tavan. Clădirea în sine are toți pereții interiori fisurați și dacă înainte sala factorilor poștali arăta jalnic, acum arată ca după cutremur!!! Șefii Poștei n-au întârziat să vină să vadă ce este, direct la fața locului. Diriginta Oficiului Poștal Moldova
DUPĂ CUTREMUR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345948_a_347277]
-
pe care i-l instalasem?! Nu era nici una nici alta. Era și mai rău. În fața mea apăru un adevărat dezastru. Covorul fusese tras într-o parte și în mijlocul camerei erau așezate câteva ligheane pline cu apa ce se infiltrase prin tavan. Peretele opus ferestrelor era și el îmbibat. Toată noaptea, după cum avea să-mi povestească, se luptase cu infiltrațiile, cărând ligheane și albii de plastic pe care abia dacă reușea să le deșerte în baie. Deși era iarnă, cu o noapte
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Din fericire temperatura scăzuse din nou sub zero, așa că, deocamdată, apa rămăsese înghețată pe pereți. Din când în când se mai desprindea câte o picătură, clipocind în ligheanul de plastic. Imaginea aceea mi-a amintit de filmele lui Tarkovski, cu tavanele lui îmbibate în apă, filme pe care le văzusem la Cinemateca din București, înainte ca aceasta să se fi mutat la Eforie. Luând-o în brațe am încercat să o calmez. Plânsă, nemâncată, nedormită, o simțeam cum tremura. Lacrimile încă
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
marea din timpul furtunii. Simțea cum o gheară strângea puternic în interiorul pieptului său. Respirația îi devenise greoaie, parcă se sufoca, nu mai avea aer suficient să respire. Camera se micșora. Se simțea strânsă ca într-un corset. O apăsa greutatea tavanului. Oare să fie un atac de panică? De ce? Doar nu era obligată să meargă mai departe dacă nu dorea acest lucru. Emilian, dacă își vede de viața lui ca și până acum, ea nu are de ce să se teamă. Îi
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Viața nu este dreaptă, dar tot este bună După ce s-a mai liniștit, Săndica a intrat sub cearșaf, încercând să adoarmă, însă oricât s-a străduit, ochi săi rămâneau ațintiți în tavan. Încerca să analizeze evenimentele petrecute în viața sa, în ultimele luni. La începutul verii, care acum era pe sfârșit, credea că era îndrăgostită de Viorel. A constatat că a fost doar atrasă de el ca bărbat, pentru că era un tânăr
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
în zare între zenit și nadir laturile piramidei uneori se înnegurează muchiile devin ascuțite le ating și creasta gândului redevine ocean o clipă mai târziu - cât o viață netrăită zbuciumul continuă declar pace cu gândacul prezentului îl privesc mergând pe tavanul dormitorului cade și el în clipa în care pasărea nopții își deschide aripile visurile toate îl învelesc și-l dau de pământ ca pe o cheie magică a vieții în piciorul căreia s-a ascuns talpa de sidef a scoicii
PRAG PUTREZIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347399_a_348728]
-
acum îl oripilau și măcinau 'vocile' alea, râsetele... Continuând apoi cu privirea ‘firicelele’ de lumină, își dă seama că odată ajunse în oglindă dulapului din fața lui, din culoarea galbui-rosiatic, pe mai departe lumină se reflectă în lumina galbenă, ajungând pe tavan chiar albă. ' Cu siguranță o fi de la faptul că-i alb tavanul.' Revenind la oglindă se observă pe șine, din colțul întunecat al oglinzilor ce reflectau acel colț de cameră semi-umbros, după cum se vedea acum pe oglindă șifonierului. Era că
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
firicelele’ de lumină, își dă seama că odată ajunse în oglindă dulapului din fața lui, din culoarea galbui-rosiatic, pe mai departe lumină se reflectă în lumina galbenă, ajungând pe tavan chiar albă. ' Cu siguranță o fi de la faptul că-i alb tavanul.' Revenind la oglindă se observă pe șine, din colțul întunecat al oglinzilor ce reflectau acel colț de cameră semi-umbros, după cum se vedea acum pe oglindă șifonierului. Era că o himera ilara și descompusa, ca o radiografie umblătoare uscățiva. Nu părea
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
-și facă provizii de cafea, a făcut și câte o cafea, să-și răsfețe părinții care se mulțumeau cu surogatul din orz. - Bine, fata mamii, dar la ora asta mai bem cafea? La noapte o să stăm cu ochii înfipți în tavan. - Lasă, mamă, că nu veți păți nimic. Vine el și somnul la cât sunteți voi de obosiți după o zi de trudă prin curte. Atât Săndica, cât și părinții săi erau fericiți. Vor avea grija unul celuilalt de acum încolo
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
se ridică înspăimântat, se lovește cu burta de masă și dând înapoi răstoarnă scaunul. Ursuz îl prinde cu vârful unghiei de la degetul arătător al mâinii drepte de cingătoare și-l ridică ca pe un fulg până ajunge cu capul în tavan. Ceilalți trei încremenesc cu ochii holbați la scenă. URSUZ: Haide, salvați-l! Căpitanul Arnăutu trage sabia și se năpustește asupra vampirului, dar spre surprinderea sa se lovește de perete. URSUZ:(arătându-și caninii) Ridică-te căpitane, ce încremeniși lângă zid
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Acasa > Poeme > Antologie > IAU DIN CUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Iau din cui și-aprind un petromax Cobor atent pe scări să nu dau chics Cu ochii în tavan care stă fix Deasupra propriului meu ax Aduc în spate un carton de tix Nevastă-mea mă ceartă că vrea fax Eu tac fiindcă iubesc romana pax Și număr ca de obicei, până la six! În mintea mea aud un fel
IAU DIN CUI de ION UNTARU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348775_a_350104]
-
rând, ard si mistuie negura. Zidurile trosnesc, vârtejul ridicat de nicăieri te smulge, te absoarbe nesățios. Liniște deplină ... În spate se întinde tunelul nesfârșit, ca un subsol din clădirile vechi, luminat slab cu câte un bec rătăcit pe alocuri pe tavanul crăpat și coșcovit. Te întorci cu ultimele forțe, te zbați ... culoarul îngust cu bolta rotundă te îmbie, pășești cu neîncredere, în urmă, ușile se închid ca o trapă, becurile se sting, puterile cresc. Nu-i speranță de revenire ... inevitabila trecere
CALATOR.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348867_a_350196]
-
greu la umbra bolții de viță de vie ce o acoperea, conducea către cele două intrări în casă. Două dintre camere, cele care aveau și ieșire separată spre stradă, erau goale. Acolo, pașii aveau ecou... Într-una din camere, de tavan atârna un cârlig mare al cărui rost - avea Ana să afle - era să țină un leagăn. Și întrebării mute din ochii ei, i se răspunsese că în urmă cu... ani... cuvântul cădea ca un fluture mort prin lumina ce se
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
Stăteam rezemată de canapea, cu ochii închiși, așteptând o alinare a arsurilor. Deodată, în fața mea a apărut un tablou de formă dreptunghiulară, cu laturile cam de un metru pe un metru și ceva. Nu era fixat pe perete, nici de tavan. Stătea pur și simplu în aer la mine în sufragerie, în fața mea, destul de aproape de mine. Probabil dacă aș fi întins mâna l-aș fi putut atinge. În partea stângă a tabloului, în colțul de jos, se afla capul unui bărbat
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
424 din 28 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Mirare Vin puhoaiele- Pe volburi legănată Barca de hârtie Stare Gânduri de ispită- Tablou cu fecioară La mânăstire Întrerupere La ochiul de geam Pânza de paing taie Lama luminii Mutare Desen pe tavan Cu hățuri ce trag cerul Într-o caleașcă Coabitare Cușcă de câine Înăuntru leneșă Pisica toarce Paradox Tot din natură Are umbră pe pământ Numai soarele... Referință Bibliografică: Mirări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424, Anul
MIRĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346864_a_348193]